3,154 matches
-
de problematică: natură și forme de excludere / 91 3.4. Rețele, colocvii și site-uri web / 101 PARTEA A DOUA Fenomenologie / 105 Capitolul 3 Procese, funcții și organizare / 107 1. Două mecanisme esențiale / 107 1.1. Obiectivarea / 107 1.2. Ancorarea / 112 2. Numeroase utilizări / 115 2.1. Construcția referinței și identității / 115 2.2. Normativitate și justificare a posteriori a conduitelor / 117 3. Relații interne / 123 3.1. Sisteme centrale și periferice / 123 3.2. Elemente descriptive, normative, funcționale și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
răspunde la întrebarea: "La ce folosesc reprezentările sociale?" * A descrie organizarea și structura unui astfel de sistem sociocognitiv ierarhizat. 1. Două mecanisme esențiale 1.1. Obiectivarea Două sînt procesele fundamentale care guvernează apariția și organizarea unei reprezentări sociale: obiectivarea și ancorarea. O RS se constituie în elemente, rezumînd obiectul pe care aceasta îl cuprinde, într-o nouă judecată care îl dublează, transformîndu-l. Obiectivarea (sau reificarea) permite unui ansamblu social să construiască o cunoaștere comună minimală pe baza căreia pot fi emise
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
etc. Perspectiva adolescenților asupra relațiilor intime, viziunea asupra dragostei a bolnavilor înșiși, practicile de prevenție, atitudinea profesioniștilor din domeniul sănătății și o serie de alte aspecte au fost aprofundate, spre exemplu, în cadrul Agenției naționale de cercetare pentru SIDA. 1.2. Ancorarea Ancorarea completează mecanismul de obiectivare. Îl prelungește în finalitatea sa de integrare a noutății, de interpretare a realului și de orientare a conduitelor și raporturilor sociale. Dacă a obiectiva înseamnă "a resorbi un exces de semnificații, materializîndu-le" (Moscovici, 1976), a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Perspectiva adolescenților asupra relațiilor intime, viziunea asupra dragostei a bolnavilor înșiși, practicile de prevenție, atitudinea profesioniștilor din domeniul sănătății și o serie de alte aspecte au fost aprofundate, spre exemplu, în cadrul Agenției naționale de cercetare pentru SIDA. 1.2. Ancorarea Ancorarea completează mecanismul de obiectivare. Îl prelungește în finalitatea sa de integrare a noutății, de interpretare a realului și de orientare a conduitelor și raporturilor sociale. Dacă a obiectiva înseamnă "a resorbi un exces de semnificații, materializîndu-le" (Moscovici, 1976), a ancora
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
orientare a conduitelor și raporturilor sociale. Dacă a obiectiva înseamnă "a resorbi un exces de semnificații, materializîndu-le" (Moscovici, 1976), a ancora o reprezentare constă în activitatea de a o înrădăcina în spațiul social, pentru a o aduce în uzul cotidian. Ancorarea permite utilizarea concretă și funcțională a obiectului RS, care este în paralel filtrat, decontextualizat, schematizat și naturalizat. [Astfel], "societatea schimbă obiectul social într-un instrument de care poate dispune, iar acest obiect este așezat pe o scară de preferințe în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a obiectului RS, care este în paralel filtrat, decontextualizat, schematizat și naturalizat. [Astfel], "societatea schimbă obiectul social într-un instrument de care poate dispune, iar acest obiect este așezat pe o scară de preferințe în raporturile sociale existente [...]. Procesul de ancorare [...] transformă știința în cunștințe utile tuturor [...]. Obiectivarea transferă știința în domeniul lui "a fi" și ancorarea o delimitează în cel al lui "a face", pentru a evita interdicția de comunicare [...]. Spre exemplu, se procedează prin ancorare atunci cînd se dorește
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
social într-un instrument de care poate dispune, iar acest obiect este așezat pe o scară de preferințe în raporturile sociale existente [...]. Procesul de ancorare [...] transformă știința în cunștințe utile tuturor [...]. Obiectivarea transferă știința în domeniul lui "a fi" și ancorarea o delimitează în cel al lui "a face", pentru a evita interdicția de comunicare [...]. Spre exemplu, se procedează prin ancorare atunci cînd se dorește explicarea difuzării geneticii prin raporturile sale cu războiul biologic sau medicină, lasînd în umbră prelungirile sale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sociale existente [...]. Procesul de ancorare [...] transformă știința în cunștințe utile tuturor [...]. Obiectivarea transferă știința în domeniul lui "a fi" și ancorarea o delimitează în cel al lui "a face", pentru a evita interdicția de comunicare [...]. Spre exemplu, se procedează prin ancorare atunci cînd se dorește explicarea difuzării geneticii prin raporturile sale cu războiul biologic sau medicină, lasînd în umbră prelungirile sale teoretice, cu modificările pe care le antrenează în privința concepției asupra naturii, omului sau religiei." Moscovici, 1976, p. 171 Legătura dintre
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
difuzării geneticii prin raporturile sale cu războiul biologic sau medicină, lasînd în umbră prelungirile sale teoretice, cu modificările pe care le antrenează în privința concepției asupra naturii, omului sau religiei." Moscovici, 1976, p. 171 Legătura dintre cele două procese (obiectivare și ancorare) este dialectică. Poate fi reperată prin intermediul noțiunii de naturalizare, ale cărei traduceri concrete (domeniul lui a fi) sînt utilizate de actori și grupuri (domeniul lui a face) și nu par diferite în obiectivare și ancorare. Într-adevăr, primul mecanism descrie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cele două procese (obiectivare și ancorare) este dialectică. Poate fi reperată prin intermediul noțiunii de naturalizare, ale cărei traduceri concrete (domeniul lui a fi) sînt utilizate de actori și grupuri (domeniul lui a face) și nu par diferite în obiectivare și ancorare. Într-adevăr, primul mecanism descrie cum se formează o reprezentare, iar cel de-al doilea cum este ea modulată, practicată în funcție de grupuri, de sistemele de gîndire și de cadrele interpretative preexistente. Dar pentru a se construi sau a fi obiectivată
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
gîndire și de cadrele interpretative preexistente. Dar pentru a se construi sau a fi obiectivată, o RS trebuie să pătrundă într-un sistem (cultural, cognitiv și reprezentațional). Ceea ce presupune o inserție într-un ansamblu de raporturi sociale complexe. Obiectivarea și ancorarea se derulează în paralel și în context. Doar în lucrările empirice ele pot fi prezentate separat. Trebuie să precizăm acest lucru deoarece se constată numeroase pro-bleme de înțelegere atunci cînd cele două procese sînt prezentate unui public de nespecialiști. Ancorarea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ancorarea se derulează în paralel și în context. Doar în lucrările empirice ele pot fi prezentate separat. Trebuie să precizăm acest lucru deoarece se constată numeroase pro-bleme de înțelegere atunci cînd cele două procese sînt prezentate unui public de nespecialiști. Ancorarea trimite la o integrare sau o înrădăcinare a obiectului RS într-un cadru de referință preexistent (reprezentări, ideologii, atitudini, credințe, valori, conduite, grup...) și se manifestă în mai multe feluri (Doise, 1990; Jodelet, 1984). Această inserție poate conduce, în anumite
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau conversația. Această apropriere este, bineînțeles, legată de apartenența religioasă, culturală, politică, de statutul și de poziția actorilor. Se constituie atunci o mișcare mai vastă de semnificații colective, care se opune mișcării ce conduce la obiectivare." Moscovici, 1976, p. 173 Ancorarea permite elementelor reprezentate să fie transformate în funcție de tipurile de raporturi sociale și divers formulate în multiplele straturi ale societății. Acest mecanism se manifestă printr-un uzaj finalizat, incarnînd interese sau, cu alte cuvinte, printr-o instrumentalizare a obiectului reprezentat de către
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau de contravalori (libertate opusă influenței inconștientului), o emblemă sau un simbol (viața sexuală liberă). Aceste categorii le permit actorilor să-și interpreteze relațiile cu mediul lor și corespund unor cogniții normative și unor așteptări (cf. secțiunea 3, cap. 3). Ancorarea reflectă mai ales, ca în cazul unei traduceri multilingvistice, o diversificare și o modulație a cunoștințelor comune ale unei RS. Nu există astfel nici o contradicție între dimensiunile consensuale ale unei reprezentări și variantele sale, legate de apartenențele sociale, de contextele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cataloage de forme posibile care le permit subiecților să se orienteze și să acționeze asupra mediului" sau "moduri de utilizare colectivă a lumii" (Lahlou, op. cit., pp. 11-13). 2.1.2. Producții identitare Aceste constelații simbolice care regelementează relațiile dintre grupuri (ancorare, funcții normative și organizatoare ale nucleului central, principii organizatoare) sînt, înainte de toate, mijloace pe care aceste grupuri și le oferă pentru a-și asigura coeziunea și un consens minimal. A fi în grup înseamnă a te reprezenta ca atare prin intermediul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
diversitatea și flexibilitatea lor, într-un număr mai mare în discursuri. 10. Funcții ale schemelor periferice Sistemul periferic îndeplinește trei funcții: adaptarea la realitatea concretă, diversificarea conținutului unei RS și protecția nucleului central. La un prim nivel, elementele SP favorizează ancorarea unei RS, utilizarea sa în viața cotidiană, în comunicare, și schimbul între indivizi și grupuri diferite. Ele corespund afluenței de idei, de situații și de comportamente în experiența trăită a fiecărui subiect, utilizînd zilnic o RS, la cererea de contextualizare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
un element central secundar ("bunăstare", pentru același nucleu central al aceleiași RS). De reținut * Două mecanisme fundamentale sînt puse în funcțiune în apariția și apoi impregnarea diferențiată social a unei RS: obiectivarea (materializare și structurare în jurul unei scheme figurative) și ancorarea (înrădăcinare și funcționare în contextele unor anumite grupuri). * Cele patru funcții ale reprezentărilor sînt cele de catego-rizare cognitivă a obiectelor, de identificare socială și individuală, de orientare și de prescriere a comportamentelor, de referențiale sau de depozitare a cunoștințelor pentru
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mult sau mai puțin subliniate în fiecare entitate concretă de creație. Fabricarea muzicii presupune un proces de obiectivare. Se desfășoară pornind de la un simț comun, împărtășit, de la ceea ce este vechi, de la tradiții și de la influențele primite (sloganurile). Implică și o ancorare. Emoția care se dorește a fi exprimată și codul stilistic formează astfel un "aliaj" original, întrupînd o intenție, o situație de viață și o inserție culturală. "Noul" sau originalul rezultă, în consecință, din deconstrucția și reelaborarea codului ce iradiază spectacolul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de la reacția emoțională în fața incredibilului, ciudățeniei și necunoscutului, copiii vor emite, pas cu pas, judecăți mai severe, mai fatale și pesimiste ("o pedeapsă de la Dumnezeu"). În final, autoarele apreciază că au avut posibilitatea de a observa nașterea, obiectivarea și apoi ancorarea unei noi reprezentări sociale, la un eșantion de generație care, reamintim, va avea în 2001 între 24 și 27 de ani. După Galli I. și Nigro G., "Les représentations sociales: la question de la genèse", Revue internationale de psychologie sociale, vol
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dimensiunilor principale "de verificat" în efectele lor. Capitolul 6 Legături cu practicile sociale Obiective * Revenirea la context, spațiu de naștere și de dezvoltare a RS, cu proceduri în același timp clinice, statistice și experimentale de anchetă. * Insistarea pe importanța studiului ancorării unei reprezentări. * Observarea multiplicității fenomenale, rituale, afective a acestor fenomene de mentalitate colectivă. 1. Comportamente și evoluție a reprezentărilor 1.1. Raționalizări Gradul de abstracțiune al RS, pregnanța conținuturilor lor centrale sau "influente", funcțiile pe care le au elementele periferice
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
diferite răspunde și el, în parte, întrebărilor de pînă acum. Să vedem mai departe ce se întîmplă cu sistemele de comunicare. 2. Sisteme de comunicare RS sînt descriptibile prin relațiile cu grupurile și, în perspectivă mai largă, cu instituțiile. Studiul ancorării ilustrează, în manieră precisă, aceste relații de determinare dinamice și dialectice între gîndire socială și colectivități umane. Care sînt legăturile RS cu sistemele de comunicare? Acestea din urmă sînt definite ca ansambluri articulate de publicuri, conținuturi, tehnologii, moduri de gîndire
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
împotriva devianților sau minoritățile]. "Subiecții se sprijină deci pe principii organizatorice diferite pentru a structura cîmpul drepturilor omului." Clémence et al., in Guimelli, 1994, p. 149 Doise, într-o sinteză pe marginea acestei chestiuni, subliniază existența a diverse tipuri de ancorare (Doise, in Garnier și Rouquette, 2000). Unul dintre acestea este descris, de exemplu, printr-o opoziție între indivizi ce favorizează o concepție asupra drepturilor omului limitată de o constrîngere, cu un scor ridicat pe o scară a naționalismului, o notă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
guvernamentalistă." Ibid., p. 203 De fapt, sînt posibile mai multe combinații diferite. Nu există o legătură univocă între "alegerile de valori, de percepții, experiențe personale, explicații ale încălcărilor și [...] poziționări în raport cu drepturile omului" (ibid., p. 203). O altă formă de ancorare trimite la progresul socializării cu vîrsta (ibid., pp. 203-204) sau la influența unei viziuni etnocentrice a DO: situația occidentală, percepută ca mai puțin problematică de către tinerii acestor țări, puși să evalueze diverse scenarii de încălcare a DO, prezentate în contexte
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
puternice, standardizată și sprijinită pe un obiectiv comparativ (între grupuri sociale, între reprezentări și factori explicativi sau sociodemografici). Lucrarea lui Doise et al. (1993) poate fi consultată pentru a aprofunda analiza datelor, mai ales a procedurilor de înțelegere statistică a ancorării. Abric susține folosirea "întrebărilor mai deschise", propunîn-du-i-se subiectului chestionat "un larg evantai de răspunsuri", dîndu-i-se acestuia "posibilitatea de a elabora propriul său demers" sau "activitatea persoanei chestionate" pentru a atenua ocolișurile induse de această tehnică (Abric, 1994, p. 63). Reușita
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sinteză pe unul dintre modurile de abordare a chestiunii, centrînd interesul cititorului pe o cercetare sociologizantă a unui psiholog social elvețian (Lorenzi-Cioldi, 1988, 1994). Abordarea sa o ilustrează pe cea susținută de Moscovici și Doise despre principiile organizatoare, obiectivarea și ancorarea. Identitatea socială este obiect de transformări și achiziții în funcție de grupul în care ne inserăm. În aceeași direcție, ne identificăm cu valorile și tendințele pozitive ale intragrupului și ne opunem altor grupuri. Un individ își structurează, în consecință, identitatea punîndu-se în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]