9,447 matches
- 
  
  preface în jar. Și jaru-n cărbune mocnește, și vântu-n flacără-l face/ iar și iar". (A. M. Slăvoiu, Pitești) * "La sfârșitul anului trecut, într-un moment de netemeinică îndrăzneală, lăsând la o parte obsedanta teamă de ridicol ce mă marcase atâta amar de vreme, am decis să adun într-o carte, mare parte din ceea ce scrisesem în ultima perioadă (ceva mai puțin de un an). Și chiar dacă unii amici sau cunoscuți, ageamii sau cititori instruiți, și-au dat cu părerea cum că
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]
 - 
  
  sine aiurea, oare cum vor fi producțiile lirice? Măcar un lucru să afle autoarea de la noi, că România literară nu este și n-a fost niciodată, ziar ci revistă literară săptămânală. Hai să vedem cum sună Nemurire: Tăcerea mi-e amară/ Când ești în preajma mea,/ Mă împiedic de un vis.../ Mă tulbură, o stea.// Mă uit, privesc și cerul/ Și caut să-l întreb,/ - Mă-ncearcă iarăși dorul/ în preajma ta, Caleb?// Dulceața morții învie/ în sufletul pierdut/ în gânduri și abise
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]
 - 
  
  progresivă hașurare. Continua absorbție de trecut politic și social are o miză de ordinul istoriei literare, dar și una morală. Prin lectura atentă a operelor confesive (memorii, jurnale, evocări, corespondență, interviuri), devine posibilă reconstituirea unor epoci dispărute: cea interbelică, regretată amar, și cea a comunismului autohton, postbelic, la care se privește înapoi cu mânie. Me-mo-ria-listica nu este citită și înțeleasă aici nici ca document nud, nici ca rezervor inepuizabil de lucrături de culise, sforării, picanterii (pe care, altfel, autorul le caută
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
 - 
  
  la ea, m-am înfundat în contrariul ei, într-o tristețe sub-umană, animală, mai rău, într-o tristețe de insectă. Am dorit fericirea gustată în apropierea zeilor, și n-am obținut decît această apatie de termită" (II, 330). Aici, gustul amar al eșecului apare în toată severitatea sa. Neputința și ratarea sînt chiar ceea ce sînt: o înfrîngere, dovadă a faptului că Cioran nu s-a putut rupe cu totul de viziunea comună a ratării ca neîmplinire. Dar printr-o retorică în
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
 - 
  
  așa. Mă simt deodată strâns de braț și blagoslovit cu un DOBITOCULE pronunțat deslușit și apăsat - stai și te uiți, tâmpitule, stați și vă uitați cu toții și nu știți ce vă așteaptă, uite-i cum râd, or să plângă lacrimi amare și tu la fel... Hai acasă... Îl iau pe tata prudent de mână și mergem spre locuința din strada Olari a Butoienilor"9. Nu s-ar putea spune că "profețiile politice" ale lui Oscar Steinhardt nu s-au împlinit. Existența
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
 - 
  
  pot spune prea multe împotriva Sistemului, căci riscăm "să ni-i aducem pe ruși pe cap" (impecabil șantaj geo-strategic!). Numai tovarășul Ceaușescu deține agenda protestului. Trebuie să fim strâns uniți în jurul lui și al Partidului. Unitate și Securitate!, cum ricanează amar tânărul }epeneag. Și atunci, încotro să se îndrepte românul ajuns la Paris? De unde e preferabil să plece și la ce e mai bine să se întoarcă?
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
 - 
  
  în imaginarul virtual este o incursiune temeinic documentată în toate domeniile în care perechea om-calculator a început să facă carieră: inginerie genetică, arte, religie, filozofie, ideologie, terapie medicală sau neurotehnologii. Concluzia ce reiese din capitolele volumului are alura unei profeții amare: întîlnirea omului cu computerul a dat naștere unei existențe corcite (jumătate om-jumătate calculator) al cărei destin pare să se desfășoare, dacă nu în dauna omului, atunci negreșit în direcția modificării naturii umane. Perechea om-calculator se află într-un echilibru incert
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
 - 
  
  fi, nivelării și omogenizării timpurilor noi. O imagine a rezistenței pasive, într-un raport de echilibru instabil cu la fel de încăpățânata, dar "turbulenta" Letiția. "Crezi c-ai să faci doar ce-ți place în viață?", își întreabă el nepoata, cu înțelepciunea amară a omului pățit. Da", îi răspunde ea provocator, înfruntându-i privirea cu un râs obraznic și încleștându-și apoi, tot așa, fălcile late ereditare pentru a se putea ține de cuvânt. Că unchiul Ion a devenit un substitut al Tatălui
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
 - 
  
  a lui Ștefan Ionescu, Bucureștii în vremea fanarioților. Cum era controlat comerțul: ..."Călare, cu picioarele desculțe, în iminei..., domnul se oprea la prima dugheană... începea să cântărească pentru a vedea dacă nu cumva negustorul fură la cântar. Era vai și amar de cel prins. Pe loc, după gravitatea faptei, era bătut în uliță sau pur și simplu spânzurat. însă, în afară de bătaie sau spânzurătoare, Mavrogheni mai aplica o pedeapsă. Țintuia de urechea dreaptă pe negustorii necinstiți, chiar în ușa prăvăliei, pentru a
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
 - 
  
  minte, că nu se poate minți la fel mereu cu lucrurile sfinte și pentru totdeauna lăsate spre pedeapsă doar celor care se bucură stând în sfințenie ca felinele mici cu gheare tocite la sânge-n trunchiul crucii încolăcit de ape amare. Dumnezeu la sfârșit va lua și apele, pe toate, ca și când n-ar fi fost. Și se va vedea în vedenie pustia ca nisipul și ca scheletul dintr-un nevoit și, ca prin pielea ca pergamentul, sufletul nevoitului. Ușor zadarnic, Doamne
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/9785_a_11110]
 - 
  
  indianul Ira Hayes nu se poate adapta regimului scenei, îi vine greu să facă frumos. Ira nu-și poate controla afectele, rămîne plîngînd în brațele mamei unuia din camarazii săi, mort pe cîmpul de luptă, în timp ce John Doc învață gustul amar al minciunii cînd trebuie să identifice în fața mamei acestuia pe unul dintre camarazii care nu se aflau în a doua fotografie, Franklin Sousley. Un bun simț elementar guvernează reacțiile necontrolate ale lui Ira - în latină înseamnă furie - , cu sentimentul că
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
 - 
  
  de calendar. Dac-aș încerca să-ți fac portretul n-aș omite să desenez într-un colț tranzistorul și, în alt colț, calendarul așezat pe un soclu din fier, unde îți notai gândurile și dorințele. Recolta zilelor era mai degrabă amară în ansamblu. Voi încerca mai târziu să redactez un buletin de informații privind ultimii doisprezece ani. Îți voi vorbi de eclipsa de soare din august 1999, de sângele vărsat în Africa, în regiunea Marilor Lacuri, de sărăcia care se-ntinde
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
 - 
  
  Elisaveta Bam", care face o creație remarcabilă pînă la cel mai mic detaliu, singulară, deocamdată, în peisajul nostru teatral este nominalizat pentru Ivan Ivanovici al său la categorie "rol secundar". Eroare regretabilă, care mi-a lăsat un gust teribil de amar. Reacția juriului la decizia exemplară a lui Vlad Ivanov de a se recuza de pe lista nominalizărilor - tocmai fiindcă este conștient de performanța sa și de valoarea acestor premii, respectîndu-și, cu alte cuvinte, profesiunea și prestigiul acestor distincții - mi s-a
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]
 - 
  
  după decesul lui Stalin și cu puține luni înaintea revoluției din Ungaria. Cu toate acestea, regimul comunist indigen nu simțea nevoia nici unei relaxări în zona culturii, apăsînd cu ferocitate asupra normelor ideologice, "strîngînd șurubul", cum se zicea, cu un rictus amar, în epocă, pînă la refuz. Paradigma sovietică e afirmată ritos, chiar de către președintele de onoare al Uniunii Scriitorilor, Mihail Sadoveanu. Pe un ton paternal, autorul lui Mitrea Cocor le pretinde participanților să realizeze "cu recunoștință că literatura noastră de după statornicirea
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
 - 
  
  cu creionul în mână, "Istoria civilizației române moderne" de Eugen Lovinescu, un alt favorit al meu, care este literat. Eseul de sociologie "1907, din primăvară până-n toamnă", publicat de Caragiale mai întâi în germană, în ziarul "Die Zeit", spune lucruri amare, dar reale de România de atunci și, eventual, de folos pentru istoric. Sau: când predau istoria României din secolul XIX, referindu-mă la mentalități, obiceiuri, tradiții, citesc fragmente din Creangă. - E o performanță ce faceți dumneavoastră, având în vedere că
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
 - 
  
  Gheorghe Brătianu, Ion Mihalache piereau în temniță, Paul Niculescu-Mizil tipărea broșura în care Marx recunoștea drepturile românilor la a avea o patrie - Basarabia Y compris, este, tot așa, de publică notorietate. ine de ironia istoriei, care e de felul ei amară, indicat fiind să se consume cu picătura. Nu există, din păcate, un vaccin împotriva virusului tiraniei, noi, martorii călare pe două veacuri, ducem pe picioare o maladie cronică, un rău căruia nu i s-a găsit medicamentul, ci doar aspirina
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
 - 
  
  materia lirică au un rol cât se poate de clar. Ele nu fac decât să sublineze faptul că miza acestei poezii stă în plan existențial, nu în plan estetic. Un teatru de altă natură de Nicolae Prelipceanu este o meditație amară asupra condiției umane. O carte care, inevitabil, dă de gândit și care îi reamintește cu oarecare cinism cititorului că viața este una singură și că ea poate fi curmată oricând, pe nepusă masă. De aceea, chiar dacă nu sunt prea multe
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
 - 
  
  45 I Aripi topite Pământean alambicat Iar coșmar... Cât de apăsător îmi amintesc de tine iar Durerile, cum revin, așa dispar Ce mai este, parcă nu mai are har Totu-mi pare cel putin hilar Umbra-mi coboară către ceva amar Singur lângă acel om rău, barbar Am prăbușit cam ceea ce puteam să car Doar în aparență fericit mai par Ne agățăm de ceea ce ne trebuie măcar Flămânzi după ce este scump și rar Cade până și puternicul stejar Roua din lacrimi
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
 - 
  
  e doborâtă de la atât haos și calvar. Aceleași zile gri ce mi se repetă iar...și iar... Vreau să tresalt și să strig de fericire, Dar simt și suferința, inexplicabila durere. Este cumplit să-mi chinui interiorul cel pribegit Cu amarele păcate în fiece zi, la nesfârșit... Ce pot să fac atunci când vreau și nu pot? Prea multă dorință risipită in văzduhul tot... Eliberez freamăte, disperare și suspine Iar voi nu aveți parte de ceea ce vi se cuvine. Iubesc tot ce
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
 - 
  
  nepăsare Și sper să nu fi uitat măcar vorbele de dor. Acum când ele se șterg și sunt lăsate în uitare Vor lăsa peste soarele nostru un întunecat nor... II Negru în alb Absurd de ambiguu O lume călătorind prin amar Caut să văd de drumul nostru efemer. Neadaptați, blamați, ignorați și non-sociali Și parcă nimic nu se încadrează în plăcut. Amăgiți zilnic de ceea ce își planifică pe termen lung, Încadrați între a profita de cineva sau nu, Apelând la prietenie
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
 - 
  
  în voie, câteva zile bune. Ea știa că frunzele mature nu aveau aceeași sevă ca cele tinere. Iar de frunzele de nuc, nici nu se putea apropia! Brrrr! O luă frigul numai când se gândea la gustul iodat al frunzelor amare. Te rugăm, dragă omidă, lasă-ne să ne bucurăm și noi de soarele acestei primăveri! Uite ce frumos au înflorit cireșii! Uite ce miresme vin dinspre vișini! Iar caisul, uite ce bucuros este, răspândind în jurul lui petale ca de fluturi
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
 - 
  
  Ca să și facă o nouă casă e foarte greu și pierde perioada clocitului. Am coborât ca un hoț prins asupra faptei. Atunci mi-au venit în minte imagini cu case luate de ape, risipite la cutremur și am simțit gustul amar al lacrimilor celor care și-au pierdut casa. Cu ce era o pasăre mai prejos decât un om? Peste câteva săptămâni din cuibul așezat în vârful copacului se auzeau glasuri firave de puișori. I-am văzut la marginea cuibului cum
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
 - 
  
  culeg! Pe furiș deci m-am urcat În cireșul încărcat. Și gustând din rodul care Stătea-mbujorat la soare, Cea mai dulce aventură S-a sfârșit la mine-n gură! S-a-ntâmplat să n-am habar Ce e un cireș amar! POVEȘTILE LIVEZII Multe au povestit copacii, și glasurile livezii îmi aduceau întâmplări petrecute demult, când bătrânii copaci erau niște puișori slabi, fără sprijin. Unii au fost plantați de bunicul bunicului, alții de tataia, și așa până în zilele mele. Ascultam glasul
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
 - 
  
  țariste. Replica ziarului ieșean vine în numărul din 24 septembrie. Aici, prim-redactorul Iorgu Morțun dă, sub semnătura Sirius, articolul Manifestul de la Iași, în care relevă, în pomenitul document, "o mînă străină de studențime", trădată de tonul general de critică amară, de "dojană". Manifestul ar denota "plata unei datorii de recunoștință sau mai bine prestarea de servicii din partea unei persoane care ar fi fost sau ar fi încă la discreția guvernanților". Ziaristul se gîndește, pare-se, la unul dintre dascăli, căci
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
 - 
  
  autor. E o ironie a sorții, fiindcă scriitorul cu pricina, în carne și oase, are o infecție gravă prin care "urechea se înfundă și supraviețuiește doar un zgomot insalubru de butoi hodorogit". Internat în spital pentru tratament, el se amuză amar de cronicile literare care tot pun accent pe auzul lui. În același timp, dialogurile dintre vecinii săi de salon sunt captate în timp real și proiectate în pagină cu aceeași finețe de reportofon performant, pe care studentul la jurnalism și
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]