1,125 matches
-
sunt menționate câteva sindroame psihice, considerate ca fiind „tulburări disociative”. Ele se caracterizează prin debutul brusc și evoluția clinică tranzitorie, legate de un anumit regim de integrare funcțională a conștiinței identității și comportamentului motor al bolnavului respectiv. Acestea sunt următoarele: - amnezia psihogenă, - fuga psihogenă, - personalitatea multiplă, - somnambulismul, - depersonalizarea. Tulburările disociative atipice trebuie considerate ca „stări de transă” sau de „exaltare mistică” consecutive unei inducții sugestive (ședințe de spiritism, îndoctrinare fanatică, aderarea la secte, detenție, brain washing etc.). La cele de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburările de conștiință de tipul „stărilor crepusculare” descrise și de autorii germani (Ziehn, Kraepelin, Ganser). Stările crepusculare isterice (Dämerzustände) constau în obnubilarea bruscă, de scurtă durată, a conștiinței însoțită frecvent de iluzii și halucinații, sfârșind la fel de brusc și urmată de amnezie postaccesuală. Mai este descris și sindromul Ganser (tulburări ale conștiinței de diferite grade până la stupoarea completă, dismnezii sau amnezie, răspunsuri absurde, diferite manifestări isterice). Făcând o sinteză a tulburărilor psihice întâlnite în cursul isteriei, J. Rogues de Fursac distinge două
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constau în obnubilarea bruscă, de scurtă durată, a conștiinței însoțită frecvent de iluzii și halucinații, sfârșind la fel de brusc și urmată de amnezie postaccesuală. Mai este descris și sindromul Ganser (tulburări ale conștiinței de diferite grade până la stupoarea completă, dismnezii sau amnezie, răspunsuri absurde, diferite manifestări isterice). Făcând o sinteză a tulburărilor psihice întâlnite în cursul isteriei, J. Rogues de Fursac distinge două mari categorii de manifestări psihopatologice: tulburările mintale permanente și tulburările mintale episodice sau paroxistice. Le vom analiza în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a) Tulburările mintale permanente constituie ceea ce P. Janet a numit „stigmatele mintale” și ele sunt cele care dau personalității acestei categorii de bolnavi marca lor particulară. Ele constau din următoarele: - slăbirea mobilității atenției, - tulburări de memorie, în special de tipul amneziei de reproducere, - tulburări ale vieții sexuale, de regulă frigiditatea sau înclinații către perversiuni, - slăbirea voinței de tipul abuliei. b) Tulburările mintale episodice sau paroxistice fie că însoțesc atacurile isterice, fie că apar în mod independent de acestea și ele constau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
accidente vasculare, encefalite, paraziteze, abcese cerebrale etc.). Din punct de vedere psihopatologic, epilepsia se caracterizează prin crize paroxistice de pierderea cunoștinței, în cursul cărora pot apare tulburări neurologice sau psihice, urmate de o revenire a stării de conștiință, dar cu amnezie completă legată de accesul paroxistic. Caracteristica psihopatologică a epilepsiei o reprezintă accesele paroxistice. Din punct de vedere clinico-psihiatric crizele de epilepsie sunt de două tipuri: 1) Criza „grand mal”, sau ictusul comițial, este o criză tonico-clinică generalizată. Ea se compune
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clarifică treptat. f) Ultima fază este cea de revenire la starea de conștiință normală clară. Bolnavul își recapătă tonusul muscular, se ridică de jos, dar acuză dureri musculare, o stare de oboseală marcată, dureri difuze în corp și are o amnezie totală asupra episodului convulsiv. În general crizele de grand mal epileptic sunt unice. Ele pot însă să se repete la scurte intervale, sau să se succeadă neîntrerupt. În acest caz vorbim despre crize de epilepsie subintrantă și ele au un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburărilor psihice, prin intermediul examenului clinic, și evaluarea prognostică a stării de deteriorare mintală. a) Examenul clinico-psihiatric va pune în evidență un fenomen psihopatologic specific, numit de specialiști claudicație psihică, caracterizat prin următoarele forme de tulburări: tulburări de memorie constând în amnezia numelor proprii, uitarea faptelor personale, amnezie lacunară (amintirile vechi sunt conservate, iar cele recente se șterg în conformitate cu legile lui T. Ribot), diferite tulburări de atenție, tulburări de ideație. b) Evaluarea prognostică a stării de deteriorare mintală se face prin intermediul probelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evaluarea prognostică a stării de deteriorare mintală. a) Examenul clinico-psihiatric va pune în evidență un fenomen psihopatologic specific, numit de specialiști claudicație psihică, caracterizat prin următoarele forme de tulburări: tulburări de memorie constând în amnezia numelor proprii, uitarea faptelor personale, amnezie lacunară (amintirile vechi sunt conservate, iar cele recente se șterg în conformitate cu legile lui T. Ribot), diferite tulburări de atenție, tulburări de ideație. b) Evaluarea prognostică a stării de deteriorare mintală se face prin intermediul probelor examenului psihodiagnostic al bolnavului. Ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupe de stări demențiale: demențele organice și demențele vesanice. Le vom prezenta în continuare. 1) Demențele organice sunt determinate de afecțiuni lezionale ale creierului și ele se caracterizează printr-o slăbire intelectuală lacunară, cu simptome de leziuni cerebrale în focare (amnezii, afazii, apraxii etc.), sau prin semne clinice minore și disparate (dismnezii, perseverări, anxietate, iritabilitate etc.). În această grupă de tulburări de tip demențial sunt încadrate următoarele forme clinice: a) demențele organice secundare (ASC, tumori cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale etc.), b) demențele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
are caracter progresiv, de la câteva luni, la câțiva ani, sfârșind cu demență intelectuală și stare de cașexie. 2) Presbiofrenia A fost descrisă de Wernicke (1906) și ea reprezintă o variantă clinică a demenței senile, fiind caracterizată prin următoarele aspecte psihopatologice: amnezie de fixare, dezorientare temporo-spațială, fabulație, deteriorare mintală lejeră. Această afecțiune apare în special la femei, cu conservarea aspectului exterior, a ținutei și chiar a cochetăriei. Tulburările de memorie constau într-o amnezie de fixare, în special a datelor recente. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
demenței senile, fiind caracterizată prin următoarele aspecte psihopatologice: amnezie de fixare, dezorientare temporo-spațială, fabulație, deteriorare mintală lejeră. Această afecțiune apare în special la femei, cu conservarea aspectului exterior, a ținutei și chiar a cochetăriei. Tulburările de memorie constau într-o amnezie de fixare, în special a datelor recente. Ea este însă compensată de producții fabulative și de false recunoașteri de tipul paramneziilor. Deficitul intelectual este construit, dar el nu are gravitatea pe care o întâlnim în demența senilă simplă. Sentimentele afective
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Holt, New York, 1972. Zutt, J., „Uber verstehende Athropologie” în Psychiatrie der Gegenwart, vol.I/2, Springer, Berlin, 1963. Zutt, J., Am dem Weg zu einer antropologischen Psychiatrie, Springer, Berlin, 1963. GLOSAR DE TERMENI Absență: pierderea cunoștinței de scurtă durată cu amnezie ulterioară, specifică crizelor de epilepsie petit mal. Abulie: absența voinței, încetinirea și insuficiența activității voluntare în special în trecerea de la idee la act. Acalculie: tulburare a operațiilor de calcul matematic care apare în cadrul afaziei. Acatisie: tulburare de activitate motorie constând
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normală și să nu mai poată participa la viața socială și profesională. Ambivalență: coexistența simultană a unor emoții, atitudini, idei, dorințe, cu caracter contradictoriu față de un obiect, o persoană sau o situație. Amimie: tulburare de expresie constând în imobilitatea mimicii. Amnezie: tulburare caracterizată prin incapacitatea evocării mnezice a unor evenimente anterioare, recente sau îndepărtate, din viața bolnavului. Amuzie: tulburare a ritmului muzical, înțelegerea și reproducerea acestuia, care apare în cadrul afaziei. Andropauză: oprirea funcției sexuale la bărbat. Corespunde menopauzei la femeie. Anestezie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau ereditare ale acestuia (psihozele endogene). Enurezis: emisiunea involuntară de urină în cursul somnului. Epilepsie: afecțiune caracterizată prin atacuri paroxistice de pierderea conștiinței cu cădere și convulsii tonico-clinice generalizate, urmată de o stare de comă postaccesuală de scurtă durată și amnezie post accesuală. Erotomanie: impresia delirantă de a fi iubit de o anumită persoană. Euforie: stare afectivă caracterizată prin dispoziție veselă, exuberantă, optimism cu caracter exagerat și nemotivată. Excitație: tulburare caracterizată printr-o hiperactivitate a funcțiilor psihice (emoții, idei, reacții, conduite
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și Cl. Quétel Franța Nouvelle Histoire de la psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Einstein. Ca demonstrația lui să țină, pentru a-și justifica critica radicală la adresa constructivismului epistemologic aplicat umanului, el trebuie să facă uitate dezbaterile care au însoțit nașterea mecanicii cuantice; el se preface că ignoră existența concepției constructiviste a fizicii. E amnezia ca strategie. Mai mult decît atît, argumentația filosofului american este cu totul tributară logicii aristotelice a lui sau: el presupune că suntem realiști sau constructiviști, că trebuie să eliminăm unul din termenii contradicției. Împotriva lui sau noi îl susținem pe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pe săptămână și cel puțin 1 hipoglicemie severă pe an (21, 53). Pe lângă acestea sunt înregistrate multe episoade de hipoglicemie asimptomatică (< 60 mg/dl, 3, 3 mmol/l). Frecvența hipoglicemiilor severe la pacienții cu T1DM este de obicei subestimată datorită amneziei ce poate urma după un astfel de episod și, de aceea, este necesară confirmarea acestora de către rude sau alți observatori. La pacienții cu T2DM prevalența hipoglicemiilor este și mai dificil de estimat decât la cei cu T1DM, aceștia fiind mai
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
pensionării și mai ales la cei ce trăiesc o stare de suferință morală, caracterizată prin depresie, lentoare, dispoziție astenică și meditativă, compensată prin reculegere și nostalgie; la cei cu stare de vâscozitate mintală, cu dificultăți de restructurare prin confuzii sau amnezie, la toți cei cu diverse nevroze: anxioasă, astenică, cardiacă, sexuală, ideatică, isterică, obsesivo-fobică, de coordonare, respiratorie, de frustrare, de eșec, de epuizare etc. trebuie să se pună cu precădere problema modalităților de apărare împotriva stresului cât și de profilaxie a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
desfășurarea procesului psihoterapeutic / 119 5.5.3. Tehnici experiențiale / 122 Capitolul 6. Întârzierile în dezvoltarea mentală / 125 6.1. Delimitare conceptuală / 125 6.2. Criterii de diagnostic și clasificare, conform DSM IV-R / 126 Capitolul 7. Tulburările cognitive: demența, delirul și amnezia / 129 7.1. Delimitări conceptuale / 129 7.2. Tipuri de tulburări cognitive / 130 7.2.1. Demența / 131 7.2.1.1. Demența provocată de boala Alzheimer / 134 7.2.1.2. Demența vasculară / 136 7.2.1.3. Demența
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
3. Demența datorată leziunilor cerebrale / 137 7.2.1.4. Demența datorată altor condiții medicale / 138 7.2.2. Delirum / 139 7.2.2.1. Cauzele delirium-ului / 140 7.2.2.2. Tratamentul delirium-ului / 141 7.2.3. Amnezia / 142 7.2.3.1. Cauze și tratament în tulburările amnestice / 143 7.2.4. Aspecte legate de gen și cultură / 144 7.3. Bolile cronice și psihoterapia la vârstnici / 145 7.3.1. Depresia, anxietatea, tulburările legate de consumul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
biologic cu fiecare tulburare. În plus, DSM-IV a schimbat eticheta unui întreg set de tulburări pentru a intensifica o vedere integrată bio-psiho-socială a tulburărilor. Edițiile anterioare DSM-IV au inclus o categorie numită Tulburări Organice, care au inclus delirul, demența și amnezia. Aceste tulburări sunt încă incluse în DSM-IV, dar nu sub categoria etichetată Tulburări Organice. Cei care au dezvoltat DSM-IV au vrut să elimine această etichetă pentru că, având o categorie organică, implică ca aceste tulburări să fie cauzate de factori biologici
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
patologia neurologică, dintre care amintim cele mai importante: 1. Agnozia vizuală (cecitatea psihică) constă în tulburarea recunoașterii semnificației obiectelor, imaginilor sau persoanelor, deci vederea este intactă, normală, iar conștiința limpede, clară. 2. Agnozia culorilor este tulburată clasificarea culorilor, însoțită de amnezia și numele acestora. 3. Agnozia obiectelor animate, în speță a fizionomiei; bolnavul nu recunoaște persoane cunoscute sau nu se recunoaște pe sine privindu-se în oglindă (prosopagnozia). 4. Agnozia simbolurilor grafice (cecitate verbală) constă în imposibilitatea înțelegerii limbajului scris (alexie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de amintiri și de idei pe care subiectul nu o poate controla, el devenind un simplu spectator. 2) Hipomneziile: sunt evocări lente și incomplete. Pot apărea și la persoane sănătoase atunci când ele sunt surmenate sau prezintă o fatigabilitate marcantă. 3) Amneziile reprezintă pierderea totală sau parțială a capacității de fixare sau de evocare a memoriei. Există 2 tipuri de amnezii: a) Amnezia de fixare (anterogradă): este amnezia ce progresează spre viitor, faptele vechi fiind conservate. Apar în sindromul Korsakov, în psihoza
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sunt evocări lente și incomplete. Pot apărea și la persoane sănătoase atunci când ele sunt surmenate sau prezintă o fatigabilitate marcantă. 3) Amneziile reprezintă pierderea totală sau parțială a capacității de fixare sau de evocare a memoriei. Există 2 tipuri de amnezii: a) Amnezia de fixare (anterogradă): este amnezia ce progresează spre viitor, faptele vechi fiind conservate. Apar în sindromul Korsakov, în psihoza afectivă bipolară sau în tulburările nevrotice. b) Amneziile de evocare (retrogradă): se referă la o amintire ce până atunci
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lente și incomplete. Pot apărea și la persoane sănătoase atunci când ele sunt surmenate sau prezintă o fatigabilitate marcantă. 3) Amneziile reprezintă pierderea totală sau parțială a capacității de fixare sau de evocare a memoriei. Există 2 tipuri de amnezii: a) Amnezia de fixare (anterogradă): este amnezia ce progresează spre viitor, faptele vechi fiind conservate. Apar în sindromul Korsakov, în psihoza afectivă bipolară sau în tulburările nevrotice. b) Amneziile de evocare (retrogradă): se referă la o amintire ce până atunci a fost
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]