6,246 matches
-
plăcerii, ușă la care se bate cu multă blândețe, e o invitație la plăcere pe care-o rănește focul și, astfel, devine mai plăcere decât plăcerea. Nu e deplin amorul când nu cunoști lucrurile pe care le poate inventa doar amorul. Caută acel strâmt atrium al cubicumului unde nu ajunge lumina, și găsește ardoarea insuportabilei, mușcătoarei înfometări de a cunoaște prin bucurie. Eu sufeream când ea-mi spunea Eu sufeream când ea-mi spunea: ŤCe treabă ai cu pantalonii, dragule?ť
Carlos Drummond de Andrade - Amorul natural by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/7653_a_8978]
-
explorează. Iar limba cercetează castana clitoridiană, penumbra rectală. Iubita dorește în mod expres să vorbească să-și ia plăcerea să-și ia plăcerea și să vorbească în cuvinte pe vremuri interzise iar voluptatea vocabularului lubrifiază sacra voluptate. Iată cum profită amorul de impactul anumitor foneme în anumite momente, între urlete și țipete liturgice, când limba e falus și verbul vulva, iar găurile corpului, abise lexicale unde se restaurează fața intemporală a lui Eros, cu exaltarea erectei divinități în templele sale cavernale
Carlos Drummond de Andrade - Amorul natural by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/7653_a_8978]
-
cerea o explicație venită de sus în jos, monarhul era reprezentantul lui Dumnezeu pe pămînt, biserica era mireasa lui Hristos, și pînă și feuda, latifundiul aflat în posesia unui nobil, era o prelungire a vrerii divine. Și la fel cu amorul: împreunarea trupurilor cerea un principiu superior din a cărui elevație iubiții își trăgeau noblețea. Și astfel, cei care se împreunau nu o făceau atît pentru plăcerea lor, ci avînd în minte înmulțirea neamului lui Dumnezeu, și chiar dacă totul se reducea
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
nu putem intra măcar o dată în somn fără să fi mîngîiat, cu ochii mijiți ai minții, un trup de femeie". E citată cu satisfacție o vorbă din Jurnalul lui Barbellion: "Pentru mine femeia este marea minune a existenței". Altfel spus, " Amorul e un lucru foarte mare". Cît de apropiat poate fi Capitoliul "ideii suverane" de Stînca tarpeiană a clișeului! Din îndemnul pedagogic al lui Noica, succesorul său răspunde în cartea pe care o avem în vedere unei tendințe de popularizare a
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
cioraniene, se apleacă asupra influențelor pe care Pascal le-a exercitat asupra gîndirii lui Cioran. Autorul identifică la Pascal cinci teme pe care, ulterior, exegeții le-au găsit în opera cioraniană: 1) omul e incapabil de cunoaștere; 2) dominat de amor proriu, omul tinde să-și mascheze natura, înfățișîndu-se semenilor într-un travesti avantajos; 3) vanitatea îl îndeamnă la cele mai smintite gesturi pentru atingerea gloriei; 4) singura cale de progres spiritual este ura de sine; 5) omul e condamnat la
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
anul trecut de Lăură Cosoi, iar Sore a anunțat că povestea de dragoste cu actorul Rapha Tudor a ajuns la final. Interesant este ca și în noul sezon al celebrului serial de la PRO TV Sore va continua să aibă scene de amor cu Rapha, conform scenariului
Smiley pare că și-a regăsit liniștea. Vezi cu cine s-a cuplat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72471_a_73796]
-
canapea), dar nu uită să precizeze că e născută în 1947 și are trei copii. Ea este oarecum conștientă de inadecvarea ghidușiilor amoroase la vârsta pe care o declară: "Cupidon ce se amuză cu-orice suflet muritor/ ne-a atins - amor tomnatic - cu-al pasiunii cald fior/ Nu contează că reuma ne-afectează grav cocoașa..." (Joc ilar). Totuși, poeta nu se descurajează niciodată și, când nu flirtează, își povestește flirturile de altădată, inclusiv unul de la Techirghiol, unde se afla probabil la
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7265_a_8590]
-
în această stare, Oliver avea de parcurs un drum dificil, plin de încercări"); oamenii sînt înlocuiți în actele lor de halucinațiile propriului subconștient (cum în scena antologică în care Noimann și Mathilda asistă, ca la un spectacol, la scena de amor între costumul bej al doctorului și rochia de seară a soției sale), e un continuu transfer al halucinațiilor dintre o minte și alta, de la Oliver la Noimann și retur - unul e ca spirala unei galaxii în expansiune, celălalt, ca o
Un roman al dedublării by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7135_a_8460]
-
puncte de vedere inedite, interesante, precum și o serie de concluzii științifice riguros fundamentate. Preocuparea dominantă a lui Ovidiu Papadima a fost aceea de a descoperi izvoarele literare ale cântecelor de lume din culegerea lirică a lui Anton Pann intitulată Spitalul amorului sau cântătorul dorului, relevând că acele "cântece de lume", care erau specifice vieții sociale din București la începutul secolului al XIX-lea, erau, în fond, în marea lor majoritate, producții lirice ale unor poeți cunoscuți în epocă, devenite însă cvasifolclorice
Studii de Ovidiu Papadima by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7134_a_8459]
-
fond, în marea lor majoritate, producții lirice ale unor poeți cunoscuți în epocă, devenite însă cvasifolclorice prin difuzarea lor muzicală de către lăutarii prețuiți în acea vreme. Printr-o migăloasă și atentă confruntare a izvoarelor originale cu textele lirice din Spitalul amorului, Ovidiu Papadima a demonstrat că Anton Pann a cules și a transmis aceste texte fie de la cei care le colportau oral, fie din numeroasele manuscrise care circulau atunci, neinteresându-l cui aparțineau, la origine. Ovidiu Papadima a precizat cu claritate
Studii de Ovidiu Papadima by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7134_a_8459]
-
transmis aceste texte fie de la cei care le colportau oral, fie din numeroasele manuscrise care circulau atunci, neinteresându-l cui aparțineau, la origine. Ovidiu Papadima a precizat cu claritate că aceste "cântece de lume" transcrise de Anton Pann în Spitalul amorului nu erau altceva decât poezii lirice mult transformate aparținând celor patru poeți Văcărești, lui Costache Conachi, Barbu Paris Mumuleanu, Ion Eliade Rădulescu, Vasile Cârlova, Gh. Asachi, Cezar Bolliac, C.O. Aricescu, V. Alecsandri, O. Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, C.A. Rosetti
Studii de Ovidiu Papadima by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7134_a_8459]
-
le copiază ritmurile și strofele, îi pastișează în poeziile de iubire și în lirica patriotardă: "Grăbit-am în lume din cupa plăcerei Să gust, dar acum în prada durerei Suspin ne-ncetat. E trist-a mea viață și corpul meu zace, Amorul, orgia de mult nu-mi mai place, Căci prea m-a-ncîntat". (Prea de timpuriu) Cam la acest nivel se prezenta poetul în volumul său de debut, Prima verba. în doar o singură strofă, îi regăsim pe Musset și pe Byron trecuți
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
normal"... Confuzii și quiproquo-uri în opera lui Caragiale (ca la toți marii umoriști ai lumii) - cine s-ar încumeta să le facă inventarul? Rică o confundă pe Veta cu Zița și-i recită, în semiîntuneric, o patetică declarație de amor. De vină - meșterul Dincă binagiul, care inversase numărul casei lui Jupîn Dumitrache, transformîndu-l pe 6 în 9. Leonida și Efimița confundă împușcăturile de la un chef de lăsata secului cu tumultul unei revoluții. Dandanache îi confundă pe Trahanache și Tipătescu, inversîndu-le
Caragiale „obscur“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7153_a_8478]
-
turcesc (Prunus mahaleb) - Lemn câinesc (Ligustrum vulgare) - Scumpie (Cotinus coggyria) - Sălcioară (Eleagnus angustifolia) - Sânger (Cornus sanguinea) - Cătina roșie (Tamarix ramosissima) - Pațachină (Rhamnus frangula) - Jneapăn (Pinus mugo) - Vișin (Prunus cerasus) - Anin verde (Alnus viridis) - Corcoduș (Prunus cerasifera) - Arbore de plută de Amor (Phellodendron amurense) Lista speciilor forestiere de arbori și arbuști utilizate în lucrările de împăduriri, pentru realizarea de perdele forestiere de protecție - Stejar pedunculat (Quercus robur) - Stejar pufos (Quercus pubescens) - Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) - Cer (Quercus cerris) - Salcâm (Robinia pseudoacacia) - Glădiță
ORDIN nr. 68 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253202]
-
Rodica Zafiu Unele expresii colocviale sunt relativ transparente: nu par să creeze dificultăți de înțelegere, dar se pot transforma în adevărate capcane pentru traducători, în măsura în care aceștia riscă să nu le descopere, în context, sensul figurat. Expresia de amorul artei e destul de cunoscută în registrul familiar al românei; apare (sub cuvântul-titlu artă) în dicționarele curente - DEX, Micul dicționar academic (2001), Noul dicționar universal (2006), DEXI (2007), cu explicația „(în mod) dezinteresat”. Cuprinderea în Dicționarul de argou al limbii române
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
cu glosarea „de plăcere”, „pe gratis, fără bani, de pomană”, atestă o lărgire a sensului și a uzului său. Explicația e foarte corectă; nu la fel de justificată mi se pare încadrarea expresiei între argotisme. În secolul al XIX-lea, când termenul amor se răspândea mai întâi în registrul cultivat și apoi în afara lui, sintagma amorul artei avea adesea sensul „dragoste pentru artă”. Cu această valoare, formula apare, de exemplu, la Alecsandri, într-o scrisoare din 1879 adresată lui Ion Ghica: „publicul român
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
a sensului și a uzului său. Explicația e foarte corectă; nu la fel de justificată mi se pare încadrarea expresiei între argotisme. În secolul al XIX-lea, când termenul amor se răspândea mai întâi în registrul cultivat și apoi în afara lui, sintagma amorul artei avea adesea sensul „dragoste pentru artă”. Cu această valoare, formula apare, de exemplu, la Alecsandri, într-o scrisoare din 1879 adresată lui Ion Ghica: „publicul român, atât de inteligent, a probat, prin manifestările binevoitoare cu care a făcut primirea
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
1879 adresată lui Ion Ghica: „publicul român, atât de inteligent, a probat, prin manifestările binevoitoare cu care a făcut primirea lui Despot, că știe să prețuiască încercările conștiincioase ale unui autor, când acesta în scrierile sale este dominat numai de amorul artei”. Sensul propriu al sintagmei se păstrează până târziu (cum o dovedește un exemplu dintr-un articol de istoria artei, publicat în Revista Fundațiilor Regale, la 1 octombrie 1942, „împins de amorul artei, el pleacă la Roma”); de altfel, este
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
acesta în scrierile sale este dominat numai de amorul artei”. Sensul propriu al sintagmei se păstrează până târziu (cum o dovedește un exemplu dintr-un articol de istoria artei, publicat în Revista Fundațiilor Regale, la 1 octombrie 1942, „împins de amorul artei, el pleacă la Roma”); de altfel, este actualizabil și azi. Trecerea timpului a asociat însă sintagma cu o puternică notă ironică, datorată mai ales conotațiilor devalorizante (desuetudine, notă de ridicol) pe care le-a căpătat termenul amor. În secolul
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
împins de amorul artei, el pleacă la Roma”); de altfel, este actualizabil și azi. Trecerea timpului a asociat însă sintagma cu o puternică notă ironică, datorată mai ales conotațiilor devalorizante (desuetudine, notă de ridicol) pe care le-a căpătat termenul amor. În secolul al XIX-lea, expresia - în varianta pentru amorul artei, mai apropiată de sursa franceză - avea deja un sens figurat. Un personaj dintr-un foileton literar (România liberă, 18 septembrie 1887, p. 4), declară: „fac poliție pentru amorul artei
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
este actualizabil și azi. Trecerea timpului a asociat însă sintagma cu o puternică notă ironică, datorată mai ales conotațiilor devalorizante (desuetudine, notă de ridicol) pe care le-a căpătat termenul amor. În secolul al XIX-lea, expresia - în varianta pentru amorul artei, mai apropiată de sursa franceză - avea deja un sens figurat. Un personaj dintr-un foileton literar (România liberă, 18 septembrie 1887, p. 4), declară: „fac poliție pentru amorul artei”; textul e o traducere (din Edgar Monteil, La grande Babylonie
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
termenul amor. În secolul al XIX-lea, expresia - în varianta pentru amorul artei, mai apropiată de sursa franceză - avea deja un sens figurat. Un personaj dintr-un foileton literar (România liberă, 18 septembrie 1887, p. 4), declară: „fac poliție pentru amorul artei”; textul e o traducere (din Edgar Monteil, La grande Babylonie, 1887) care urmează fidel originalul: „je fais de la police par amour de l’art”. Cu același sens, formula se regăsește și câteva decenii mai târziu, în presa umoristică: „dta
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
Edgar Monteil, La grande Babylonie, 1887) care urmează fidel originalul: „je fais de la police par amour de l’art”. Cu același sens, formula se regăsește și câteva decenii mai târziu, în presa umoristică: „dta nu ai întreprins lucrarea asta «pentru amorul artei», ci cu intenția de a realiza un bun gheșeft” (Furnica, 14 noiembrie 1915, p. 8). Substituția lui pentru prin de e firească; pornind de la echivalența celor două prepoziții în sensul lor cauzal, întrebarea „pentru ce?”, frecventă în limba veche
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
expresiei, reapare adesea motivarea inițială, invocarea artei ca exemplu de gratuitate și scop creator. Evident, e vorba de diferite tipuri de artă, inclusiv de cea culinară („Descoperă sau redescoperă plăcerea de a găti pentru tine, pentru cei dragi sau de amorul artei”, comunicatedepresa. ro), cărora li se alătură și sportul („vor juca tenis la o margine de lac, cu doar câțiva prieteni ca public, hotărâți și atunci să dea totul, așa, de-amorul artei ”, prosport.ro). Foarte adesea, sensul e însă
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
găti pentru tine, pentru cei dragi sau de amorul artei”, comunicatedepresa. ro), cărora li se alătură și sportul („vor juca tenis la o margine de lac, cu doar câțiva prieteni ca public, hotărâți și atunci să dea totul, așa, de-amorul artei ”, prosport.ro). Foarte adesea, sensul e însă chiar mai larg decât definiția de la care am pornit. De la ideea (pozitivă) de gratuitate și lipsă a interesului material se ajunge ușor la accepția (negativă) de inutilitate, lipsă de sens, absurditate: „Au
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]