14,847 matches
-
cu opera lui Joyce, cît și la o serie de criterii relative la gîndirea postmodernă aparținînd unei game largi de teoreticieni, de la Jürgen Habermas la Ihab Hassan și Brian McHale. Pe bună dreptate, autorul evidențiază deschiderea mentalității postmoderne față de o amplă tradiție incluzînd, spre exemplu, romantismul german mergînd pînă la "variantele" moderne ale acestuia, Nietzsche sau Heidegger, sau componente arhaice, în cazul lui Eliade, precum și ideea juxtapunerii de moduri sau alternative existențiale în universul modern sau arhaic implicată de "sistemul" gîndirii
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
aici", dar întrucît ea se izbea de zăbrelele cenzurii și ale autocenzurii, nu era capabilă a se situa, obiectiv, în climatul de temeritate și statornicie al celei "de acolo", pe care, împreună cu Monica Lovinescu, Virgil Ierunca ne-o livra pe amplele aripi sonore ale Europei Libere. Sper ca această departajare nu-i va supăra pe cei de bună-credință "de aici". Absurdul "realismului socialist" sau, ulterior, printr-o dibace expansiune, al "umanismului socialist, a întîmpinat cea mai dîrză ripostă din partea celui ce
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
focalizat toată atenția. Incandescentă, ea a imprimat Santuzzei o îndârjire îndurerată, semnificativă pentru estetica veristă a lui Mascagni și pentru lumea Sudului cu temperamente fruste și reacții pasionale, pe care artista o cunoaște desigur din Grecia ei natală. Cu voce amplă, densă, omogenă, ea frazează cu o uimitoare naturalețe urmărind înainte de orice expresivitatea, chiar cu riscul renunțării pe alocuri la frumusețea în sine a sunetului pentru a obține elocvența patetică, culoarea dorită. Căci la Baltsa toate mijloacele scenice, de la gestul cel
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
ale acestei înțelegeri filosofice. Nu e o simplă declarație convențională această mărturisire din 1914 în Neamul Românesc în care se recunoștea ca aparținînd celor "rămași în urmă, naivii, romanticii, oamenii trecutului". În densul său studiu introductiv, cel mai profund și amplu studiu de pînă acum despre orizontul teoretic al marelui învățat, dl. Andrei Pippidi ne reamintește mai întîi opinia lui Vianu despre acea carte de căpătîi care este Generalități cu privire la studiile istorice. Vianu opinase că " Generalități va fi una din operele
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
care s-a îngrijit fiica istoricului, Liliana Iorga. Dl. Andrei Pippidi are meritul de a lărgi cu 21 de texte sumarul ediției din 1944 alcătuit de mama sa, adăugînd ediției din 1999 un, cum spuneam, dens studiu introductiv și o amplă secțiune de note și comentarii (aparatul critic al ediției). Se cere relevat aportul extraordinar al d-lui Victor Durnea care nu întocmește aici, cum se scrie în foaia de titlu numai nota asupra ediției, ci s-a îngrijit de ținuta
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
trăit atît amar de vreme, biograful său acordă confortabil spațiu înfățișării orașului, cu amestecul lui între edilitarul vechi și noul trivial, cu străzile anapoda și adesea desfundate, toate la un loc oferind destule motive de tristețe adîncă. Și, după alte ample și insistente incursiuni în istoria orașului între 1880-1916, biograful conchide că spațiul literar coincide, la Bacovia, cu spațiul băcăuan, celebra Lacustră tot de aici trăgîndu-și sevele și motivele. Și e, se știe, o poezie definitorie pentru înțelegerea liricii sale. Școala
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
intitulate Timp scufundat și Un ceas de hîrtie. Tipărită în condiții excelente la editurile Universalia și Du Style, ediția operelor complete ale scriitorului convoacă o echipă strălucită de filologi, critici, istorici literari și oameni de teatru; îngrijită, prefațată, cuprinzînd un amplu tabel bio-bibliografic, cu note și comentarii de Ion Vartic, Doina Uricariu, Mariana Vartic, Ștefan Oprea și Sorana Coroamă-Stanca, ediția critică reprezintă un exemplu din multe puncte de vedere. Mai întîi, lucrul în echipă, esențial într-o asemenea împrejurare; e cu
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
Cronicar Cei mai importanți poeți ai secolului Număr comemorativ al JURNALULUI LITERAR, 9-12, mai-iunie: cu Mircea Zaciu pe prima pagină, și apoi la 8 și 9, cu un amplu interviu inedit (ultimul!) al lui Cornel Regman (din care Vatra a publicat o mică parte, nereluată de J.l.) și cu un interesant text al lui Radu Enescu despre Universul cel himeric eminescian. O problemă, totuși, cu acesta din urmă: nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
situează mai aproape de înțelegerea genului așa cum s-a practicat de către criticii din generația anterioară, nu Ș. Cioculescu, de pildă: mai aproape de studiu, de dezbatere, cu inserții polemice în segmentul de "critică a criticii" care nu lipsește din niciuna din aceste ample comentarii [...] Istoria literară este un alt domeniu de care mă simt apropiat, dar nu istoria factologică sau cea impregnată de pasiune ideologică, așa cum o practicau istorii literari în epoca formării mele, ci cu grija de a salvgarda factorul estetic..." * TIMPUL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
nu vin, chiar dacă nu era așa cum spunea Caragiale". De fapt, I.D. Sîrbu a avut ocazia de-a verifica justețea vorbei lui Caragiale... Ca o reacție împotriva exilului alutan (oltenesc) ce i-a fost sortit, I.D. Sîrbu se exprimă într-un amplu Jurnal, operă incomodă nu doar pentru trecut, ci și pentru prezentul amnezic ori excesiv de tolerant cu injustiția, circumscrisă "literaturii de sertar" (pe care unii o contestă cu nonșalanță), propunîndu-și a enunța "o nouă stare" (cea mai veche și mai tragică
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
nu crede că procedeele postmoderne pot suplini talentul, care rămîne prima condiție pentru a fi scriitor, iar înțelegerea greșită a performanței și succesului riscă să deregleze criteriile de evaluare. Mihail Gălățanu are altă părere: "Succesul reprezintă o receptare promptă și amplă. Marjele de eroare sunt, în general, nesemnificative atunci cînd există bun-simț. Numai conjuncturalismul cras gafează." Ierarhiile sînt inerente - spune el - iar demitizările nu atacă, în genere, ierarhia, ci imaginea, viziunea asupra unui scriitor. Ovidiu Ghidirmic n-are nici el, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
bune de investigație? E probabil. Dificultatea e că unele dintre acestea, recuperate, le include în sumarul ultimului d-sale volum (Privind înapoi, modernitatea). Nu e vorba numai despre studiul despre fantasticul la Eliade, dar, poate, cel puțin parțial, la studiile - ample - despre Junimea și populism. Mă grăbesc să adaug că aceste din urmă două studii (constituind materia a aproape jumătate din carte), deși plătesc tribut și teoremelor semioticianului Greimas, sînt mai mult îndatorate concepțiilor unor sociologi ai culturii ca P. Bourdieu
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
consecințele sînt cu totul altele. Artiștii vâlceni n-au venit în capitală cu intenția unor cuceritori și cu steagul de luptă la purtător, chiar dacă bine dosit pe sub mantale, ci cu dorința explicită a confruntării cu ei înșiși într-un spațiu amplu, neutru arhitectural și nu din cale-afară de prietenos din punct de vedere moral. Deschisă la Palatul Parlamentului, în Sala ,,Constantin Brâncuși", adică într-un loc excentric, greu accesibil fizic și cu o psihologie încă destul de pîcloasă, această expoziție a trecut
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
vesel, în timp ce Eminescu "rîdea cu indiferență", fără să-i acorde vreo importanță. Maiorescu administrează o nouă și ultimă analiză a erorilor celor "20-30 unii zic chiar 40 de redactori-colaboratori" în Răspunsurile "Revistei Contimporane". Al doilea studiu de patologie literară, cu ample referiri în special la erorile lui V. A. Urechia. Față de P. Grădișteanu, criticul junimist are o atitudine conciliantă, întrucît "nu este erudit și literat ex professo", ca .V.A. Urechia, "nu este profesor de literatură și istorie la o universitate
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
Chirilă, plusînd intențiile regizorale, completînd desenul mișcării personajelor și ritmul jocului cu o prospețime a fanteziei și o eficiență demnă de invidia mai tinerilor meseriași. Panourile decorului sunt ornamentate cu reproduceri ale tablourilor columbianului Fernando Botero, ale cărui forme "dospite", ample, dilatate inspiră costumele și silueta deformată a personajelor Căsătoriei. În acest sens, costumele desenate de Carmencita Brojboiu, ce deformează cu opulențe rubiconde ținuta actorilor, prin complicate dar funcționale adaosuri vestimentare, sunt în perfectă armonie cu tenta satirică. Întregul creează senzația
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
unei plecări din Maramureșul transilvan, se petrece și întemeierea principatului Moldovei, de la Dragoș la Bogdăneștii Mușatini. Venind vorba de originea marii boierimi în Muntenia și Moldova, autorul crede că ea este de proveniență slavă, marcată și cultural, astfel explicîndu-se Un amplu capitol e consacrat prezentării a ceea ce autorul numește Românii sub "turcocrație", adică perioada, îndelungată, a dominării, în țările române, de către turci. Lupta lui Mircea cel Bătrîn (numit astfel în cronici pentru a-l deosebi de alți domnitori cu același nume
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
literatura subiectivă poate înflori tocmai în condițiile de criză, reflectînd precaritatea existenței. "Neașezarea" poate fi în egală măsură un handicap și un stimulent pentru însemnările intime, care devin "o piedică în calea uitării". Această împrejurare se verifică eclatant în cazul amplului Jurnal al lui Radu Petrescu, operă majoră a întregii noastre literaturi, izvorîtă tocmai din relele condiții ale marginalizării, cenzurii, sărăciei, represiunii. E o oază de intelectualitate în mijlocul pustiului generat de partea cea mai tristă a erei totalitare, cînd scriitorul era
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
20 de ani. Ca întotdeauna, Cannes-ul nu va duce lipsă de evenimente paralele competiției: un Colocviu de două zile despre "Cinematograful viitorului" organizat de "Le Monde", despre creația cinematografică față cu transformările economice și tehnologice ale lumii noastre; o amplă Retrospectivă de filme pe tema "Cinematograful visînd viitorul", organizată în parteneriat cu Cinemateca Franceză; Omagii lui Robert Bresson și Luis Buñuel; tradiționala Lecție de cinema va fi susținută, în 2000, de Agnès Varda (probabil "de la 5 la 7"); Ottar Iosseliani
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
a cetățenilor. Nu este așa. Autorul simte că e în dilemă; ca să nu își renege spusele lasă loc pentru diverse soluții. E dovada că nu are vocația cosmetizării. Radicalitatea alegoriei anticeaușiste caracterizează întregul text. Fără a dispune încă de o amplă claviatură, Alexandru Ecovoiu știe să degajeze sensuri grave din tabloul dereglării umanului și delirului de putere.
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
ilustrat de o materie diferențiată. Așa a luat naștere, o dată cu Introducerea în critica literară (1968) și Dicționarul de idei literare (I, 1973), un soi de hermeneutică în care ideile sînt tratate substitutiv, ca "opere" și "personalități" sui-generis, în temeiul unor ample analize și incursiuni în istorie, cu o frenezie informativă copleșitoare. Neîndoios, Adrian Marino e cel mai de seamă teoretician literar pe care l-a avut literatura română, un constructor în această direcție și o personalitate cu meritate ecouri universale. Drept care
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
sens, punctele de pornire, cel puțin din ceea ce se cunoaște pînă acum, a două dintre marile trasee ale operei sale. Primul inaugurează seria autoportretelor care nu se va încheia decît spre sfîrșitul vieții, iar cu cel de-al doilea începe ampla galerie a portretelor individuale care se întinde și ea pînă în deceniul nouă. Vreme de șaptezeci de ani, această portretistică va înregistra constant ritmurile unei istorii exterioare dezlănțuite, cu personajele, caracterele, miturile și dramele ei, dar și prefacerile interioare ale
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
însă și acest element rezumă întreaga viață interioară la o stare de uimire blîndă, care nu tulbură și nici nu distorsionează. În partea inferioară a imaginii, în regiunea gîtului și a umerilor, compoziția este susținută plastic printr-o suprafață mai amplă de alb și o pată puternică de negru care sprijină întreaga arhitectură formală și cromatică a capului. în colțul din drepta al tabloului, în zona echivalentă umărului stîng, pictorul a semnat decis cu o culoare roșie, a subliniat cu o
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
seama că 78,2% din populația țării locuiește la sate. Și, în consecință, acesta era mediul care trebuia cercetat monografic. De aceea, pînă la sfîrșit, s-a ocupat de monografierea satului pentru o mai bună și eficientă cunoaștere. Pînă și ampla investigație din 1940, inițiată de Anton Golopenția cam în răspăr cu metodologia lui Gusti (cadre, manifestări) și din care a rezultat, în 1941, impunătoarea carte 60 de sate românești, avea în vedere tot realitatea apăsătoare, adesea tragică, a satului românesc
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
stereotipiei, doar dacă încerci să intuiești un posibil impact al versului, în condițiile în care există o paradigmă a "outsiderului" bine configurată. Mariana Marin scrie simulînd un mare public virtual - percutanța poemelor sale este percutanța unui fenomen cultural contemporan mai amplu (reprezentat în film, în muzică etc.). Rămîne să apară și un interes pentru cititori concreți, ceva mai mulți decît cei pe care i-a cucerit poezia "pură" în ultimii ani. Mariana Marin, Mutilarea artistului la tinerețe, Editura Muzeului Literaturii Române
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
ironia criticului e similară cu cea a unui bard care-și disimulează cu ajutorul său emoția. Nu altminteri decît un poet ce se poate testa, îndeobște, pe spații mici (sinteza, clamată ostentativ de unii confrați, nefiind un apanaj al spațiului tipografic amplu, extins pe sute și sute de pagini!), Cornel Regman se descoperă prin sintagme fericit găsite, prin concentrate ce reflectă deopotrivă figura temei și a sa personală. Iată un șir de exemple: �adevărate buchete nomenclaturiste"; excesul de bunăvoință arătat de unii
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]