1,203 matches
-
lucru a condus în plan filosofic la o modificare de percepție asupra antinomicului, la o resemnificare a acestuia. Din fenomen patologic și marginal, acesta devine unul normal și chiar semnificativ. În acest sens, urmărind situația paradoxului (aici fiind inclusă și antinomia) în secolul al XX-lea, Solomon Marcus arată că aceasta s-a schimbat radical, paradoxul devenind, în mod paradoxal (!), un simptom al stării de sănătate a gândirii 715. Alți autori întăresc această observație. Din formă a imposibilității și limită a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirii, paradoxul devine factor stimulator și chiar cale a acesteia 716. Din expresie a falsului, iraționalului și nonsensului, ajunge să fie privit ca o structură a adevărurilor filosofice 717 sau ca o dimensiune fundamentală a logicii sensului 718. Prin metoda antinomiei transfigurate și teoria minus-cunoașterii, dar și prin celelalte angajări filosofice ale antinomiei sau paradoxului, Lucian Blaga participă foarte devreme la acest proces de resemnificare a antinomicului, astfel încât ar putea trece drept unul dintre inițiatorii acestei reorientări a gândirii contemporane. În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
expresie a falsului, iraționalului și nonsensului, ajunge să fie privit ca o structură a adevărurilor filosofice 717 sau ca o dimensiune fundamentală a logicii sensului 718. Prin metoda antinomiei transfigurate și teoria minus-cunoașterii, dar și prin celelalte angajări filosofice ale antinomiei sau paradoxului, Lucian Blaga participă foarte devreme la acest proces de resemnificare a antinomicului, astfel încât ar putea trece drept unul dintre inițiatorii acestei reorientări a gândirii contemporane. În același areal de preocupare, metoda antinomiei transfigurate poate fi interpretată și ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și prin celelalte angajări filosofice ale antinomiei sau paradoxului, Lucian Blaga participă foarte devreme la acest proces de resemnificare a antinomicului, astfel încât ar putea trece drept unul dintre inițiatorii acestei reorientări a gândirii contemporane. În același areal de preocupare, metoda antinomiei transfigurate poate fi interpretată și ca o prefigurare a unui mod de rezolvare a antinomiilor, deși Blaga o așeza împotriva spiritului raționalizant. Prin postularea unei soluții transcendente, ea sugerează un tip de soluție, însă una mai aparte, care urmărește un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest proces de resemnificare a antinomicului, astfel încât ar putea trece drept unul dintre inițiatorii acestei reorientări a gândirii contemporane. În același areal de preocupare, metoda antinomiei transfigurate poate fi interpretată și ca o prefigurare a unui mod de rezolvare a antinomiilor, deși Blaga o așeza împotriva spiritului raționalizant. Prin postularea unei soluții transcendente, ea sugerează un tip de soluție, însă una mai aparte, care urmărește un nivel superior al realității, dincolo de logic și concret, unde elementele contradicției realizează o coerență greu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ea sugerează un tip de soluție, însă una mai aparte, care urmărește un nivel superior al realității, dincolo de logic și concret, unde elementele contradicției realizează o coerență greu de sesizat în mod obișnuit 719. Prin ideea transfigurării, Blaga proiecta soluția antinomiilor în transcendent, adică pe un alt plan decât cel al logicului ori cel al concretului. Ideea sa va fi regăsită mai târziu, spre sfârșitul secolului, de către un alt român, Basarab Nicolescu, care va avansa, după cum am văzut, teza existenței mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
obișnuit, își poate găsi justificarea și deplina raționalitate pe un altul, unde guvernează o altă logică decât cea binară sau disjunctivă. Lucian Blaga nu voia să meargă atât de departe. Pentru el, planul de realitate în care se află soluția antinomiilor este doar sugerat, fiind păstrat ca un mister pe care antinomia îl potențează. Altfel spus, Blaga n-a urmărit să ajungă la o nouă ontologie și nici să schițeze o eventuală logică a antinomiilor transfigurate. La o evaluare de ordin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unde guvernează o altă logică decât cea binară sau disjunctivă. Lucian Blaga nu voia să meargă atât de departe. Pentru el, planul de realitate în care se află soluția antinomiilor este doar sugerat, fiind păstrat ca un mister pe care antinomia îl potențează. Altfel spus, Blaga n-a urmărit să ajungă la o nouă ontologie și nici să schițeze o eventuală logică a antinomiilor transfigurate. La o evaluare de ordin secund a tematizării blagiene, mai nuanțată și mai profundă, putem sesiza
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
realitate în care se află soluția antinomiilor este doar sugerat, fiind păstrat ca un mister pe care antinomia îl potențează. Altfel spus, Blaga n-a urmărit să ajungă la o nouă ontologie și nici să schițeze o eventuală logică a antinomiilor transfigurate. La o evaluare de ordin secund a tematizării blagiene, mai nuanțată și mai profundă, putem sesiza deschideri cu consecințe reformatoare: a) depășirea ideii clasice de raționalitate în direcția uneia deschise, mai suple, mai nuanțate, mai complexe, care integrează contradictoriul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
compune din variate încercări de regândire a condițiilor cunoașterii și gândirii, de elaborare a unor noi perspective logice, gnoseologice, metodologice și ontologice, în care presupozițiile clasice ale gândirii sunt puse în discuție. În interiorul acestei mișcări, resemnificarea și integrarea contradicției, a antinomiei, a paradoxului, sintezele ori asocierile dintre concepte, idei sau teorii divergente, opuse sau contradictorii, încep să devină variante metodologice, căi alternative ale gândirii. În cele ce urmează, voi încerca să aduc în discuție câteva dintre ideile ce compun această mișcare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acesteia, ideea rațiunii contradictorii, a lui Jean-Jacques Wunenburger. 5.3.1. Ideea complementarității Această idee a fost pusă în circulație de către Niels Bohr, în deceniul al treilea al secolului trecut, cam în aceeași perioadă în care Lucian Blaga inaugura metoda antinomiei transfigurate. Ea era răspunsul sau soluția fizicianului danez la "paradoxul dualității lumii fizice"725, descoperit în experiența microfizică la începutul secolului al XX-lea, anume dualitatea undă-corpuscul, considerată la apariția ei drept o "antinomie ireductibilă"726. Teoria corpusculară și teoria
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în care Lucian Blaga inaugura metoda antinomiei transfigurate. Ea era răspunsul sau soluția fizicianului danez la "paradoxul dualității lumii fizice"725, descoperit în experiența microfizică la începutul secolului al XX-lea, anume dualitatea undă-corpuscul, considerată la apariția ei drept o "antinomie ireductibilă"726. Teoria corpusculară și teoria ondulatorie apăruseră încă din secolul al XVII-lea ca ipoteze legate de natura luminii, avându-i ca protagoniști pe Isaac Newton, respectiv Christian Huygens 727. La 1700, aceste două teorii erau considerate incompatibile și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Eliade. Cred că ar trebui inclus aici și Petre Botezatu, care a făcut din ideea complementarității "un principiu ordonator al operei sale"747. Printre aceste concepții se află și cea a lui Lucian Blaga cu privire la teoria cunoașterii luciferice și metoda antinomiei transfigurate 748. În acest sens, metoda antinomiei transfigurate este considerată drept o expresie dintre cele mai timpurii a valorii general-filosofice a principiului complementarității 749. Alți autori sunt și mai radicali, văzând în ea o formulare echivalentă a acestui principiu 750
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și Petre Botezatu, care a făcut din ideea complementarității "un principiu ordonator al operei sale"747. Printre aceste concepții se află și cea a lui Lucian Blaga cu privire la teoria cunoașterii luciferice și metoda antinomiei transfigurate 748. În acest sens, metoda antinomiei transfigurate este considerată drept o expresie dintre cele mai timpurii a valorii general-filosofice a principiului complementarității 749. Alți autori sunt și mai radicali, văzând în ea o formulare echivalentă a acestui principiu 750, sau chiar invers, adică principiul complementarității ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o expresie dintre cele mai timpurii a valorii general-filosofice a principiului complementarității 749. Alți autori sunt și mai radicali, văzând în ea o formulare echivalentă a acestui principiu 750, sau chiar invers, adică principiul complementarității ca formulare echivalentă a metodei antinomiei transfigurate 751. Chiar și în prefața la traducerea franceză a Eonului dogmatic accentul cade pe interpretarea complementaristă a gândirii lui Blaga 752. În aceeași direcție de asociere dintre cele două structuri metodologice, a apărut de curând în spațiul filosofiei românești
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
deschise, integrative"753, încercând să regândească marile opoziții care au marcat spiritul clasic într-un sens transdisciplinar, dinspre antagonism spre complementaritate 754. Acest punct de vedere a fost alimentat de Blaga însuși, care vedea în ideea complementarității metoda sa a antinomiei transfigurate. Însă, el părea să nu distingă foarte clar ideea complementarității de alte interpretări ale dualității undă-corpuscul din microfizică. Astfel, într-o notă de subsol din Experimentul și spiritul matematic, asimila teoria duală cu privire la natura luminii a lui Louis de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
terțului exclus 756. Niels Bohr pare să interpreteze ideea complementarității în sens invers decât a crezut Blaga. Ideea complementarității, așa cum o înțelege savantul danez, nu înseamnă asumarea simultaneității unor determinări esențiale opuse. Altfel spus, nu înseamnă angajarea în contradicție, în antinomie. Ea s-a născut tocmai pentru a evita o astfel de situație, care ar fi pus serios în dificultate rațiunea științifică. De aceea, în raportul de complementaritate, determinările contradictorii nu sunt asociate simultan. În speță, conform postulatului lui Bohr, aspectul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
einsteiniană, de Broglie "face pași în plus pentru o înțelegere mai nuanțată a dualității", afirmând simultaneitatea opușilor și încercând o interpretare ontologică a dualității, în sensul unei veritabile coexistențe a membrilor acesteia 762. Dacă lucrurile stau astfel, atunci echivalarea metodei antinomiei transfigurate cu principiul complementarității este, în sens strict, greșită. Metoda lui Blaga nu urmărește complementaritatea aspectelor antinomice, ci afirmarea lor simultană, adică asumarea contradicției acestora. Prin aceasta, Blaga se apropie mai mult de interpretarea lui de Broglie în privința dualității microfizice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lor simultană, adică asumarea contradicției acestora. Prin aceasta, Blaga se apropie mai mult de interpretarea lui de Broglie în privința dualității microfizice, decât de cea a lui Bohr. De altfel, teoria în care el recunoștea o posibilă aplicație inconștientă a metodei antinomiei transfigurate era cea a lui de Broglie, pe care apoi o identifica în mod greșit cu ideea complementarității. Metoda lui Blaga poate fi asociată doar cu spiritul mai larg al ideii complementarității, acela de care vorbea Anton Dumitriu, al unui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la o "coerență oarecum dinamică"782. Preluând o idee a lui Ferdinand Gonseth, Bachelard va numi acest tip de raționalism, pe care îl vădește tot mai mult știința secolului al XX-lea, "raționalism deschis". Prin spiritul său, metoda blagiană a antinomiei transfigurate poate fi apropiată de raționalismul deschis bachelardian. Chiar a fost apreciată drept "prima matrice a filosofiilor deschise din secolul XX"783. Raționalismul ecstatic pe care această metodă îl implică poate fi considerat printre primele idei din secolul al XX
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale raționalismului. Dar el nu poate fi asimilat supraraționalismului bachelardian. Acesta din urmă se definește pe dimensiunile unei dialectici nehegeliene, lipsită de sinteză, mânată de un ideal de integrare, realizat prin diversificare și complementaritate. Însă el nu merge până la asumarea antinomiei, până la intrarea în paradox 784, așa cum face raționalismul ecstatic al lui Blaga. Bachelard însuși, după cum am văzut, se așeza sub semnul complementarității, care se construiește pe disjuncția inclusivă. Raționalismul ecstatic blagian nu stă, însă, sub semnul disjuncție inclusive, specifice principiului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
caracteristici ale fizicii newtoniene sunt o consecință necesară a postulatelor și principalelor trăsături ale logicii aristotelice și că adoptarea unei fizici non-newtoniene reclamă adoptarea unei logici non-aristotelice790. Punctul de plecare al acestei demonstrații îl constituie, se pare, o serie de antinomii din știința nouă791, care ar dovedi că principiul de identitate, care este fundamentul logicii aristotelice, devine desuet în fața anumitor obiecte științifice cu proprietăți ce se verifică prin tipuri net opuse de experiențe, solicitând o logică non-aristotelică. Această logică nu este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu mare răsunet, logica paraconsistentă, al cărui inițiator este brazilianul Newton da Costa. Se pare că logica paraconsistentă "apare ca o reacție întârziată la criza din fundamentele logicii și matematicii, declanșată la începutul secolului al XX-lea de apariția paradoxurilor (antinomiilor)"804. Paradoxurile au ridicat problema consistenței teoriilor. O teorie în care apare o contradicție este de obicei considerată inconsistentă. În plus, dacă toate propozițiile ce pot fi construite în limbajul acelei teorii sunt demonstrabile în interiorul ei, teoria este trivială 805
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
atenție unele dintre gândurile inițiatorului logicii paraconsistente. Astfel, în capitolul al 3-lea al lucrării sale Logici clasice și neclasice, Newton da Costa arată că în contextele raționale au apărut mereu contradicții. Mereu gândirea a avut de-a face cu antinomii, paradoxuri, aporii. El chiar le clasifică în funcție de aspectul sau registrul în care apar. Ceea ce este important e faptul că toți cei care s-au raportat la ele de pe pozițiile logicii clasice au încercat rezolvarea sau depășirea lor, prin aflarea unei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cazul aporiilor, cum ar fi paradoxul Mincinosului sau paradoxul lui Russell. Logica paraconsistentă este o salvare pentru situațiile în care contradicția pare de nedepășit, crede Newton da Costa 815. Alegerea unei logici paraconsistente în locul uneia clasice repune problema statutului anumitor antinomii, putând converti o antinomie ce pare a eșua într-o contradicție iremediabilă într-un paradox pentru care există, cel puțin în principiu, o soluție pozitivă 816. Logica paraconsistentă a oferit o alternativă la logica clasică, stopând eliminarea pe motive logice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]