2,910 matches
-
cei vii. După ceea ce-a demonstrat săptămâna trecută în rand, pare să fie unul dintre cei mai destoinici oșteni pe care-i mai avem. Bătrânul împărat știa să vorbească. Tonul lui păstra accente poruncitoare, chiar și atunci când se dorea amabil. Radoslav observase de multă vreme calitatea asta și se întreba dacă era înnăscută sau dacă o dobândise în timpul lungilor săi ani de domnie. - Airam, te rog să mai rămâi... îngăimă Abatele. Femeia se conformă, așezîndu-se în genunchi lângă fotoliul adânc
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
așa? întrebă domnul Deasy în timp ce Stephen citea mai departe. Boala botului și a copitelor. Cunoscut sub numele de preparatul lui Koch. Ser și virus. Procentajul cailor imunizați. Pesta. Caii împăratului, la Mürzsteg, Austria inferioară. Medici veterinari. Domnul Henry Blackwood Price. Amabila fentă de a proceda la o experiență fără prejudecăți. Imperativele bunului-simț. Chestiune de importanță capitală. În adevăratul înțeles al cuvîntului să luăm taurul de coarne. Mulțumindu-vă pentru ospitalitatea pe care mi-ați acordat-o în coloanele dumneavoastră. Doresc ca
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
din piesa lui Aristofan. Filosofia sa era ancorată în realitatea vremii. Socrate a fost un formator și un terapeut al sufletelor, fapt nemaivăzut până atunci. El avea calități pentru a realiza aceste scopuri: era o fire plăcută, antrenantă, comunicativ, sociabil, amabil, jovial, răbdător, simplu și capabil să se autocontroleze. Socrate era histrionic și ironic. Ironia sa nu venea din orgoliu, era un tip de critică ce urmărea să asigure protecția față de convingerile neverificate. I se atribuiau și unele trăsături "negative", precum
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
pentru toți În privința potențialului, dimensiunea culturală reprezintă o sursă de adaptare originală, iar acesta este cazul Japoniei. Lost in Shinjuku Caucazianul e Încântat la prima sa vizită În Arhipelag. Ce descoperire plăcută! Se spune că japonezii sunt foarte drăguți și amabili, gata oricând să-i ajute pe străini. Dovada: dacă există În Tokyo o stație de metrou unde te poți rătăci cu ușurință, aceea e fără Îndoială Shinjuku, din cauza culoarelor sale interminabile, a numărului de călători, a complexității sale și a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
dintr-o zonă defavorizată, iar cealaltă parte la o școală dintr-un cartier rezidențial. În plus, profesorilor le erau înfățișate și fotografiile copiilor, pe care-i apreciau pe dimensiuni ca inteligent Ă non-inteligent, elev slab Ă elev bun, dur Ă amabil etc. Autorii au constatat că profesorii, în loc să utilizeze informațiile furnizate de compuneri și desene, fac apel la vocea elevului când apreciază inteligența, și la voce și înfățișarea fizică atunci când evaluează capacitatea școlară generală (dimensiunea elev bun Ă elev slab). Cât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și expectanțele pot crea realitatea socială, pot influența cursul evenimentelor în așa fel încât, chiar neadevărate, ele sfârșesc prin a se adeveri. De exemplu, dacă A crede că B este prietenos și sociabil din fire, se va comporta îndatoritor și amabil ori de câte ori se află împreună. Fără îndoială, B va răspunde la fel. A, probabil, va trage concluzia că felul lui B de a se comporta confirmă părerea lui inițială. Cu siguranță că nu-și va da seama că dacă ar fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca subiecții să înceapă realizarea sarcinii propriu-zise, au ieșit la iveală expectanțele lor legate de înfățișarea fizică. Cei cărora li s-a prezentat fotografia fetei frumoase își imaginau că vor sta de vorbă cu o ființă sociabilă, plină de umor, amabilă, generoasă. Ceilalți anticipau o întâlnire cu o fată puțin sociabilă, acră și rigidă. În convorbirile propriu-zise, primii au tratat pe conlocutoarea lor plini de căldură, cu umor, fiind mai curând exuberanți. Cei ce credeau că la capătul firului se află
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se recomandă utilizarea alternativă sau înlocuirea lor cu produse creative mai reprezentative de tipul probelor scrise sau desenate. În al doilea rând, alte critici au vizat incapacitatea scorurilor de fluență, flexibilitate, originalitate și elaborare de a cuprinde sfera creativității (vezi Amabile, 1983). Definirea și stabilirea criteriilor creativității constituie, de fapt, un permanent subiect de dezbatere, iar identificarea statistică obiectivă a frecvenței reduse a unui răspuns în raport cu totalul răspunsurilor unui eșantion din populație reprezintă numai o metodă între multe altele. Alte metode
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unei serii de factori cognitivi și de personalitate și conțin afirmații precum „face legături între idei”, „percepe asemănările și deosebirile”, „este flexibil”, „are simț estetic”, „este liberal”, „este motivat”, „este curios” și „nu respectă normele sociale”. La nivelul teoriilor explicite, Amabile (1983) afirmă că fenomenul creativității se situează la confluența dintre motivația intrinsecă, abilități și cunoștințe relevante într-un domeniu și aptitudini creative semnificative. Aptitudinile creative semnificative includ: a) un stil cognitiv capabil să depășească dificultăți, care presupune flexibilizarea structurilor mentale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1988), „Inching our way up Mount Olympus: The evolving systems approach to creative thinking”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity (pp. 243-270), Cambridge University Press, New York. Guilford, J.P. (1950), „Creativity”, American Psychologist, 5, pp. 444-454. Hennessey, B.A., Amabile, T.M. (1988), „The conditions of creativity”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity (pp. 11-38), Cambridge University Press, New York. Johnson-Laird, P.N. (1988), „Freedom and constraint in creativity”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity (pp. 202-219), Cambridge University
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1994b). Rezultatul corelației evaluării consensuale cu tehnicile psihometrice mai tradiționale (Amabile, Phillips, Collins, 1994; Runco, 1989a) se află încă în proces de definitivare, deși compararea diverselor metode va contribui la fondul de cunoștințe specific fiecărui ansamblu de tehnici. Runco (1994), Amabile (1996) și colaboratorii lor indică unele corelații minore între autoevaluarea creațiilor și evaluarea realizată de experți. În general, valoarea conferită de subiecți creațiilor proprii este superioară aprecierii experte, cu o distribuție similară a cotelor la produse și corelații medii între
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de pildă, Mahajan și Peterson, 1985; Rogers, 1983; Tushman și Moore, 1988), analiza contextului în care se dezvoltă creativitatea a obținut abia de curând o atenție academică considerabilă în domeniul psihologiei, al educației și al altor științe sociale. Lucrările lui Amabile (1983, 1996) legate de psihologia socială a creativității au deschis calea cercetării academice din prisma altor abordări „sistemice” ale creativității, precum teoria investiției a lui Sternberg și Lubart (1991, 1992, 1995), teoria psihoeconomică a lui Rubenson și Runco (Rubenson, 1990
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creative personality”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 36, pp. 210-220. Hennessey, B.A. (1994), „The Consensual Assessment Technique: An examination of the relationship between ratings of product and process creativity”, Creativity Research Journal, 7, pp. 193-208. Hennessey, B.A., Amabile, T.M. (1988a), „The conditions of creativity”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity: Contemporary psychological perspectives (pp. 11-38), Cambridge University Press, New York. Hennessey, B.A., Amabile, T.M. (1988b), „Story-telling: A method for assessing children’s creativity”, Journal of Creative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
product and process creativity”, Creativity Research Journal, 7, pp. 193-208. Hennessey, B.A., Amabile, T.M. (1988a), „The conditions of creativity”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity: Contemporary psychological perspectives (pp. 11-38), Cambridge University Press, New York. Hennessey, B.A., Amabile, T.M. (1988b), „Story-telling: A method for assessing children’s creativity”, Journal of Creative Behavior, 22, pp. 235-246. Hill, K. (1991), An ecological approach to creativity and motivation: Trait and environmental influences in the college classroom, teză de doctorat nepublicată, Brandeis
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
grup, mai ales sub aspect tehnic, fiind caracterizate „închegate” sau „bine executate”. Diferențele sub aspectul semnificației logice și al valorii creațiilor nu au prezentat relevanță. În mod surprinzător, în evaluarea originalității nu au rezultat diferențe semnificative. Ca în cercetările lui Amabile și colaboratorii săi (1990) și ale lui Hennessey (1989), demersul lui Howe (1992) a fost, de asemenea, dependent de scorurile acordate de evaluatori, care au fost îndemnați să apeleze la propriile definiții ale creativității. Faptul că evaluatorii nu au avut
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
calificarea și talentul în domeniul de activitate) și procesele adecvate creativității (capacitatea cognitivă și stilurile de lucru care duc la producerea unor lucruri originale - Amabile, 1983a, 1983b). Construind pe baza creată de teoreticieni cum sunt Rogers (1954) și Crutchfield (1962), Amabile (1983a) a propus o ipoteză dublă despre modul în care motivația afectează creativitatea: „Starea motivată intrinsec favorizează creativitatea, în vreme ce starea motivată extrinsec îi dăunează” (p. 91). Motivația intrinsecă e definită ca motivația pentru angajarea într-o activitate în primul rând
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
intrinsece a creativității reflecta concepția social-psihologică predominantă, conform căreia motivațiile intrinsecă și extrinsecă sunt invers proporționale. Astfel, se considera că nivelurile înalte de motivație extrinsecă exclud nivelurile înalte de motivație intrinsecă (Calder și Staw, 1975; Lepper et al., 1973). Cu toate că Amabile (1983a) a admis faptul că în analiza consecințelor afective ale intervenției unor factori de motivație extrinseci s-ar putea descoperi situații în care motivația intrinsecă și cea extrinsecă s-au acumulat (Porter și Lawler, 1968; Vroom, 1964), cele mai multe dintre cercetările
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Rămân, de asemenea, Îndatorată multor persoane din România care m-au ajutat să descopăr unele dintre materialele cele mai interesante folosite În documentarea pentru această carte: Cornelia Bodea, Pompiliu Teodor, Vasile Pușcaș, Meda Bârcă, Doru Radosav, Romeo Lăzărescu și personalul amabil și plin de răbdare al Arhivelor Naționale din Cluj și Sibiu, al Bibliotecii Academiei Române și al Bibliotecii Universitare din Cluj. Sunt, de asemenea, recunoscătoare pentru asistența financiară pe care am primit-o din partea următoarelor instituții și fundații: I.R.E.X., University
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ceea ce a priori părea nedemn de a fi iubit? Pentru că proiectul lui Montaigne de a se descrie nu înseamnă egotism, narcisism, dragoste excesivă pentru propria persoană ci apreciere la justa sa valoare a unui individ care se îndoiește că e amabil - în sensul etimologic - și care dorește să devină astfel, mai întâi pentru sine însuși. între excesul detestării de sine, sentiment pentru care creștinismul l-a pregătit, în mod neîndoielnic, și acela al unei pasiuni excesive pentru sine și pentru tot
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu care pot fi suplinite deficiențele tehnologice, erorile organizatorice, lipsa materiilor prime și a materialelor, sau pot fi corectate greșelile proiectanților ori a contabililor. În al doilea rând, din motive de politici editoriale. Editorii ne-au spus, într-un mod amabil, dar foarte ferm: „vrem un manual și nu un tratat, adică aveți maximum 300-350 de pagini”. Astfel, după multe discuții de grup, confruntări, bătăi de cap, negocieri și compromisuri între noi, am ales ca acest manual să fie un curs
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
primă clasă”; combinarea științei muncii cu forța de muncă selecționată și perfecționată științific - inducerea dorinței sau interesului muncitorilor pentru „știință”, pentru a se instrui și a progresa, fapt care poate fi realizat fie prin introducerea unor stimulente, fie prin comportamente amabile sau considerație din partea conducătorilor; cooperarea constantă și strânsă între conducere și muncitori - distribuirea echitabilă a muncii și a responsabilităților între muncitori, ceea ce ar putea preîntâmpina apariția conflictelor. Esența concepției tayloriste este rezumată de însuși creatorul ei în finalul lucrării Principles
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
relatările lor și ajunge la convingerea că prietenul său a fost nu victima unui accident, ci a unei crime. Calloway are și el Îndoieli În legătură cu Împrejurările morții lui Lime, dar din alte motive. Știe că acesta nu era numai prietenul amabil pe care și-l imagina Martins, ci și un criminal fără scrupule care profitase de perioada de după război ca să se Îmbogățească prin traficul de penicilină expirată, cu consecințe mortale pentru consumatorii săi. Într-o zi În care iese din clădirea
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
trăiești efectiv jignirea adusă de cineva demnității tale.) „N-avem dreptul să-i facem ticăloși pe cei pe care nu-i putem face buni.” (Vauvenargues) Mielul blând suge la două oi. (Asupra beneficiilor pe care le poate aduce o atitudine amabilă, politicoasă, Îndatoritoare atrage atenția și proverbul: „Vorba dulce mult aduce”.) A vinde castraveți la grădinar. (Îți poți Întrece, În timp, maestrul, dar ar fi ridicolă pretenția de a-i da, la un moment dat, lecții sau sfaturi.) A se plimba
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
multe Îngrijiri sau favoruri.) „Obiceiul ne ascunde fața adevărată a lucrurilor.” (Montaigne) și sfântului, ca să-ți ajute, trebuie să-i aprinzi candelă. (Cererea de ajutor implică, de cele mai multe ori, făgăduințe sau Îndatoriri ulterioare. „Darurile - spune un alt proverb - fac femeile amabile, preoții indulgenți și legile flexibile.” „Cu chei de aur și argint se deschid porțile raiului.” „La Drăgășani, și sfinții sunt cu nasurile roșii.”) „Noi dăm ajutor altora pentru a-i face să ne dea și ei În Împrejurări asemănătoare; și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-și asume mari riscuri. Își ia marja de timp de care are nevoie. El nu „cade” ca „roșul”, căci avansează metodic și cu prudență, ceea ce îl face fiabil. Prima impresie pe care o dă este de a fi rezervat, dar amabil și sociabil. Sensibilitatea și empatia îl caracterizează. Managerul „galben” are drept calități facilitatea de a comunica, tonicitatea, entuziasmul comunicativ, originalitatea, faptul de a ști să destindă o atmosferă grea și apăsătoare, de a iubi viața și de a da altora
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]