KorAP: Find »[drukola/base=amoniu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...171 >

4,270 matches

Corola-website/Law/151526_a_152855

în vigoare; ... e) aditivi alimentari, conform reglementărilor în vigoare; ... f) arome: aromatizanți naturali și substanțe aromatizante naturale admise de reglementările în vigoare; ... g) auxiliari tehnologici: ... - substanțe organice: preparate din malț, hidrolizat de amidon, glucoză; - substanțe anorganice: fosfați și săruri de amoniu; - agenți pentru limpezire, purificare și filtrare: cei prevăzuți în reglementările în vigoare pentru vin. (3) Substanțe interzise a fi folosite la fabricarea oțetului: ... a) arome artificiale și arome identic naturale, așa cum sunt definite în reglementările în vigoare; ... b) arome sau

NORMĂ din 7 aprilie 2003 (*actualizată*) cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea oţetului. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151526_a_152855]
Corola-website/Law/149868_a_151197

adăugat și durata eficacității lui; .3 orice limite de temperatură care ar influența durată de eficacitate a stabilizatorului; .4 măsurile care trebuie luate în cazul în care durată voiajului a depășit durată de eficacitate a stabilizatorului. 15.2 Azotat de amoniu, soluție (concentrație 93% sau mai putin) 15.2.1 Soluția de azotat de amoniu va conține cel putin 7% greutate apă. Aciditatea (pH-ul) mărfii va fi cuprinsă între 5,0 și 7,0, daca marfă este diluata în proporție

COD PENTRU CONSTRUCŢIA DE NAVE SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.10(54) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 29 aprilie 1987, prin Rezoluţia MSC.14(57) a Comitetului Securită��ii Maritime la Londra la 11 aprilie 1989 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.32(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989, prin Rezoluţia MSC.28(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.55(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prin Rezoluţia MSC.50(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.69(38) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996 şi prin Rezoluţia MSC.58(67) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.73(39) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 martie 1997. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/149868_a_151197]
de eficacitate a stabilizatorului; .4 măsurile care trebuie luate în cazul în care durată voiajului a depășit durată de eficacitate a stabilizatorului. 15.2 Azotat de amoniu, soluție (concentrație 93% sau mai putin) 15.2.1 Soluția de azotat de amoniu va conține cel putin 7% greutate apă. Aciditatea (pH-ul) mărfii va fi cuprinsă între 5,0 și 7,0, daca marfă este diluata în proporție de zece părți greutate apă pentru o parte greutate marfă. Soluția nu va conține

COD PENTRU CONSTRUCŢIA DE NAVE SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.10(54) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 29 aprilie 1987, prin Rezoluţia MSC.14(57) a Comitetului Securită��ii Maritime la Londra la 11 aprilie 1989 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.32(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989, prin Rezoluţia MSC.28(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.55(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prin Rezoluţia MSC.50(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.69(38) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996 şi prin Rezoluţia MSC.58(67) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.73(39) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 martie 1997. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/149868_a_151197]
pentru o parte greutate marfă. Soluția nu va conține mai mult de 10 ppm ioni de clor, 10 ppm ioni fier și va fi lipsită de orice alți contaminanți. 15.2.2 Tancurile și echipamentul pentru soluția de azotat de amoniu trebuie să fie independente de tancurile și echipamentul pentru alte mărfuri sau produse combustibile. Nu trebuie să fie folosite echipamente care, în timpul exploatării sau în caz de avarie, pot elibera în marfă produse combustibile, ca de exemplu, lubrifianți. Tancurile nu

COD PENTRU CONSTRUCŢIA DE NAVE SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.10(54) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 29 aprilie 1987, prin Rezoluţia MSC.14(57) a Comitetului Securită��ii Maritime la Londra la 11 aprilie 1989 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.32(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989, prin Rezoluţia MSC.28(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.55(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prin Rezoluţia MSC.50(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.69(38) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996 şi prin Rezoluţia MSC.58(67) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.73(39) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 martie 1997. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/149868_a_151197]
elibera în marfă produse combustibile, ca de exemplu, lubrifianți. Tancurile nu trebuie să fie folosite pentru apa de mare în caz de balastare a navei. 15.2.3 În afară de cazurile aprobate în mod special de către Administrație, soluția de azotat de amoniu nu trebuie să fie transportată în tancuri care anterior au conținut alte tipuri de marfă, dacă aceste tancuri și echipamentul aferent nu au fost curățate în concordanță cu cerințele Administrației. 15.2.4 Temperatura din tanc a agentului de schimb

COD PENTRU CONSTRUCŢIA DE NAVE SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.10(54) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 29 aprilie 1987, prin Rezoluţia MSC.14(57) a Comitetului Securită��ii Maritime la Londra la 11 aprilie 1989 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.32(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989, prin Rezoluţia MSC.28(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.55(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prin Rezoluţia MSC.50(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.69(38) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996 şi prin Rezoluţia MSC.58(67) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.73(39) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 martie 1997. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/149868_a_151197]
fixă, de injectare a amoniacului gazos în marfă. Comenzile acestei instalații trebuie amplasate pe puntea de navigație. În acest scop, la bordul navei trebuie prevăzută o cantitate de 300 kg de amoniac pentru fiecare 1000 tone soluție de azotat de amoniu existența la bord. 15.2.7 Pompele de marfă trebuie să fie de tip centrifugal, acționate de la distanță sau de tip centrifugal cu etanșări cu jet de apă. 15.2.8 Tubulatura de aerisire trebuie să fie prevăzută cu capete

COD PENTRU CONSTRUCŢIA DE NAVE SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.10(54) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 29 aprilie 1987, prin Rezoluţia MSC.14(57) a Comitetului Securită��ii Maritime la Londra la 11 aprilie 1989 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.32(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989, prin Rezoluţia MSC.28(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.55(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prin Rezoluţia MSC.50(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.69(38) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996 şi prin Rezoluţia MSC.58(67) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.73(39) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 martie 1997. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/149868_a_151197]
tip aprobat, pentru a preveni înfundarea lor. Aceste capete etanșe la intemperii trebuie să fie accesibile pentru inspecție și curățire. 15.2.9 Lucrul cu căldură pe tancuri, tubulatura și echipament, care sunt în contact cu soluția de azotat de amoniu, se va efectua numai după ce s-a eliminat orice urmă de azotat de amoniu, atât la interior cât și la exterior. 15.3 Disulfura de carbon 15.3.1 Trebuie luate măsuri pentru menținerea unei perdele de apă în tancul

COD PENTRU CONSTRUCŢIA DE NAVE SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.10(54) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 29 aprilie 1987, prin Rezoluţia MSC.14(57) a Comitetului Securită��ii Maritime la Londra la 11 aprilie 1989 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.32(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989, prin Rezoluţia MSC.28(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.55(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prin Rezoluţia MSC.50(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.69(38) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996 şi prin Rezoluţia MSC.58(67) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.73(39) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 martie 1997. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/149868_a_151197]
fie accesibile pentru inspecție și curățire. 15.2.9 Lucrul cu căldură pe tancuri, tubulatura și echipament, care sunt în contact cu soluția de azotat de amoniu, se va efectua numai după ce s-a eliminat orice urmă de azotat de amoniu, atât la interior cât și la exterior. 15.3 Disulfura de carbon 15.3.1 Trebuie luate măsuri pentru menținerea unei perdele de apă în tancul de marfă în timpul încărcării, descărcării și transferului. Suplimentar, trebuie că în spațiul de ulaj

COD PENTRU CONSTRUCŢIA DE NAVE SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.10(54) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 29 aprilie 1987, prin Rezoluţia MSC.14(57) a Comitetului Securită��ii Maritime la Londra la 11 aprilie 1989 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.32(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989, prin Rezoluţia MSC.28(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.55(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prin Rezoluţia MSC.50(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.69(38) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996 şi prin Rezoluţia MSC.58(67) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.73(39) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 martie 1997. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/149868_a_151197]
8, 15.19.6 Nu A(g), Nu Nu A, D Nu Nu 16.2.6 Nu 15.11.4, 15.19.6 Nu 15.12.3.2, 15.16.1, 15.19 Azotat feric/ 16.2.9 Bisulfit de amoniu, Nu Nu A 15.17, Nu Nu Nu Nu Nu *) Pentru amestecurile care nu conțin alți compuși ce ar putea provoca riscuri pentru siguranța și a caror categorie de poluare este C sau mai puțin. ┌──────────────────────────┬─────┬───┬────┬───┬────┬────────┬──────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┬──────┬────┬────────────┐ │1,5,9-Ciclododecatriena │ │ A │S

COD PENTRU CONSTRUCŢIA DE NAVE SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.10(54) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 29 aprilie 1987, prin Rezoluţia MSC.14(57) a Comitetului Securită��ii Maritime la Londra la 11 aprilie 1989 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.32(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989, prin Rezoluţia MSC.28(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.55(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prin Rezoluţia MSC.50(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.69(38) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996 şi prin Rezoluţia MSC.58(67) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.73(39) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 martie 1997. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/149868_a_151197]
Corola-website/Law/150072_a_151401

microorganisme rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis, sau șporii bacterieni. Timpul de contact necesar al substanței chimice cu substratul tratat este de sub 10 minute. Substanțele chimice care realizează dezinfecția de nivel scăzut sunt: - Dezinfectante care conțin fenoli, iodofori, substanțe cuaternare de amoniu și agenți de spumare; - Alcooli (70°C, 90°C); - Hipoclorit de sodiu (5,25%) Se poate efectua cu produse etichetate de producător și avizate/autorizate de Ministerul Sănătății și Familiei că dezinfectante (care conțin și alte clase de substanțe chimice

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
afecta funcția tiroidiana, după aplicare prelungită și în exces. Prezintă următoarele fraze de periculozitate: R36 - irită ochii; Prezintă următoarele fraze de securitate: S26 - la contactul cu ochii, se spală cu apa din abundență; 2.3.2.3. COMPUȘI CUATERNARI DE AMONIU: CLORURA DE BENZALKONIUM, CLORURA DE DIDECILDIMETILAMONIU, CETRIMIDE Sărurile cuaternare de amoniu (SCA) sunt tensioactivi cationici și prezintă următoarele proprietăți: sunt detergenți și emulsionanți, netoxici la concentrațiile de utilizare, solubili în apă și alcool, prezintă stabilitate, nu au miros și nu

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
fraze de periculozitate: R36 - irită ochii; Prezintă următoarele fraze de securitate: S26 - la contactul cu ochii, se spală cu apa din abundență; 2.3.2.3. COMPUȘI CUATERNARI DE AMONIU: CLORURA DE BENZALKONIUM, CLORURA DE DIDECILDIMETILAMONIU, CETRIMIDE Sărurile cuaternare de amoniu (SCA) sunt tensioactivi cationici și prezintă următoarele proprietăți: sunt detergenți și emulsionanți, netoxici la concentrațiile de utilizare, solubili în apă și alcool, prezintă stabilitate, nu au miros și nu pătează. Caracteristică pentru sărurile cuaternare de amoniu este formarea unei pelicule

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
CETRIMIDE Sărurile cuaternare de amoniu (SCA) sunt tensioactivi cationici și prezintă următoarele proprietăți: sunt detergenți și emulsionanți, netoxici la concentrațiile de utilizare, solubili în apă și alcool, prezintă stabilitate, nu au miros și nu pătează. Caracteristică pentru sărurile cuaternare de amoniu este formarea unei pelicule după aplicarea pe un substrat, pelicula ce formează un film de substanță, care conserva activitatea antibacteriana. Sărurile cuaternare de amoniu se folosesc în dezinfecție sau antisepsie. Sărurile cuaternare de amoniu se pot prezenta sub formă de

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
apă și alcool, prezintă stabilitate, nu au miros și nu pătează. Caracteristică pentru sărurile cuaternare de amoniu este formarea unei pelicule după aplicarea pe un substrat, pelicula ce formează un film de substanță, care conserva activitatea antibacteriana. Sărurile cuaternare de amoniu se folosesc în dezinfecție sau antisepsie. Sărurile cuaternare de amoniu se pot prezenta sub formă de soluții apoase, soluții alcoolice și alte diferite asocieri. Asocierile care există la ora actuală sunt multiple și pot fi realizate cu: clorhexidina, dezinfectanți din

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
pătează. Caracteristică pentru sărurile cuaternare de amoniu este formarea unei pelicule după aplicarea pe un substrat, pelicula ce formează un film de substanță, care conserva activitatea antibacteriana. Sărurile cuaternare de amoniu se folosesc în dezinfecție sau antisepsie. Sărurile cuaternare de amoniu se pot prezenta sub formă de soluții apoase, soluții alcoolice și alte diferite asocieri. Asocierile care există la ora actuală sunt multiple și pot fi realizate cu: clorhexidina, dezinfectanți din alte clase și amestecuri de SCA. Ele au rol în

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
diferite asocieri. Asocierile care există la ora actuală sunt multiple și pot fi realizate cu: clorhexidina, dezinfectanți din alte clase și amestecuri de SCA. Ele au rol în potențarea activității SCA și realizarea unui sinergism de acțiune. Sărurile cuaternare de amoniu prezintă activitate bactericida, selectiv fungicida și virulicida pe virusurile lipofilice. În general, nu prezintă activitate tuberculocida sau sporicida și prezintă o activitate slabă asupra virusurilor hidrofilice. Acțiunea virulicida este realizată de concentrații mai mari de 1%. Activitatea bactericida este mai

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
decat față de cei Gramnegativi. Această activitate crește odată cu ridicarea temperaturii și este mai pronunțată în mediu alcalin. Substanțele organice reduc activitatea bactericid a a SCA. Sunt inactivate de: compuși anionici (săpunuri, detergenți) și compuși tensioactivi nonionici. Toxicitatea sărurilor cuaternare de amoniu Sărurile cuaternare de amoniu sunt iritante pentru piele, ochi și mucoase. Acțiunea iritanta este condiționată de concentrație. În soluții diluate, în urma studiilor efectuate s-a demonstrat că sunt practic lipsite de toxicitate. Sărurile cuaternare de amoniu au simbolul de toxicitate

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
Această activitate crește odată cu ridicarea temperaturii și este mai pronunțată în mediu alcalin. Substanțele organice reduc activitatea bactericid a a SCA. Sunt inactivate de: compuși anionici (săpunuri, detergenți) și compuși tensioactivi nonionici. Toxicitatea sărurilor cuaternare de amoniu Sărurile cuaternare de amoniu sunt iritante pentru piele, ochi și mucoase. Acțiunea iritanta este condiționată de concentrație. În soluții diluate, în urma studiilor efectuate s-a demonstrat că sunt practic lipsite de toxicitate. Sărurile cuaternare de amoniu au simbolul de toxicitate: "Xn" - moderat toxic. Prezintă

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
Toxicitatea sărurilor cuaternare de amoniu Sărurile cuaternare de amoniu sunt iritante pentru piele, ochi și mucoase. Acțiunea iritanta este condiționată de concentrație. În soluții diluate, în urma studiilor efectuate s-a demonstrat că sunt practic lipsite de toxicitate. Sărurile cuaternare de amoniu au simbolul de toxicitate: "Xn" - moderat toxic. Prezintă următoarele fraze de periculozitate: R36 - irită ochii; Prezintă următoarele fraze de securitate: S24/25 - evitarea contactului cu ochii și pielea; S36/37/39 - în timpul lucrului este necesar portul echipamentului de protecție adecvat

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
tratat ● Natură suportului de tratat ● Concentrația substanței dezinfectante ● Timpul de contact și temperatura Susceptibilitatea dezinfectanților chimici de a fi inactivați: ex.: prin substanțe organice, plastic, cauciuc, celuloza, apa dura și detergenți. De exemplu, dezinfectantele pe bază de compuși cuaternari de amoniu sunt incompatibile cu detergenții anionici. ● Tipul de activitate antimicrobiană: bactericida sau bacteriostatica. De exemplu, dezinfectantele pe bază de compuși cuaternari de amoniu sunt numai bacteriostatice la concentrații mici, în timp ce la concentrații înalte devin bactericide. ● Efectul pH-ului: - Activitate optimă la

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
substanțe organice, plastic, cauciuc, celuloza, apa dura și detergenți. De exemplu, dezinfectantele pe bază de compuși cuaternari de amoniu sunt incompatibile cu detergenții anionici. ● Tipul de activitate antimicrobiană: bactericida sau bacteriostatica. De exemplu, dezinfectantele pe bază de compuși cuaternari de amoniu sunt numai bacteriostatice la concentrații mici, în timp ce la concentrații înalte devin bactericide. ● Efectul pH-ului: - Activitate optimă la pH acid: fenolii, halogenii - Activitate optimă la pH alcalin: glutaraldehida, compușii cuaternari de amoniu - Activitate optimă la pH neutru: clorhexidina ● Stabilitatea produsului

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
exemplu, dezinfectantele pe bază de compuși cuaternari de amoniu sunt numai bacteriostatice la concentrații mici, în timp ce la concentrații înalte devin bactericide. ● Efectul pH-ului: - Activitate optimă la pH acid: fenolii, halogenii - Activitate optimă la pH alcalin: glutaraldehida, compușii cuaternari de amoniu - Activitate optimă la pH neutru: clorhexidina ● Stabilitatea produsului ca atare sau a soluțiilor de lucru: în timp ce soluția concentrată de hipoclorit de sodiu este instabilă, dicloroizocianuratul de sodiu sub formă de tablete sau granule este foarte stabil, daca este depozitat în loc

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
portul mânușilor. Pentru dezinfecția obiectelor sau instrumentelor critice, care penetrează țesuturile sau sistemul vascular, sau semi-critice, care vin în contact cu mucoasele, sau cu soluții de continuitate ale pielii, nu se utilizează substanțe germicide pe bază de săruri cuaternare de amoniu, sau alte dezinfectante "de nivel scăzut". Pentru curățarea suprafețelor din mediu, sau a obiectelor și instrumentelor non-critice, nu se utilizează glutaraldehida sau alte dezinfectante "de nivel înalt". Este necesar să se folosească întotdeauna concentrațiile corecte de utilizare ale dezinfectantului și

NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150072_a_151401]
Corola-website/Law/150454_a_151783

este nitric trebuie să provină în mod obligatoriu din azotați" 3. La nr. crt. 5 din anexă nr. 1.A.1, coloana a 3-a va avea următorul cuprins: "Produs obținut pe cale chimică, ce conține drept component principal azotat de amoniu și care poate să conțină o umplutura, care poate fi calcar măcinat, sulfat de calciu, dolomite, sulfat de magneziu, kieserita" 4. La nr. crt. 5 din anexă nr. 1.A.1, primul alineat din coloana a 5-a va avea

HOTĂRÂRE nr. 651 din 5 iunie 2003 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 716/2001 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa a ingrasamintelor chimice din producţia interna şi din import. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150454_a_151783]
care poate fi calcar măcinat, sulfat de calciu, dolomite, sulfat de magneziu, kieserita" 4. La nr. crt. 5 din anexă nr. 1.A.1, primul alineat din coloana a 5-a va avea următorul cuprins: "Denumirea lt; lt;Azotat de amoniu calciu (nitrocalcar) gt; gt; este destinată exclusiv pentru îngrășăminte ce conțin că adaosuri la azotatul de amoniu numai carbonat de calciu (calcar) și/sau carbonat de magneziu și carbonat de calciu (dolomita)" 5. La nr. crt. 7 din anexă nr.

HOTĂRÂRE nr. 651 din 5 iunie 2003 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 716/2001 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa a ingrasamintelor chimice din producţia interna şi din import. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/150454_a_151783]