1,643 matches
-
acești copii devin și mai apropiate, iar comportamentul întărit reciproc. Pentru a stabili relații de prietenie și a le păstra ulterior, membrii grupărilor trebuie să știe să se manipuleze și să se controleze unul pe celălalt. Reacțiile partenerilor la adresa comportamentelor antisociale anterioare sau ulterioare îi sugerează copilului ce comportament să adopte pentru a rămâne în grup și a fi respectat. Se formează astfel un sistem de valori și de convingeri pro agresivitate care întărește manifestările antisociale. În societățile moderne, existența bandelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
celălalt. Reacțiile partenerilor la adresa comportamentelor antisociale anterioare sau ulterioare îi sugerează copilului ce comportament să adopte pentru a rămâne în grup și a fi respectat. Se formează astfel un sistem de valori și de convingeri pro agresivitate care întărește manifestările antisociale. În societățile moderne, existența bandelor de cartier reprezintă cauza majoră a violențelor, chiar dacă violențele comise în afara acestor grupări sunt mult mai frecvente. Formarea copilului în sânul unei grupări de acest fel contribuie la dezvoltarea unor concepții și reprezentări despre sine
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în locuri precise. Contrar violențelor tradiționale specifice bandelor, acțiunile "wildings" sunt dezorganizate, luând forma unor violențe provocate de mulțime (Staub et al., 1994). "Pack"-ul este o grupare relativă din punct de vedere temporal a teen-agers-ului în contextul unor acte antisociale, fără respectarea regulilor specifice bandelor. La ora actuală nu se știu prea multe despre natura și frecvența acestui fenomen. Se presupune că adolescenții nu și-au dezvoltat încă la această vârstă capacitățile necesare menținerii unor prietenii sau organizării sociale stabile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
deținuții declarați vinovați de crime violente decât la cei care au comis crime non violente. Studiul lui Dabbs și Morris (1990) pe 4 000 de veterani ai războiului din Vietnam stabilește o corelație pozitivă între nivelul testosteronului și rata actelor antisociale doar la cei proveniți dintr-un mediu socio-economic foarte precar. Aceeași corelație nu apare la indivizii din clasa medie, ei având probabil la dispoziție alte mijloace pentru a-și rezolva conflictele personale într-o manieră mai constructivă și mai puțin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
timp, spațiu și strategie), reacționând la provocări prin agresiuni impulsive și manifestând iritabilitate și brutalitate. În absența controlului cortical, indivizii cu leziuni prefrontale nu pot apela decât la soluții obișnuite și stereotipe. Aceste perturbări corticale pot sta, în cazul subiecților antisociali, la originea lipsei de sensibilitate la pedepse și precipitării acestora pentru obținerea cât mai rapidă a recompenselor. Unele cercetări au analizat interdependența dintre lobul frontal și manifestarea agresivității prin măsurarea indirectă a disfuncționalităților creierului. Studiile care au constatat coexistența disfuncționalității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Reacțiile subiecților depind astfel de cererea implicită a experimentatorului. Kane, Joseph și Tedeschi (1976) se îndoiesc de validitatea măsurării agresivității în experimentele din laborator, întrebându-se dacă interpretările reacțiilor defensive (ale subiecților provocați) pot fi generalizate și în cazul reacțiilor antisociale ale indivizilor din viața reală. Berkowitz și Donnerstein (1981 citat de Berkowitz, 1993) consideră că semnificația acestor reacții pentru subiecți este aceeași, chiar dacă din punct de vedere tipologic ele nu sunt identice cu cele pe care le putem observa într-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Procesele care stau la baza acestui ciclu sunt severitatea și persistența abuzului suportat, fapt ce determină reproducerea violenței. Copiii supuși unei discipline severe în copilărie au mai mari șanse de a deveni adulți violenți la maturitate. Părinții care manifestă comportamente antisociale, pe de altă parte, folosesc strategii parentale mai puțin eficiente în educarea copiilor. Factorii legați de precaritatea socio-economică și educativ-intelectuală a părinților fac ineficiente măsurile impuse de către aceștia, contribuind la adoptarea strategiilor agresive de către copii. Tendințele antisociale manifestate în mediul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care manifestă comportamente antisociale, pe de altă parte, folosesc strategii parentale mai puțin eficiente în educarea copiilor. Factorii legați de precaritatea socio-economică și educativ-intelectuală a părinților fac ineficiente măsurile impuse de către aceștia, contribuind la adoptarea strategiilor agresive de către copii. Tendințele antisociale manifestate în mediul școlar împiedică formarea abilităților sociale, fapt ce se soldează cu consecințe grave în dezvoltarea copilului: respingerea de către colegi, scăderea performanței școlare (Dishion, Patterson, Stoolmiller și Skinner, 1991 citat de Dishion et al., 1994). Copiii respinși de către colegi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ce se soldează cu consecințe grave în dezvoltarea copilului: respingerea de către colegi, scăderea performanței școlare (Dishion, Patterson, Stoolmiller și Skinner, 1991 citat de Dishion et al., 1994). Copiii respinși de către colegi se vor asocia cu cei care le seamănă (copiii antisociali și respinși). Iar această asociere duce la formarea delicvenței. Fiecare copil deviant devine model pentru ceilalți și, interacționând, ei se susțin reciproc. Comportamentele antisociale devin și mai elaborate, iar tendința de a săvârși acte deviante crește. În această perspectivă, delicventul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
et al., 1994). Copiii respinși de către colegi se vor asocia cu cei care le seamănă (copiii antisociali și respinși). Iar această asociere duce la formarea delicvenței. Fiecare copil deviant devine model pentru ceilalți și, interacționând, ei se susțin reciproc. Comportamentele antisociale devin și mai elaborate, iar tendința de a săvârși acte deviante crește. În această perspectivă, delicventul juvenil riscă să devină un adult delicvent. Explicațiile sunt valabile pentru ceea ce Patterson numește delicvență precoce, distingând-o de delicvența tardivă. Patterson și colegii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
distingând-o de delicvența tardivă. Patterson și colegii săi (Patterson, 1986; Patterson, Debaryshe și Ramsey, 1989 citat de Dishion et al., 1994) au coordonat mai mult de 30 de ani un program de cercetare asupra cauzelor delicvenței și a comportamentelor antisociale la adulți. Studiile au permis identificarea a două tipuri de delicvență: delicvența tardivă și delicvența precoce. Delicvența tardivă pare să aibă o influență relativ minoră asupra studiului longitudinal al agresivității. Acest tip de delicvență apare în timpul interacțiunilor cu semenii și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
practicilor disciplinare inadecvate folosite de către părinți. Prin urmare, delicvența tardivă nu influențează formarea abilităților sociale și foarte rar determină asocierea unei rețele de semeni devianți. Astfel copilul sau adolescentul are mai mari șanse de a se sustrage ciclului de comportamente antisociale (Patterson, Capaldi și Bank, 1991 citat de Dishion et al., 1994). Delicvența precoce are consecințe mult mai grave asupra dezvoltării comportamentelor antisociale. Patterson subliniază pericolul adeziunii precoce la agresivitate. În opinia autorului, adeziunea precoce constituie o primă etapă dintr-un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de semeni devianți. Astfel copilul sau adolescentul are mai mari șanse de a se sustrage ciclului de comportamente antisociale (Patterson, Capaldi și Bank, 1991 citat de Dishion et al., 1994). Delicvența precoce are consecințe mult mai grave asupra dezvoltării comportamentelor antisociale. Patterson subliniază pericolul adeziunii precoce la agresivitate. În opinia autorului, adeziunea precoce constituie o primă etapă dintr-un ansamblu de procese care duc la învățarea unui număr considerabil de acte de delicvență, reprezentând fundamentul pentru o personalitate antisocială. Copilul este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dezvoltării comportamentelor antisociale. Patterson subliniază pericolul adeziunii precoce la agresivitate. În opinia autorului, adeziunea precoce constituie o primă etapă dintr-un ansamblu de procese care duc la învățarea unui număr considerabil de acte de delicvență, reprezentând fundamentul pentru o personalitate antisocială. Copilul este atras în capcana delicvenței precoce din cauza ineficacității măsurilor disciplinare părintești precum confruntarea directă provocată de pedepsele foarte severe sau tendința părinților de a reacționa negativ la comportamentele negative ale copilului. Conflictele severe dintre părinți și copil se termină
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citat de Dishion et al., 1994). În relațiile cu părinții, natura comportamentului agresiv al copilului se schimbă, trecând de la comportamente frecvente și fără gravitate la comportamente mai puțin frecvente, în schimb, mult mai grave. Iar zona de aplicare a comportamentelor antisociale și coercitive se extinde în afara familiei (Ramsey, Patterson și Walker, 1990 citat de Dishion et al., 1994). Într-o perspectivă asemănătoare cu cea oferită de teoria învățării sociale, Patterson explică dezvoltarea agresivității la copii, subliniind importanța rolului măsurilor disciplinare părintești
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
against a person. Journal of Abnormal and Social Psychology, 69, 1964, pp. 137-143. MILLER N. E., Theory and experiment relating psychoanalytic displacement to stimulus response generalization. .Journal of Abnormal and Social Psychology, 43, 1948, pp. 155-178. MOFFITT T.E., Adolescence-limited and life-course-persistent antisocial behavior: A develop-mental taxonomy. Psychological Review, 100, 1993, pp. 674-701. MOSER G., L'Agression, "Que sais-je?" (ed. a II-a), Paris, Presses Universitaires de France, 1997. MUMMENDEY A. și OTTEN, S., Aggression: interaction between individuals and social groups. În R.B.
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
137 Observație sistematică 159-173 în laborator 163 naturală 160-161 pe teren 160 P Paradigma agresivității 168 operării libere 172 timpului de reacție 170 Percepția 11 relațiilor interpersonale 20 sinelui 20, 199 Personalitate 96, 208, 234 trăsături de 183 agresivă 28-34 antisocială 30 ostilă 30 iritabilitate 30 susceptibilitate emoțională 31, 32 exteriorizare-înfrânare 31 Perspectivă evoluționistă 22, 121, 132 psihanalitică 181, 222 sociobiologică 131 Pornografie 68 Păpușă care suferă 164-165 Putere 138 dezechilibrată 214 coercitivă 183, 235 Prejudecată 59 Privare 53, 54 Proces
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în 1974, acesta se referea la acele categorii de persoane care au anumite probleme sociale și care nu sunt suficient protejate de către asigurările sociale, în mod deosebit persoane cu dizabilități, invalizi, vârstnici, sinucigași, dependenți de drog, persoane cu un comportament antisocial, părinți singuri, familii dezorganizate, copii abuzați, care reprezentau 10% din populația Franței. În acest caz, persoana este supusă unui proces datorat rupturii legăturii dintre individ și societate 2; * În 1975 la nivel european apar tot mai evidente preocupările de combatere
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
fundamentale ale oamenilor, creează stări anxioase și facilitează apariția unor comportamente ridicole."35 "Ambientul și structurile de putere din închisori sînt factorii declanșatori ai ororilor care se petrec în penitenciare, și nu firea sadică a corpului de supraveghetori sau natura antisocială a delincvenților închiși. Concret, structurile de putere din închisori pretind gardienilor să pedepsească deținuții pentru abateri de la reguli, iar aceștia nu au nici o posibilitate de a exercita un oarecare control asupra ambientului."36 Timpul Orice fenomen penitenciar se desfășoară într-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se fac sumare controale, neurmate, de regulă, de nici o măsură, decît în cazuri foarte grave, el va înțelege încă de la început că nu va găsi între zidurile acestei instituții nici o apropiere sufletească. Venit în închisoare ca urmare a unor fapte antisociale, el prezintă serioase tulburări de comportament, o moralitate grav alterată și un trecut încărcat ce-i apasă conștiința. După atîția ani de neînțelegere, speră să poată vorbi în sfîrșit, să fie ascultat, să fie înțeles. În schimb, e pus să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu ocazia exproprierii de la 1918-1921. Mă voi servi în documentarea mea de citate din cartea colegului Mihail Antonescu, "Regimul agrar român". Iată ideile și principiile directoare ale partidului liberal care au dus la procesul de expropriere. [...] Ori de câte ori exercițiul proprietății devine antisocial și primejduiește starea generală, armonia socială și "last but not least" proprietatea productivă, ea însăși, ca funcțiune socială, statul e în drept să intervină ca regulator-coordonator și să legifereze, în scop de a face să-și îndeplinească mai bine funcțiunea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
chiar în acest cadru se exercită mult mai puțin intensiv, nedând loc la nicio expropriere, la nicio transmisiune forțată de proprietate, se mărginește exclusiv la rolul de diriguitor al funcțiunii capitalului pentru a-l împiedica de a exercita un rol antisocial și distructiv. Necesitatea monopolului comerțului bancar Exproprierea din 1918-1923 a avut [...] motivarea unei necesități social-politice evidente și constrângătoare. Sau se aplica principiul, sau riscam convulsiuni sociale de o extremă gravitate. Este acesta cazul și pentru comerțul bancar în momentul de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
puține dovezi că efectele acestui drog ar fi dăunătoare (Rădulescu, S., Dâmboeanu, C., 2006, p. 28). În cazul marijuanei, în 1972, s-a stabilit că nu are efecte nocive asupra sănătății, dar este o substanță asociată cu conduite ilegale, mișcări antisociale, cu mișcările studențești și cu mișcarea hippie așa încât, mai ales din aceste motive, consumul este interzis. Consumul de canabis (marijuana) în condiții diferite acționează diferit: poate fi stimulent, sedativ, analgezic sau halucinogen moderat. Deși nu produce în mod direct tulburări
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mai târziu, inexistența sau prezența sporadică a factorilor de risc în copilărie, dependență ușoară; în timp ce tipurile B și 2 sunt caracterizate de alcoolism în familie, factori de risc în copilărie, dependență severă și o incidență mare a tipului de personalitate antisocială. Potrivit glosarului de termeni referitori la alcool și droguri al OMS (1992), există anumiți termeni definiți într-un mod greșit: Consumul moderat. Termenul "moderat" este inexact pentru referirea la un tipar de consum care este pus, implicit, într-un contrast
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ale unei anumite culturi, acestea determinând chiar nivelul de consum dintr-o anumită țară și proporțiile de consumatori din fiecare categorie socială. În unele state cum ar fi Statele Unite ale Americii, Anglia, Țările Scandinave, Australia alcoolul este asociat cu conduite antisociale și violente, în timp ce în țările mediteraneene sau cele din America de Sud consumul de alcool este asociat cu conduite pașnice și armonioase (SIRC, 2002, p. 8). Totodată, normele sociale care stimulează sau care, dimpotrivă, interzic consumul de alcool modelează diverse conduite ale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]