1,626 matches
-
engramei articulatorii pentru această consoană. Corectarea deformărilor de articulare ale fonemului j - Desonorizarea lui j în ș poate fi corectată prin tehnica descrisă anterior, prin reantrenamentul pronunției consoanei z în timpul emisiei căreia se modifică poziția vârfului limbii din interdental în alveolar. Se poate apela și la alte consoane la care s-a obținut o sonorizare satisfăcătoare. - Estomparea intensității emisiei fonemului j se datorează lipsei acumulării unei presiuni satisfăcătoare în camera preconstrictivă la nivel palato-lingual. Se corectează suflul de aer prin articularea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ji se elimină pauza articulatorie, apoi prin articularea împreunată dje, dji eliminăm defectul de articulare. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei R - Rotacismul - Pararotacismul Fonemul r este o consoană vibrantă linguo-alveolară și sonoră. Vibrațiile limbii se produc pe zona de contact alveolară și se prelungesc, la fel ca și vibrațiile laringiene ce însoțesc sunetul, asemenea unei semivocale, fapt pentru care fonemul r se mai numește și consoană lichidă. Poziția sistemului articulator La emiterea fonemului r, limba generează vibrațiile prin partea sa anterioară
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sunetului în felul descris mai sus. Imităm scuturarea buzelor cailor: brrr, brrr. După câteva exerciții, repetăm exercițiul de vibrație a buzelor dar ridicăm cu o spatulă vârful limbii și cerem logopatului să țină vârful limbii în sus plasat în contact alveolar. În mod normal, vibrațiile buzelor se transmit mandibulei și prin intermediul acesteia limbii. După ce logopatul a perceput vibrația limbii pe alveole, îndepărtăm buza de sus, căutând să localizam și să limităm numai la vibrațiile linguale. Dacă logopatul scoate limba lipind-o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pronunția fonemului î. Apoi se repetă exercițiul cu vârful limbii ridicat în sus. Logopatul percepe vibrația fină a vârfului limbii pe alveole în timpul fonației laringiene. Se cere să se producă un pasaj repetitiv a vârfului limbii din prepalatal peste promontoriul alveolar și în sens opus în timpul emiterii consoanei î. Se va emite un sunet care are un profil acustic asemănator lui r. Deformările de articulare nu apar în articularea sunetului r odată emis corect, doar variantele de pronunție enumerate. Acest sunet
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu atât mai nefavorabil cu cât vom plasa marginile restaurației mai aproape de epiteliul de joncțiune. Se recomandă ca aceste margini să fie plasate la 0,5 mm de marginea gingivală sănătoasă sau, mai precis, la minim 3 mm de creasta alveolară. În timp ce majoritatea autorilor recomandă plasarea supragingivală a marginilor restaurărilor ceramice, majoritatea coroanelor din zona anterioară vor fi plasate subgingival din considerente estetice. Avantajele plasării supragingivale ar fi răspunsul parodontal adecvat, integritatea marginală bună, procedura operativă simplificată, igienizare ușoară, expunerea interfeței
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
tratate sau tratabile, -corectitudinea obturației de canal, -absența proceselor inflamatorii periapicale, -lungimea rădăcinii și diametrul ei, -numărul și direcția rădăcinilor (canalelor): paralele, divergente, curbe (la ce nivel), -integritatea rădăcinii: fracturi radiculare, resorbție radiculară, rezecție apicală (nivelul), -calitatea implantării osoase: rezorbții alveolare orizontale sau verticale, -starea parodonțiului marginal, -dinții adiacenți (migrați spre rădăcina în cauză), -relațiile ocluzale. Unele dintre aspectele prezentate se constată clinic, altele numai radiologic, multe dintre ele prin coroborarea datelor clinice și radiologice. PREPARAREA DINTELUI PENTRU COROANA DE SUBSTITUȚIE
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dublă față de suprafața de secțiune, la colet, a dinților pe care îi înlocuiește. Acest autor propune realizarea unor șei cu dimensiuni strict raportate la suprafața dentară, dar suprafața șeilor fiind redusă duce la suprasolicitări ale suportului muco-osos cu apariția resorbției alveolare. Din acest motiv, noi considerăm că suprafața șeii trebuie extinsă cât mai mult, în limitele funcționale ale câmpului protetic. Conod susține că forța de solicitare ocluzală trebuie să cadă în mijlocul șeii, la nivelul centrului geometric sau să fie cât mai
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a reuni într-o structură unitară, rigidă și rezistentă, elementele construcției protetice mobile. La maxilar conectorul principal este orientat transversal la nivelul bolții palatine, purtând denumirea de placă acrilică palatină, în timp ce la mandibulă este dispus pe versantul oral al crestei alveolare dentare frontale, prezentându-se sub formă de placă acrilică linguală. Conectorul principal acrilic palatinal are o grosime de 2 mm și acoperă în totalitate bolta palatină, până la dinții restanți și șei. Fața externă lustruită se realizează pe principiul replicii anatomice
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
va fi efectuată obligatoriu de clinician în colaborare cu tehnicianul dentar. a) Croșetele acrilice. Caracteristici: -sunt realizate din acrilat; -fac corp comun cu restul construcției protetice, putând porni fie din conectorul principal, fie din șea. Clasificare: 1. Croșete simple acrilice alveolare (fig. 4.13): -Sunt prelungiri ale șeilor ce utilizează zonele retentative vestibulare sau orale ale crestei alveolare, fiind deci în funcție de gradul de retenție al acesteia; 2. Croșete simple acrilice dentare (fig. 4.14): -Pot fi sub formă de pelote sau
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
din acrilat; -fac corp comun cu restul construcției protetice, putând porni fie din conectorul principal, fie din șea. Clasificare: 1. Croșete simple acrilice alveolare (fig. 4.13): -Sunt prelungiri ale șeilor ce utilizează zonele retentative vestibulare sau orale ale crestei alveolare, fiind deci în funcție de gradul de retenție al acesteia; 2. Croșete simple acrilice dentare (fig. 4.14): -Pot fi sub formă de pelote sau digitații, cu o grosime de 2-3 mm; -Au dezavantajul că, fiind rigide, produc leziuni de decubit și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
zise parodontale, după gingivo-alveolo-plastii, favorizează retracția parodontală și retenția de placă dentară. 3. Croșetele simple acrilice dento-alveolare (fig. 2.15): Au formă de inel secționat pentru a putea fi introduse pe dinte; se sprijină parțial pe dinte, parțial pe procesul alveolar. Pot fi acrilice sau mixte acrilo-metalice. b) Croșetele simple metalice pot fi confecționate din folie metalică sau din sârmă. 1. Croșetele metalice din folie sau bandă. Sunt denumite și croșete plane. Se plasează pe ecuatorul protetic, jumătate în conul de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
croșet cu buclă, este indicat pe dinții retentivi, lungimea buclei permițând o mai mare elasticitate. Are deschidere spre dinți, bucla poate fi în formă de Z sau V și este la distanță de 0,5 - 0,6 mm de mucoasa alveolară. . -Croșet cervico-alveolar deschis edental (fig. 4.23): Se recomandă în edentațiile terminale, având și rol antibasculant. Prezintă retenție bună, dar încercuire slabă. -Croșet cervico-alveolar interdentar (fig. 4.24) Abordează zona inter-proximală vestibulară, unde se termină cu o buclă situată interdentar
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dintelui natural limitrof edentației sau într-o microproteză. -Croșet din sârmă cu trei brațe (fig. 4.27): este realizat din sârmă de viplă de 0,6-0,8 diametru. Este asemănător croșetului Ackers. Pe lângă încercuire și retenție asigură și sprijinul. -Croșetul alveolar (muco-alveolar) Se prezintă sub formă de două anse din sârmă situate pe versantul vestibular al procesului frontal de o parte și de alta a frenului labial superior la distanță de mucoasă. Retenția este în funcție de retentivitatea procesului alveolar și de tonicitatea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și sprijinul. -Croșetul alveolar (muco-alveolar) Se prezintă sub formă de două anse din sârmă situate pe versantul vestibular al procesului frontal de o parte și de alta a frenului labial superior la distanță de mucoasă. Retenția este în funcție de retentivitatea procesului alveolar și de tonicitatea musculară. c) Croșetele simple metalo-acrilice Sunt formate dintr-un fir metalic din viplă de grosime variabilă, ce susține la extremitatea liberă o porțiune acrilică sub formă de pelotă. Lungimea firului metalic le conferă elasticitate mare și posibilitatea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dintr-un fir metalic din viplă de grosime variabilă, ce susține la extremitatea liberă o porțiune acrilică sub formă de pelotă. Lungimea firului metalic le conferă elasticitate mare și posibilitatea de a fi activate. Pot fi la rândul lor: dentare, alveolare sau dento-alveolare. Protezarea parțial mobilizabilă definitivă Protezarea parțială mobilă este reprezentată de: 1.protezarea flexibilă; 2.protezarea scheletată, care poate fi clasică, utilizând ca elemente de menținere, sprijin și stabilizare, croșetele sau modernă, cu utilizarea sistemelor speci-ale ca elemente clasice
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
mandibulare pot fi plasate lingual, vestibular sau dentar, au formă semilunară deschisă posterior, iar pe secțiune pot fi: ovalară, rotundă, semieliptice, bifilare sau semipară. Bara linguală se plasează între limbă, dinți și parodonțiu, planșeul bucal și versantul oral al crestei alveolare, cât mai profund dar fără să interfereze cu planșeul bucal. Distanța de la parodonțiul marginal la bară va fi de cel puțin 3 mm, aceeași distanța va trebui respectată și între bare și planșeul bucal. Lățimea barei va fi de 4-5
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
aceeași distanța va trebui respectată și între bare și planșeul bucal. Lățimea barei va fi de 4-5 mm, iar grosimea de 2 mm (fig. 4.43). În concluzie, aplicarea barei linguale este în funcție de înălțime și înclinarea versantului lingual al crestei alveolare, înălțimea versantului lingual al crestei alveolare trebuind să depășească 9-10 mm. Distanțarea barei de versantul lingual al crestei alveolare este în funcție de orientarea acestuia (fig. 4.44). Când versantul lingual este vertical, bara se va plasa la 0,5 mm de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
între bare și planșeul bucal. Lățimea barei va fi de 4-5 mm, iar grosimea de 2 mm (fig. 4.43). În concluzie, aplicarea barei linguale este în funcție de înălțime și înclinarea versantului lingual al crestei alveolare, înălțimea versantului lingual al crestei alveolare trebuind să depășească 9-10 mm. Distanțarea barei de versantul lingual al crestei alveolare este în funcție de orientarea acestuia (fig. 4.44). Când versantul lingual este vertical, bara se va plasa la 0,5 mm de acesta, iar în cazul când este
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
grosimea de 2 mm (fig. 4.43). În concluzie, aplicarea barei linguale este în funcție de înălțime și înclinarea versantului lingual al crestei alveolare, înălțimea versantului lingual al crestei alveolare trebuind să depășească 9-10 mm. Distanțarea barei de versantul lingual al crestei alveolare este în funcție de orientarea acestuia (fig. 4.44). Când versantul lingual este vertical, bara se va plasa la 0,5 mm de acesta, iar în cazul când este oblic, bara va fi distanțată de versant la 1-1,5 mm. Atunci când versantul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
se indică bara mandibulară vestibulară, situată în șanțul vestibular frontal în aceleași condiții ca și bara linguală. Dacă versantul vestibular al crestei este redus ca înălțime, bara vestibulară nu se poate aplica. În cazul în care ambii versanți ai crestei alveolare sunt de înălțime redusă, se indică aplicarea conectorului principal dentar-bara dentară, care poate fi situată fie vestibular (caz în care este inestetică), fie lingual, supracingular sau supraecuatorial. Se aseamănă cu croșetul continuu, având lățime de 3-4 mm și grosime de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
situată în depresiunea dintre două rugi sau pe versantul ascendent al rugii palatine pentru a fi disimulată. Plăcuța dento-mucozală linguală se aplică în situația în care dinții restanți prezintă un grad de parodontopatie marginală cronică, iar versantul oral al crestei alveolare are înălțime redusă (fig. 4.50). Se sprijină pe un prag plasat supracingular, iar decoletarea, dacă este posibilă, se realizează în aceeași manieră ca la maxilar. Fața dento-alveolară nu se lustruiește, în timp ce fața orală lustruită va fi modelată ca replică
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
4.52). ELEMENTELE COMPONENTE ALE PARALELOGRAFULUI sunt: 1.Tija de analiza (reperaj): are rol în determinarea retentivităților dentare și paralelismul suprafețelor de ghidaj (fig. 3.53). 2. Mina de grafit: Este deplasată în jurul dintelui stâlp, precum și de-a lungul crestei alveolare pentru a identifica și marca linia ecuatorului protetic. La nivelul dintelui, va trebui să aibă vârful la nivelul marginii gingivale, permițând trasarea liniei ghid (fig. 4.54 a, b). 2.Retențiometrul (fig. 4.55): permite măsurarea retentivităților dentare și stabilirea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
conector secundar ce trece în punte peste rebordul gingival, iar porțiunea activă se termină sub linia ghid în partea opusă edentației. 4Croșetul în U (fig. 4.96): pornește din șea printr-un conector secundar ce trece în punte peste rebordul alveolar și se termină sub linia ghid prin două brațe, unul în zona disto-vestibulară, celălalt în zona mezio-vestibulară. Este indicat pe premolarii înalți cu linia ghid apropiată de fața ocluzală. 4Croșetul în S (fig. 4.97): pornește din șea printr-un
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sub ecuatorial în partea opusă edentației. Este utilizat pe premolarii inferiori cu rădăcina denudată. 4Croșetul în T (fig. 4.98): este cel mai cunoscut și frecvent utilizat. Pornește din șea printr-un conector secundar ce trece în punte peste procesul alveolar, iar bara verticală a T-ului ia contact cu mijlocul feței laterale vestibulare, de unde pleacă cele două extremități-una spre zona mezială, alta spre cea distală, fie una, fie ambele extremități terminându-se în zona de retenție. Ca variante, brațul retentiv
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Este utilizat pe fața disto-vestibulară a premolarilor superiori din motive estetice. Pentru reciprocitate necesită un alt croșet pe hemiarcada opusă. 4Croșetul în R (fig. 4.100): pleacă din șea printr-un conector secundar ce trece în punte peste mucoasa procesului alveolar, urcă pe fața vestibulară și supraecuatorial se divide în două porțiuni, o parte merge spre ocluzal, terminându-se printr-un pinten situat în foseta centrală a molarului, iar cealaltă parte se recurbează și se termină subecuatorial în zona de retenție
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]