7,716 matches
-
de la extremitățile marginii interioare, uniform divergente față de planul vertical care include axa FATO; și: ... c) printr-o margine exterioară orizontală perpendiculară pe linia mediană a suprafeței de apropiere și a unei înălțimi specificate de 152m (500 ft), deasupra altitudinii FATO. ... ... 4.1.3. Altitudinea marginii interioare va fi altitudinea FATO a punctului marginii interioare care intersectează linia mediană a suprafeței de apropiere. Pentru heliporturi destinate a fi utilizate de către elicoptere operate în clasa de performanță 1 și atunci când este
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
marginii interioare, uniform divergente față de planul vertical care include axa FATO; și: ... c) printr-o margine exterioară orizontală perpendiculară pe linia mediană a suprafeței de apropiere și a unei înălțimi specificate de 152m (500 ft), deasupra altitudinii FATO. ... ... 4.1.3. Altitudinea marginii interioare va fi altitudinea FATO a punctului marginii interioare care intersectează linia mediană a suprafeței de apropiere. Pentru heliporturi destinate a fi utilizate de către elicoptere operate în clasa de performanță 1 și atunci când este aprobat de către
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
de planul vertical care include axa FATO; și: ... c) printr-o margine exterioară orizontală perpendiculară pe linia mediană a suprafeței de apropiere și a unei înălțimi specificate de 152m (500 ft), deasupra altitudinii FATO. ... ... 4.1.3. Altitudinea marginii interioare va fi altitudinea FATO a punctului marginii interioare care intersectează linia mediană a suprafeței de apropiere. Pentru heliporturi destinate a fi utilizate de către elicoptere operate în clasa de performanță 1 și atunci când este aprobat de către o autoritate competentă, originea planului
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
de apropiere/urcare la decolare și de acolo de-a lungul marginii suprafeței de siguranță paralelă cu axa FATO; și ... b) de o margine superioară situată la o înălțime specifice deasupra marginii inferioare, așa cum se stabilește în Tabelul 4-1. ... ... 4.1.11. Altitudinea unui punct situat pe marginea inferioară va fi: a) de-a lungul suprafeței de apropiere/urcare la decolare - egală cu altitudinea suprafeței de apropiere/urcare la decolare, în acest punct; ... b) de-a lungul ariei de siguranță - egală cu înălțimea marginii interioare
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
de o margine superioară situată la o înălțime specifice deasupra marginii inferioare, așa cum se stabilește în Tabelul 4-1. ... ... 4.1.11. Altitudinea unui punct situat pe marginea inferioară va fi: a) de-a lungul suprafeței de apropiere/urcare la decolare - egală cu altitudinea suprafeței de apropiere/urcare la decolare, în acest punct; ... b) de-a lungul ariei de siguranță - egală cu înălțimea marginii interioare a suprafeței de apropiere/urcare la decolare. ... Nota 1.- Dacă originea planului înclinat al suprafeței de apropiere/urcare la decolare este ridicata
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
capătul marginii interioare, uniform divergente cu un procent constant față de planul vertical conținând axa FATO; ... c) o margine exterioară orizontală și perpendiculară pe linia mediană a ariei de urcare la decolare, la o înălțime specificată de 152m (500ft) deasupra altitudinii FATO. ... ... 4.1.15. Altitudinea marginii interioare va fi altitudinea FATO în punctul de pe marginea interioară care intersectează linia mediană a suprafeței de urcare la decolare. Pentru heliporturi destinate a fi utilizate de către elicoptere operate în clasa de performanță 1
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
uniform divergente cu un procent constant față de planul vertical conținând axa FATO; ... c) o margine exterioară orizontală și perpendiculară pe linia mediană a ariei de urcare la decolare, la o înălțime specificată de 152m (500ft) deasupra altitudinii FATO. ... ... 4.1.15. Altitudinea marginii interioare va fi altitudinea FATO în punctul de pe marginea interioară care intersectează linia mediană a suprafeței de urcare la decolare. Pentru heliporturi destinate a fi utilizate de către elicoptere operate în clasa de performanță 1 și atunci când
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
constant față de planul vertical conținând axa FATO; ... c) o margine exterioară orizontală și perpendiculară pe linia mediană a ariei de urcare la decolare, la o înălțime specificată de 152m (500ft) deasupra altitudinii FATO. ... ... 4.1.15. Altitudinea marginii interioare va fi altitudinea FATO în punctul de pe marginea interioară care intersectează linia mediană a suprafeței de urcare la decolare. Pentru heliporturi destinate a fi utilizate de către elicoptere operate în clasa de performanță 1 și atunci când este aprobat de către o
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
este imposibil să fie instalat un sistem de balizaj luminos de apropiere. ... ... 5.3.6. Indicatorul vizual al pantei de apropiere Notă. - Obiectivul unui indicator vizual al pantei de abordare este de a oferi indicii vizibile și discrete de culoare, într-o altitudine și azimut specificate, pentru a ajuta pilotul să atingă și să mențină panta de abordare într-o poziție dorită în cadrul unei FATO. Îndrumări privind indicatorii vizuali ai pantei de apropiere adecvate sunt date în Manualul Heliportului (Doc 9261). Utilizare
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
pantă dată, până la o lățime specifică finală, după care își păstrează aceeași lățime pentru porțiunea rămasă din porțiunea de apropiere; ... ... c) o margine exterioară orizontală perpendiculară pe linia mediană a suprafeței de apropiere și a unei înălțimi specifice deasupra altitudinii FATO. ... ... 4.2. Cerințe pentru limitarea obstacolelor 4.2.1. Următoarele suprafețe de limitare a obstacolelor vor fi stabilite pentru FATO cu/fără apropiere de precizie: a) suprafață de urcare la decolare ... b) suprafață de apropiere ... c) suprafețe de tranziție. ... Notă.- Vezi Figurile A-2
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
fondului forestier pe subunități de producție / protecție după vârstă, grupe funcționale și specii 15.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetatie 15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure 15.3.2. Recapitulație formații forestiere 15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție 15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție 15.3.5. Evidența arboretelor slab productive și provizorii 15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului 15.3.7. Repartiția suprafetelor în raport cu natura și intensitatea poluării 15.4
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
în luna februarie (49,9 mm). Precipitații atmosferice medii pe anotimpuri și în perioada de vegetație: – primăvara: 77,5 mm; ... – vara: 86,2 mm; ... – toamna: 67,5 mm; ... – iarna: 54,8 mm. ... Cantitatea de precipitații se produce cu variații generate de anotimp cât și de altitudine. în general, iarna este anotimpul cel mai secetos, iar vara cel mai ploios, primăvara și toamna înscriindu-se în condiții medii și oarecum asemănătoare din punct de vedere al regimului de umiditate. Umiditatea relativă a aerului este maximă în luna
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
specifice. Principalii indicatori climatici menționați mai sus ne arată că în teritoriul luat în studiu, climatul nu este foarte favorabil dezvoltării vegetației forestiere. în această zonă vegetează arborete de fag de productivitate inferioară, de clasa a V-a de producție. Altitudinea și expoziția au rol principal în privința timpului de înfrunzire și înflorire a speciilor forestiere. în părțile mai înalte molidul intră în vegetație între 10-15 mai, cu mici decalaje în funcție de altitudine, iar înflorirea are loc în jurul date
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
de clasa a V-a de producție. Altitudinea și expoziția au rol principal în privința timpului de înfrunzire și înflorire a speciilor forestiere. în părțile mai înalte molidul intră în vegetație între 10-15 mai, cu mici decalaje în funcție de altitudine, iar înflorirea are loc în jurul date de 20 mai-10 iunie. Fagul intră în vegetație între 1-10 mai, înflorește în jurul datei de 10-20 mai, iar coacerea semințelor se realizează între 1-15 octombrie, iar gorunul intră în vegetație între 25
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
25 septembrie-15 octombrie. Față de datele prezentate în literatura de specialitate în zonă se constată o întârziere a fenomenelor fenologice primăvara și o coacere mai rapidă toamna pe versanții cu expoziții umbrite, pe văile cu circulație atmosferică redusă și la altitudini mai mari. Indicatorii sintetici ai principalilor indici de umiditate și ariditate sunt dați în tabelul următor. Tabelul 4.2.4.4.1 Indicatori sintetici ai climei Indicatori sintetici Stația Anual Primăvara Vara Toamna Iarna În sezonul de vegetație Indicile de umiditate R=P/T Parâng
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
de vest a Carpaților Meridionali între Munții Vâlcan, la vest și Munții Parâng, la est și cuprinde "cele mai sălbatice chei transversale ale Carpaților românești" (Orghidan, 1969) și perimetrul adiacent, din nordul județului Gorj și sudul județului Hunedoara, cuprins între altitudinile de 295 m, în Valea Jiului, în extremitatea sudică și 1.621 m, în Pasul Vulcan, în extremitatea vestică, acoperind o diferență de nivel de 1.326 m. Teritoriul, amplasat într-un peisaj legendar, lipsit de orice fel de localități, este străbătut
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), salba moale (Euonymus europaea) și salba râioasă (Euonymus verrucosa), liliacul (Syringa vulgaris), alunul (Corylus avellana), măceșul (Rosa sp.), păducelul ( Crataegus sp.). Pe malul Jiului vegetează aninul negru (Alnus glutinosa), salcia albă (Salix alba) etc. La altitudini superioare, apare aninul verde (Alnus viridis), ienupărul (Juniperus communis) și jneapănul (Pinus mugo). Golul montan este acoperit cu vegetație de pajiște. În literatura de specialitate figurează în arealul parcului două trepte de vegetație (Doniță, Leandru și Pușcaru-Soroceanu, 1960). Prima treaptă
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
vest a Carpaților Meridionali între Munții Vâlcan, la vest și Munții Parâng, la est și cuprinde "cele mai sălbatice chei transversale ale Carpaților românești" - Orghidan, 1969 și perimetrul adiacent, din nordul județului Gorj și sudul județului Hunedoara, cuprins între altitudinile de 295 m, în zona Luncani / Bumbești Jiu, în extremitatea sudică și 1.621 m, în Pasul Vulcan, în extremitatea vestică, acoperind o diferență de nivel de 1.326 m. Suprafața sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului este inclusă în Parcul Național
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Ha % 41 FAGETE PURE 198.08 41.92 240.00 240.00 100 MONTANE 83 17 100 100 TOTAL UP 198.08 41.92 240.00 240.00 100 % 83 17 100 100 198.08 41.92 240.00 240.00 100 % 83 17 100 100 ... 15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție Formatia forest. Categ. de altitudine <16G. . CATEGORII DE INCLINARE >40G. TOTAL 16-30G 31-40G Ins. P. Ins Umbr Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Total Ha Ha Ha
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
100 MONTANE 83 17 100 100 TOTAL UP 198.08 41.92 240.00 240.00 100 % 83 17 100 100 198.08 41.92 240.00 240.00 100 % 83 17 100 100 ... 15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție Formatia forest. Categ. de altitudine <16G. . CATEGORII DE INCLINARE >40G. TOTAL 16-30G 31-40G Ins. P. Ins Umbr Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Total Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
față de advecția maselor de aer umede din vest. În ceea ce privește valorile scurgerii medii specifice se observă diferențe semnificative în partea de vest a podișului comparativ cu partea de est. Astfel, valorile scurgerii medii specifice cresc cu creșterea altitudinii de la 3 l/s.kmp în vest la 3-4 l/s.kmp în centru și est, conform Sorocovschi, 2009. În ceea ce privește bilanțul hidric, Sorocovschi, 2009, afirmă faptul că din cantitatea totală de precipitații din cursul unui an - 670-685 mm, doar 16%
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
la vest către est, odată cu creșterea valorilor hipsometrice. În zona studiată, temperatura medie anuală este de 8°C, către extremitatea nord-vestică, aceasta apropiindu-se de 9°C, conform Șoneriu și Grecu, 1987. Cantitățile medii anuale de precipitații cresc odată cu creșterea altitudinii, de la valori de aproximativ 600 mm în nord-vest până la 700 mm în partea de est a podișului. Cantitatea de precipitații este mai mare în timpul verii, când cad între 250 mm în nord-vest și 300 mm în est
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Generalizând, pajiștile xeroterme sunt răspândite în partea de vest a Podișului Transilvaniei, incluzând Valea Târnavelor și Valea Visei, implicit și situl analizat, ca rezultat al influenței factorilor de tip abiotic. Regimul climatic cu influențe submediteraneene și continentale deopotrivă, precum și altitudinea mai joasă, au contribuit la crearea unor condiții favorabile de dezvoltare a pajiștilor xeroterme în zona de interes, conform Schneider-Binder, 1975. Harta temperaturilor - medii multianuale și Harta precipitațiilor - medii multianuale din aria naturală protejată se regăsesc în anexa 3.8 . și
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
PROTEJATE 3.1. Ecosistemele Pe zona studiului există 6 categorii de ecosisteme identificate în baza claselor de vegetație specifică regiunii continentale. Cele bine reprezentate ca distribuție spațială sunt pajiștile stepice silicole și pășunile, urmate de ecosistemele de tufărișuri de foioase de altitudine joasă, terenuri arabile, iar ca suprafețe restrânse și cu distribuție punctuală se regăsesc ecosistemele de păduri de foioase și plantații de salcâmi sau alte foioase alohtone. Harta ecosistemelor ariei naturale protejate se regăsește în anexa 3.10 . la Planul de management
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
și colaboratorii, 1963. Asociația se instalează pe terenuri plane sau ușor înclinate, bine drenate, prin lunci sau coaste moderate - Sanda și colaboratorii, 2008. Pajiștile de Festuca rupicola sunt caracteristice zonelor colinare submontane din Moldova, Transilvania și Banat, urcând până la altitudinea de 700 m. Specia caracteristică -Festuca rupicola, atinge o acoperire de 50-60%, printre tufele acesteia instalându-se însoțitoarele: Thymus pannonicus, Botriochloa ischaemum, Filipendula vulgaris, Koeleria macrantha, Medicago falcata, Veronica prostrata, Achillea setacea, Chrysopogon gryllus, Euphorbia cyparissias, Galium verum, Trifolium campestre
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]