12,966 matches
-
găsesc o cale între încăpățânarea dogmatică și moliciunea oportunistă, să unesc stabilitatea cu capacitatea de adaptare. Sunt totuși situații critice care cer omului o decizie în viață, dificilă și cu consecințe serioase. O vreme se vorbea despre "Hercule la răscruce"; antica legendă povestește cum tânărul erou se retrăsese într-un loc îndepărtat pentru a reflecta asupra căii de parcurs în viață. Atunci i s-au prezentat două figuri feminine foarte diverse între ele: prima, "Plăcerea", care îi promisese o viață plină
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
bucuria vrea eternitate! , Ea vrea adânca grea eternitate! (Așa grăit-a Zarathustra III, "Al doilea cântec de dans")14 Trebuie deci să cred într-o eternă reîntoarcere circulară, cum pare să ne arate natura cu ciclul devenirii și morții sale? Anticul mit al eternei reîntoarceri, preluat de Nietzsche, nu a putut fi verificat nici de către el. Desigur, în natură există cursurile periodice precum mișcările corpurilor celeste, anotimpurile, alternanța zilei și a nopții. Dar detaliile concrete nu se repetă, dimpotrivă, de la nucleele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
rituri, povestiri, rugăciuni și sărbători, ea produce în acest mod complex o "valoare adăugată"; al treilea, religia nu se bazează doar pe idei actuale, pe opinii dominante și curentele de gândire tipice unei epoci, ci pe scrieri sacre și tradiții antice, care, pe baza experiențelor religioase, dau acele indicații normative pentru comportamentul uman care a marcat de secole moralitatea persoanelor. Tradițiile sale sprijină deci continuitatea generațiilor. Spusele lui Confucius pentru chinezi, Bhagavad Gita pentru hinduși, Tora pentru evrei, Noul Testament pentru creștini
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ar fi un fel de gaură neagră, precedentă sau contemporană lui Dumnezeu. Mai curând, aceasta este o expresie care spune că lumea și omul, la fel ca spațiul și timpul, nu datorează nimic nici unei alte puteri în afară de Dumnezeu. Aceste relatări antice ale creației, care nu vorbesc limbajul matematicii și al fizicii, compus din formule și modele cosmologice, dar mai curând prin imagini (metafore) și asemănări (parabole), au încă ceva de spus astăzi despre originea lumii? Bineînțeles că da: este vorba de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
determinat cultura, stilul de viață, concepția asupra lumii și de ale cărei diverse curente aparțin aproximativ patru cincimi din indieni. Dacă aș fi hindus, aș crede evident precum fac și mișcările de reformă indiene ale budismului și jainismului în doctrina antică a eternului ciclu al renașterilor ce marchează procesele naturii, a diverselor vârste ale lumii și ale vieții omului (prin reîncarnare). Aș crede că "atitudinea" mea morală (în sanscrită karma) dreaptă sau greșită în viețile mele precedente ar fi determinat viața
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de origine occidentală) și cu maoismul. Dar aș fi simpatizat cu umanismul chinez, care a început să se dezvolte din vremea filozofilor greci presocratici, în secolul VI î.C., și avea să marcheze trecerea de la religiozitatea magică a culturii chineze antice la raționalitate: omul și rațiunea sa câștigă primatul asupra spiritelor și divinităților. Se asistă astfel la o trezire intelectuală, la nașterea unui mare interes pentru istorie, artă și literatură, fapt ce îi situează pe învățați, literați și intelectuali pe treapta
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vreun interes pentru copilăria sa, descrisă în schimb în Matei și Luca în mod detaliat, cu aspecte semnificative și emoționante, dar și legendare. Activitatea lui Isus a durat maxim trei ani: după cronologia Evangheliei după Ioan, care evident folosește izvoare antice sau poate chiar doar unul singur. În timp ce Buda, Confucius, Moise și, într-un anumit sens, și profetul Mahomed mureau în pace la vârste înaintate, el a murit pe cruce la treizeci și trei de ani, o moarte infamă la care romanii îi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Coranul trimite de fapt la modelul originar iudeo-creștin, precum am arătat recent în ultima mea carte Der Islam (Islamul, 2004). Sarcina mesajului Bisericii ar fi de a traduce conceptele fundamentale ale credinței creștine ce au fost exprimate prin vocabularul grec antic târziu, iar după aceea cu cel latin, în lumea gândirii și a limbajului contemporan. Coerență și disponibilitate în dialog Nu doresc să continui vechea polemică a dogmelor, ci să mă las condus de cel care pentru mine reprezintă "calea, adevărul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de tip monistic, mi-ar lipsi acea instanță transcendentă căreia mă pot adresa. Întrebarea nu mi-aș adresa nici dacă eu, în sens contrar, în cadrul unei religii dualiste, aș atribui tot răul unei puteri originare a răului, prezentă în Persia antică sau mai târziu în maniheism. În schimb, oricine crede într-un Dumnezeu viu și bun, din perspectiva întregii suferințe și a răului acestei lumi, se află în fața unei enigme, prezentă în istoria omenirii încă din timpurile cele mai vechi: sub
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Prolegomena zu einer künftigen Christologie (Întruparea lui Dumnezeu. Introducere în gândirea teologică a lui Hegel, prolegomene pentru o posibilă cristologie). Când reparcurg această carte, mă simt încă iritat văzând câtă muncă am depus pentru studierea istoriei dogmelor cristologice în Biserica antică și în teologia medievală și cât de puțin s-au ocupat de această chestiune cei cărora le place să se prezinte ca apărători ai ortodoxiei. Dar în ultima parte a cărții am pus toate căutările mele cele mai avansate în cadrul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și sexul se degradează. Ambele sunt forțe vitale importante. Aversiunea față de corporealitate și reprimarea sexualității au o istorie lungă, pe care teologia manualelor o evită, ignorând rezultatele exegezei critice și a istoriei dogmelor. Acest fapt se reflectă în unele curente antice, mai ales în maniheism și gnosticism. Dar fusese enorm facilitată în Occident prin invenția la care deja am făcut referire unui păcat originar transmis prin actul sexual, concept care nu se află nici în relatările, despre paradisul terestru din Geneză
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
legislative din cele mai vechi timpuri, semnificând, în termeni foarte largi, procesul prin care, o persoană părăsește propria familie și intră într-un alt sistem familial 1. Câteva cazuri binecunoscute pot fi oferite ca exemplu: de pildă, legendele din Egiptul Antic ne relatează că, regele Babilonului, Sargon din Acad, copilul ilegitim al unei preotese, a fost abandonat în apele Eufratului într-un coș uns cu smoală, de unde a fost apoi pescuit și adoptat de un țăran; nu putem să nu remarcăm
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția poate fi desfăcută. Pe lângă acestea identificăm o serie de sancțiuni destinate a pedepsi adoptații care-și reneagă părinții adoptatori.2 Acest ultim fapt ne indică recunoașterea și respectul de care se bucurau părinții adoptatori în acea perioadă. În Roma Antică, adopția copiilor a fost reglementată în Legea Romană modificată ulterior prin Codul lui Iustinian. În dreptul roman erau cunoscute două forme de adopție: adoptio, care semnifica adopția unei persoane dependente (alieni iuris), aflate sub puterea părintească (patria potestas), putere care-i
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că arhimandritul ar fi publicat sub pseudonimul C. Mirmillo o serie de articole în diversele reviste cu care a avut colaborări. Pseudonimul Mirmillo era unul potrivit pentru exprimarea unor atitudini radicale, acesta desemnând un tip special de gladiator din Roma antică, recunoscut pentru combativitatea și implicit agresivitatea sa. Pe de altă parte, sub acest pseudonim am identificat o serie de intervenții apărute în revista Glasul Monahilor, la sfârșitul deceniului trei al secolului al XX-lea. Câteva dintre acestea iau în discuție
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
intenționalitatea, care definește fondul conștiinței înseși, puterea sa de a arăta și exhiba, adică fenomenalitatea însăși. Este cât se poate de remarcabil faptul că în filozofiile care au pretins a respinge conceptele de conștiință sau de subiectivitate (sau în gândirea antică, care nu utiliza încă aceste concepte), acționează în mod tainic aceleași presupoziții. A ști înseamnă întotdeauna a vedea; a vedea înseamnă a vedea ceea ce este văzut; ceea ce este văzut este ceea ce se află acolo, în fața noastră, ceea ce este pus dinainte
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
un drept de cetățenie printre oameni, nu este oare implicită condiția ca și ea să se elibereze de impresiile subiective și de părerile contingente ale indivizilor, de condiția de a fi "științifică"? La jumătatea distanței dintre Atena și Eleusis, pe anticul drum sacru, se înalță mănăstirea Daphni. Pe locul unui vechi sanctuar al lui Apollo, a fost construită în secolul al V-lea o biserică de tipul unei bazilici, menită să-i atragă spre creștinism pe pelerinii care veneau la ultimele
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
trebuie recunoscută ca un drept al persoanei de a dispune de solitudine și reflexivitate, de un cadru oferit de independența și autonomia de care dispune, un loc de retragere față de confruntările din sfera publică. Privatitatea apare ca valoare politică 3. Anticii experimentau libertatea mai cu seamă în spațiul public, în agora, față de care gospodăria și familia erau secundare 4. Modernii luptă pentru un spațiu al retragerii, al intimității, unde nu intră nimeni decât având un acord prealabil de acceptare. În comunism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
A la Z. Dicționar enciclopedic de filosofie, Editura ALL, București, 2000. Code, Loraine (coord.), Encyclopedia of Feminist Theories, Routledge, Londra și New York, 2000. Coleman, James, Foundations of Social Theory, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1990. Constant, Benjamin, Despre libertatea la antici și moderni, IEditura nstitutul European, Iași, 1997. Constantin, Valentin (coord.), Documente de bază ale Comunității și Uniunii Europene, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 2002. Commaille, Jacques, „La régulation juridique de la famille en France”, în François de Singly; Franz
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
apoi am știut unde e poteca pe care urma să coborâm și că mai jos vom vedea copaci cu scoarță albă... Apoi am fost câțiva ani la rând în vacanțe la o mătușă la Călan. Știi, există acolo niște vestigii antice: Băile romane. Se vede baia săpată în stâncă, există acolo o potecă prin pădure, pe care am traversat-o de multe ori. De fiecare dată pe potecă s-a întâmplat același lucru: am început să mă văd desculță, cu fustele
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
m-ai iubit cu adevărat, ci doar te-ai prefăcut că mă iubești, mi-ai dăruit mila, și nu dragostea ta, ca să mă aduci înapoi pe linia de plutire? Ah, Dumnezeule, ce revelație bună de plasat întrun final de tragedie antică!... Karma, Bart, karma. Suntem prizonierii karmei, nu înțelegi? Fetele mele au nevoie de mine, nu pot să le părăsesc. Fetele mele au nevoie de Liviu. Nu pot să le fac asta. Nu pot să dărâm două vieți pentru fericirea mea
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Autor: Carmen Băroiu Romanii antici sărbătoreau pe 25 decembrie un festival păgân numit Saturnalia. În timpul acestui festival, dat în onoarea lui Saturn, zeul agriculturii, petrecăreții se îmbrăcau în togi și purtau torțe pe străzi, mulțumind pentru culturile lor cu mâncare și băutură din belșug. Astăzi
Cele mai frumoase tradiţii de Crăciun din Europa () [Corola-journal/Journalistic/80521_a_81846]
-
care a fost. Sunetele lumii de ieri nu mai pot fi trezite la viață, acum. Ceea ce supraviețuiește pînă la noi din eșafodajul conservator sunt doar puținele statui și tăietura clasică a unor discursuri parlamentare, obiecte admirabile și melancolice asemenea ruinelor antice." (p. 238) Paradoxul și frumusețea cărții lui Ioan Stanomir este că, în ciuda opiniei declarate a autorului, cititorul constată că ideile conservatoare prezentate în paginile ei pot fi găsite încă în viață în peisajul politic actual. Și apoi, dacă ne amintim
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
frunze... * Eroul poate fi un personaj ca P. G. care, la persoana întâia, își confesează turpitudinele, vrând să se elibereze... Unii ca aceștia scriu la cărți cu duiumul, numai să se răcorească... Ceva ca o zeitate, cum își imaginau obsesiile, anticii... așa cum, de pildă, o vedeau pe Fortuna, pe Anankč, pe cele trei femei ale lunii cu căni în mână, câini mici, niște cățelandrii se gudură la picioarele lor... - După masă mai ales ți se face dor de morți. - Interesant, - nu
Fortuna, Anankè by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6997_a_8322]
-
Dazastru natural sau un război ar fi putut ruina vechea capitală a imperiului Khmer, dar în cele din urmă natura este cea care a cucerit aceast oraș. Astăzi, pădurea foarte densă din Parcul Arheologic Angkor acoperă ruinele mai multor orașe antice, care se întind pe 200 de km pătrați. Cel mai faimos templu al zonei este Angkor Wat, care este ce mai mare clădire cu scop religios. Dar parcul oferă mai multe curiozități, cum ar fi templul Bayon, pe peretele căruia
Cele mai frumoase ruine din lume () [Corola-journal/Journalistic/70016_a_71341]
-
despre retorică, alături de De oratore (Despre orator), Orator (Oratorul), Brutus și De optime genere oratorum (Despre cel mai bun gen al oratorilor). Judecată strict sub unghiul conținutului, avem de-a face cu o sobră și aridă incursiune în mecanismul oratoriei antice. Pedant și meticulos, Cicero dezvăluie rețeta ce se ascunde în spatele virtuozităților retorice. Sîntem purtați cu acuratețe în structura unui discurs alcătuit după regulile genului - exordium, narratio, argumentatio, peroratio - și apoi sîntem inițiați în polemica iscată între cele două curente de
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]