3,471 matches
-
de selecție meritocratică. Ei vor să demonstreze că meritul, cultul pentru munca bine făcută i-au ținut În Partid. Această aptitudine pentru munca bine făcută o aveau și Înainte, spun ei, și continuă să o aibă și În activitatea lor antreprenorială: Noi, care am fost privați de muncă, o muncă pe care o iubeam și pe care o făceam cu entuziasm și la un nivel profesional decent, avem nevoie să ne demonstrăm nouă Înșine - și În jurul nostru - că nu eram o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
reprezentate de organizația bazată pe cunoaștere. În locul unei structuri piramidale rigide și susceptibile de comportamente predictibile, omniprezentă până atunci, apare o diversitate de forme structurale non-ierarhice, în general de tip rețea; comportamentele tipice pentru actorii din cadrul lor sunt de factură antreprenorială, dar ele pot întruni atributele profesionismului managerial, chiar dacă piramida ierarhică pare a se fi inversat. Pentru a face mai clare distincțiile sugerate mai sus, în figura 2.2 și tabelul 2.3 se prezintă, sub forma diagramelor de structură și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
studiu existente; de aceea, devine necesară articularea unei zone cross-curriculare între disciplinele formale. Iată câteva exemple posibile de astfel de teme, introduse în curriculumul oficial din diferite țări: - igienă și sănătate sau educație pentru sănătate; - economie casnică; - educație rutieră; - educație antreprenorială. Figura 29. Modelul hibridării În conformitate cu acest model, temele cross-curriculare pot fi inserate în curriculumul oficial sub forma unor obiecte separate de studiu sau prin intermediul proiectelor integrate. Aici se ridică o serie de probleme ce țin de legislația școlară, de orientarea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
un anumit anotimp etc.; b) temele-suport: sunt utilizate pentru a susține dezvoltarea unor deprinderi sau competențe integrate, pentru a căror formare/dezvoltare nu mai sunt suficiente cadrele unei anumite discipline. Astfel, competențele de grad înalt precum luarea de decizii, competențele antreprenoriale, comunicarea interculturală etc. pot conduce la apariția unor teme sau proiecte integrate, situate dincolo de disciplinele tradiționale; c) temele-context: creează oportunități prin intermediul cărora elevilor le este facilitat accesul la explorarea unor probleme/provocări ale lumii în care trăiesc: drepturile copilului, sărăcia
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
educația rutieră etc. b) Situații concrete ale grupului de elevi: • grupul de elevi solicită un anumit tip de informații: - educația sexuală, - educația pentru a fi părinte, - economia casnică (gestionarea bugetului) etc.; • situații generate de specificul local: - ceramica, - prelucrarea lemnului, - educația antreprenorială etc. c) Articularea unor experiențe de învățare (dezvoltarea unor „proiecte”). De exemplu, construirea (imaginară) a unei societăți ideale. 2. Contextualizarea epistemologică sau structural-sistemică își face simțite efectele la nivelul structurii curriculare, mediind influențele externe și conferind sistemului coerență internă. În
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
agricultura de subzistență. După cum se știe prea bine, satul românesc reprezintă cea mai mare provocare a unei Românii aflate în pragul aderării la Uniunea Europeană și care are ambiția de a-și moderniza economia și societatea în general. Lipsa unei culturi antreprenoriale, adecvată unei economii dinamice, îmbătrânirea populației rurale și structura proprietății terenurilor sunt zone în care întreaga societate românească trebuie să acționeze pentru schimbare, pentru evoluție. Promovarea unei politici favorabile unei ocupări reglementate, mai exact supuse întreținerii unor relații de muncă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sprijinirii învățării pe tot parcursul vieții, flexibilizării pieței muncii pentru a răspunde eficient schimbărilor economice, evitării discriminării și excluziunii sociale. Cei patru piloni pe care este construit planul coincid cu cei ai strategiei UE: îmbunătățirea capacității de angajare, dezvoltarea spiritului antreprenorial și crearea unor locuri de muncă, promovarea capacității de adaptare a întreprinderilor și a angajaților acestora, asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați. Disfuncționalități în actul de justiție, de promovare a ordinii sociale și de creștere a siguranței cetățeanului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
aprobări de construire a unui imperiu economic, fără intervenția guvernului și a concurenței. Drumul Birmaniei și punctele de Încasare a taxei aferente, principalele companii aeriene și câteva dintre hotelurile În care urmau să stea prietenii mei se aflau sub controlul antreprenorial al acestui trib. În lumea birmaneză a afacerilor, noțiunea de achiziție ostilă era diferită de cea din Statele Unite. La puțin timp după acest anunț, Walter Îl rugă pe șofer să oprească pe un drumeag neasfaltat de lângă șosea. A, pauză de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nu te mai socotești responsabil. Autoblamarea asta continuă îți dă senzația că nu mai e nimic de făcut, că așa ești și gata. Ea duce la pasivism și dezangajare, adică exact la ceea ce nu vrem. Cu asta nu construiești spirit antreprenorial, frate, nu modernizezi țara. Oare fețele astea moraliste, care ne tratează mereu ca popor de mâna a doua, știu ce fac? Știu cât defetism induc în capul oamenilor? Noroc că partea cât de cât activă din popor nu are vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și acolo e greu ca ulițe și sistematizare! Nu am avut nici o satisfacție că a ajuns la vorbele mele și că descoperă în spatele normelor europene țăranul mioritic, atemporal integrat în democrația biosferei și în țuică de corcodușe, cu un spirit antreprenorial cât să îi mai dea de băut pe credit la cârciumă. Să nu sar calu’! Țăranu’ mioritic se transformă. Și nu din cauza noastră, a ’telectualilor civilizatorii, cu atât mai puțin din cauza politicienilor care manageriază menajeria bunurilor publice. Ci din cauza exodului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
În anii ’60, Baudrillard considera corpul „cel mai frumos obiect de consum”. În prezent, acesta a devenit mai degrabă un obiect religios în care se regăsesc toți drept-credincioșii, indiferent de culoarea lor politică. Personal, prefer să mă declar eretic ! Familia antreprenorială În 1898, Freud afirma că eliberarea individului de constrîngerile naturale în materie de procreație va fi un triumf al umanității. Dacă actul procreației va fi independent de contextele naturale și culturale, dacă el se va realiza ca act pur individual
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
funcțiile de care se poate dispensa pentru a spori eficiența, mobilă și flexibilă în timp și în spațiu (se face și se desface după caz) și nu în ultimul rînd urmărind fericirea obligatorie a membrilor săi, familia devine și ea antreprenorială. Reversul medaliei, îmi spunea colega mea, este răspîndirea exponențială a serviciilor psihiatrice care se ocupă de efectele secundare ale acestei fericiri planificate... Cultura fricii Sfîrșit de zi. Sfîrșit, ca tot omu’ muncii, mă las să cad în fotoliu și deschid
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
din amintirea sumbră a cooperativelor comuniste, ci din lipsa unui spirit indi vidualist real preși post-comunist. Și din acest punct de vedere cultural e cam greu deci să sperăm la performanță capitalistă fără o masă critică de indivizi cu spirit antreprenorial. Revenind la vremurile noastre, nimeni nu ar fi putut - și nu ar putea - să ceară guver nanților noștri să facă să dispară peste un secol de istorie, ci doar să privească o sută de ani în urmă pentru a putea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
promisiunile din spatele etichetelor trebuie onorate - ceea ce, deocamdată, nu prea se întîmplă la noi. Pe de o parte, lipsa unor reglementări clare, aliniate la normele internaționale nu este de natură să ofere sprijinul și orientările necesare pentru ca eventualii țărani cu har antreprenorial să poată porni cu șanse de reușită pe drumul pieței. Aceștia sînt lăsați să asimileze ca „produse tradiționale” tot ceea ce știu sau cred că știu că se mănîncă în mod tradițional pe la noi. Mai departe, noțiunile de „tradițional” și „local
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
țări precum Anglia sau Danemarca, la „concursurile de excelență” din Germania sau, mai recent, la „reforma” din Franța. În toate aceste cazuri, idealul managerial este clar și explicit, universitățile trebuind să devină și ele, ca toate celelalte sectoare publice, unități antreprenoriale eficiente pe piața generală. Modelul de succes al întreprinderii post-industriale trebuie transferat ca atare și în domeniul învățămîntului, care nu-și mai poate permite naiva sa autonomie academică. El este liber doar să cîștige sau să piară, ca orice altă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
posibilitate ale „scientometriei ca știință capabilă să măsoare uni ver sali zarea, performanța și ierarhia cunoașterii”. Altfel spus, să uităm pentru o clipă că legea o fi ea șchioapă, iar aplicarea strîmbă și să ne întrebăm dacă însuși principiul ei antreprenorial scientometric profund, viziunea sa întemeietoare sînt valide sau nu. Pledoaria argumentată în favoarea unui răspuns (nuanțat) favorabil este măcar bine venită și obligă la reflecție. Pe scurt, Alexander Baumgarten ne aduce aminte că scientometria, ca știință care își propune să exprime
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
inactivitate economică. Proiectele ce vor fi lansate vor promova măsurile active pe piața muncii pentru tinerii șomeri și șomerii de lungă durată, precum: formare profesională, servicii de mediere a locurilor de muncă, orientare și consiliere profesională, inclusiv dobândirea de abilități antreprenoriale. În acest sens, vor fi promovate scheme inovatoare de stimulare a ocupării tinerilor și șomerilor de lungă durată și vor fi încurajate măsurile de acompaniere pentru intrarea și menținerea cât mai mult timp pe piața muncii. În ceea ce privește populația din mediul
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
p. 3). Motivația de realizare (achievement motivation) și nevoie de realizare (n Achievement nAch ) sunt conceptele cheie ale teoriei. Motivația de realizare este determinată de nevoia de realizare și este utilizată pentru explicarea dezvoltării economice a națiunilor și a succesului antreprenorial. McClelland consideră că tipul ideal ilustrat de etica protestantă weberiană și profilul persoanelor care au o nevoie mare de realizare sunt similare, religia protestantă fiind cea care a condus la internalizarea acestei nevoi. Țările în care mecanismele sociale erau dominate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
adoptarea comportamentelor independente și competitive: să cunoască împrejurimile orașului, să fie activi și energici, să se străduiască să obțină lucrurile dorite, să-și facă proprii prieteni, să se descurce bine în competiții; au o rată ridicată de succes în roluri antreprenoriale și sunt orientați către ocupații din mediul de afaceri considerate prestigioase în cadrul clasei sociale din care fac parte (persoanele din clasa de mijloc aspiră la ocupații mai puțin prestigioase, cum este cel de achizitor, comparativ cu peroanele din clasa "superioară
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
organizațiilor de tip profesional. Figura 4 cuprinde cerințele de rol și pattern-urile motivaționale pentru personalul cheie din acest tip de organizație. Fig. 4. Dimensiunile teoriei rolului profesional (după Miner, 1993, p. 15) Organizațiile de tip sarcină sau de tip antreprenorial valorizează munca în sine, ilustrative fiind centrele de profit, agențiile din domeniul imobiliar, centrele manufacturiere. Acestea se diferențiază de organizațiile ierarhizate nu doar prin dimensiunile mai mici, ci și prin valorizarea autonomiei angajatului și plasarea acestuia în centrul sistemului. Principalele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
permisiunea altei instanțe; 7. pedepsele sunt rezultatul eșecului personal în atingerea obiectivelor; 8. promovarea este condiționată de îndeplinirea obiectivelor personale. Rolurile specifice organizației de tip sarcină și pattern-urile asociate sunt prezentate în figura 5. Fig. 5. Dimensiunile teoriei rolului antreprenorial (după Miner, 1993, p. 18) Organizațiile de tip grup presupun luarea colectivă a deciziei, comunicarea față în față și împărtășirea unor norme și valori care asigură unitatea membrilor. Tipice sunt organizațiile de voluntari sau organizațiile structurate pe principiile grupurilor autonome
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
succesul organizațiilor este determinat de gradul de potrivire/congruență dintre structura organizației și trăsăturile angajaților cheie; 2. congruența organizație-angajat cheie se poate realiza prin recrutarea, selectarea și promovarea angajaților care au pattern-urile motivaționale cerute de specificul organizației (ierarhizată, profesională, antreprenorială, de tip grup); 3. redistribuirea pe posturi în funcție de pattern-urile motivaționale contribuie la performanța organizației; prin măsurare (diagnoză organizațională, respectiv măsurarea pattern-urilor motivaționale) se poate stabili gradul de congruență dintre cele două dimensiuni; 4. training-ul managerilor cu privire la caracteristicile
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pentru creșterea energiei motivaționale și asigurarea unui nivel mai ridicat de compatibilitate între trăsăturile titularului de post și caracteristicile postului. Potrivit predicțiilor teoriei, persoanele care au nevoia de realizare dominantă obțin performanță pe posturi de expert/specialist și în roluri antreprenoriale, în timp ce pozițiile manageriale sunt performate cu succes de persoane care au dominantă nevoia de realizare, cu nevoia de putere în poziție secundă. Posturile care implică un nivel dezvoltat al relaționării (relații publice, resursa umană, vânzări) sunt performate cu succes de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de umbră a naturii umane, aceea care face apel la sensibil, va fi ineluctabil depășită 13. Moralism pedagogic ce face din societate și apoi din toate instanțele spirituale: universitate, presă, editură, o imensă fabrică de angajați în serviciul unei ideologii antreprenoriale dominate de un utilitarism omniprezent. Acesta nu mai pare a fi un lucru acceptat fără discuție. Experiența vieții depășește simpla logică de piață și cantitativă. "Pelagianismului" oficial îi răspunde, într-un mod invizibil, dar încăpățânat, un fel de chietism insolent
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
-a, în 5 instituții de învățămînt preuniversitar din București. 42. SELBACH GÉRARD, Les musées d'art américains: une industrie culturelle, L' Harmattan, Paris, 2000. 43. Analiza prezentată în Les musées d'art américains, capitolul II, "Sistemul muzeal american și modelul antreprenorial", pp. 53-60. 44. Ibidem, p. 56. 45. În Publics et Musées, no. 13, ianuarie iunie 1998. 46. Spre exemplu, pentru bugetul muzeului Orsay, o activitate privată desfășurată pe parcursul a doar cîtorva ore, încheiată cu o recepție în salonul-restaurant a adus
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]