1,520 matches
-
Encyclopedia of Social Science, editată în 1931, conține două articole demne de semnalat în discuția de față: "Fashion" (1931) aparținând lingvistului și antropologului Edward Sapir (1884- 1939) și "Dress" (1931) semnat de Ruth F. Benedict (1887-1848). Tot în această perioadă, antropologul american Alfred Luis Kroeber (1876-1960) inițiază studiul cantitativ al modei, fundamentând distincția conceptuală între "stil" și "modă" printr-o serie de cercetări întreprinse în 1919 și 1938. Acestuia îi urmează formularea și testarea primelor ipoteze psihosociologice despre motivațiile pentru care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
rând, Frank Alvah Parsons, președintele din acel timp al Școlii de Arte din New York (New York School of Fine and Applied Art), considerat părintele designului modern, publica lucrarea The Psychology of Dress (1920). În acest context, îmi propun să prezint contribuțiile antropologilor Alfred Luis Kroeber, Edward Sapir și Ruth F. Benedict, precum și abordarea psihanalitică a modei vestimentare, ceilalți autori citați în acest preambul despre etapa clasică (Gabriel Tarde, Gustave Le Bon, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel) constituind un capitol separat al lucrării
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acest preambul despre etapa clasică (Gabriel Tarde, Gustave Le Bon, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel) constituind un capitol separat al lucrării de față, și anume cel consacrat abordării sociologice a modei. 1.3.1. Alfred Luis Kroeber: fluctuațiile modei vestimentare Antropologul american Alfred Luis Kroeber (1876-1960) a studiat fenomenului modei vestimentare urmărind să determine cauzele fluctuațiilor modei feminine din Occident pe o perioadă de trei secole (1787-1936). Pentru aceasta, autorul a inițiat două studii, care marchează debutul cercetării științifice în acest
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
formuleze concluzii în termeni de cauzalitate. Unii analiști (R. Köning, 1971/1973, 43; M. Carter, 2003, 91; Y. Kawamura, 2003, 17) ai cercetării sale, raportându-se la evenimentele istorice reperate pe parcursul celor șaptezeci de ani la care se referă cercetarea antropologului american, au accentuat că variațiile stilurilor vestimentare pot fi explicate prin războaie, revoluții, invenții tehnologice, instituții sociale. S-ar putea ca fluctuațiile "violente" ale lungimii rochiei să coincidă cu evenimentele istorice, un exemplu fiind perioada de dinaintea izbucnirii Primului Război Mondial, cuprinsă între
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
explica schimbările modei astfel: Spre deosebire de alte fenomene sociale, care se schimbă ca efect al dezvoltării interne sau al cauzelor externe, în modă schimbarea este gratuită, schimbare de dragul schimbării " (A.L. Kroeber, 1948, apud J. Stoetzel, 1963, 245). Așa cum precizam anterior, antropologul american revine asupra temei printr-o cercetare ale cărei rezultate au fost publicate în anul 1940 în revista Anthropological Records, în articolul "Three centuries of women's dress fashions". De data aceasta, coautorii studiului, Alfred L. Kroeber și Jane Richardson
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
of women's dress fashions". De data aceasta, coautorii studiului, Alfred L. Kroeber și Jane Richardson, analizează schimbările modei vestimentare feminine în Occident pe o perioadă mare de timp, respectiv trei secole, din 1787 și până în anul 1936. Cei doi antropologi americani au arătat că stilul vestimentar parcurge ritmuri de lungă durată ("tip permanent"). Aceste schimbări pe termen lung ("tip permanent"), de exemplu, lungimea și lățimea rochiei, adâncimea și lățimea decolteului sunt întrerupte de variațiile minore ("tip aberant"), ale căror direcții
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Indiferent de natura deliberată sau neintenționată a acestor omisiuni în tabela de cercetători, analizele științifice ale modei trebuie să cuprindă un comentariu asupra schimbărilor modei, așa cum au fost exemplificate de Alfred L. Krober. Iar afirmația anterioară este întemeiată deoarece abordarea antropologului american reprezintă prima cercetare științifică riguroasă asupra modei vestimentare. În continuare voi arăta că cercetările lui Alfred L. Kroeber au generat, în timp, o serie de studii care se înscriu în tradiția analizei cantitative a schimbărilor modelor vestimentare, orientare care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
poate fi dat în termenii teoriei ledershipului modei, care va fi analizată în capitolul despre abordarea sociologică a modei. Se pare că, până la un punct, moda feminină din secolul XX conține etape ce pot fi măsurate. Cel puțin așa demonstrează antropologul britanic Desmond Morris (1982/1995, 220), care observa că evoluția lungimii fustelor din 1921 și până în 1977 atestă predicția lui Alfred L. Kroeber: în perioadele de declin economic fusta se lungește, iar când economia prosperă, fustele se scurtează (figura 1
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai lipsită de influență" în plan teoretic (R. Deliège, 2006/2007, 133) așa este caracterizată contribuția lui Ruth Fulton Benedict (1887-1848) la istoria antroplogiei. Teza de doctorat a autoarei americane Ruth F. Benedict, Patterns of Culture (1934), realizată sub îndrumarea antropologului Franz Boas (1958-1942), avea să cunoască, la momentul publicării, o rată de vânzare spectaculoasă. Aproximativ două milioane de exemplare din această lucrare au contribuit la popularizarea curentului antropologic denumit difuzionism, impus de scrierile lui Friedrich Ratzel (1844 -1904) și Franz Boas
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
societăților actuale (idem, 30). Astfel, autoarea distinge trei motive ale adoptării vestimentației de către om: emoția de rușine, clima și înfrumusețarea, pe care le confruntă cu scrierile predecesorilor și contemporanilor săi, Edward Westermarck, Alfred L. Kroeber și Knight Dunlap. Un alt antropolog format sub îndrumarea lui Franz Boas a fost lingvistul și psihologul american Edward Sapir (1884-1939). De obicei, contribuția lui Edward Sapir în științele sociale este consemnată prin citarea celebrei ipoteze "Whorf-Sapir" privind raportul dintre limbă și cultură: "Limba este un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Craick (1993/2005, 8) se exprimă în favoarea unei reconceptualizări a modei, în sensul că aceasta poate fi analizată ca o "tehnică corporală" care reflectă marcării comportamentului social. Printr-o astfel de abordare, Jennifer Craick subscrie analizei tehnicilor corpului, inițiată de antropologului francez Marcel Mauss (1872-1950), fapt care îi permite să surprindă nu numai moda vestimentară a societăților occidentale, dar și manifestările non-occidentale ale acesteia. Treptat, interesul asupra acestei tematici se manifestă și în alte medii academice, nu numai în cel englez
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
majoră în teoretizarea modei, prin cercetarea relației dintre vestimentație, corp și construcția socială a identității", afirmă în continuare Valerie Steele (2005, xvii). Din păcate, enciclopedia conține câteva erori care pun sub semnul întrebării acumulările teoretice ale studiilor modei, și anume: antropologul Alfred Luis Kroeber nu se regăsește în seria cercetătorilor listați în enciclopedie; teoria tricle-down este atribuită lui Thorstein B. Veblen, pentru ca ulterior, în volumul al treilea, aceasta să fie relaționată doar cu scrierile lui Georg Simmel. Am putea afirma, în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
De curând, două cărți românești importante relansează dezbaterea despre posibilitatea abordării științifice a subiectului: Modă și societate urbană în România epocii moderne (2006), semnată de istoricul Adrian-Silvan Ionescu, și Paris elegant, Teheran incitant: corpuri estetice, subiecte politice (2007/2008), aparținând antropologului Alexandru Bălășescu. Recurența comportamentelor vestimentare în modernitate este descrisă de Adrian-Silvan Ionescu (2006) printr-o bogată documentare istorică, sociologică și literară. În plină epocă modernă, de la mijlocul secolului al XIX-lea și până în primele decade ale secolului XX, costumul feminin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
etapele succesive ale răspândirii modei inovația în cadrul grupurilor cu status superior și imitația acestora în grupurile care succed elitelor în ierarhia socială sunt susținute de activitățile comerciale de promovare și distribuire a respectivelor bunuri considerate moderne. Aproximativ în aceași perioadă, antropologul american Alfred L. Kroeber, considerat inițiatorul studiului cantitativ al modei vestimentare, așa cum am arătat, a pus accentul pe faptul că, "spre deosebire de alte fenomene sociale care se schimbă ca efect al dezvoltării interne sau al cauzelor externe, în modă schimbarea este
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vogă la un moment dat și, astfel, elementul crucial în definirea a ceea ce este modern este dat de grupul particular care efectuează schimbarea, nu de caracteristicile stilului sau de designul podoabelor (ibidem). Nu în ultimul rând, definițiile unor psihosociologi și antropologi români pot constitui puncte de reper pentru preocupările teoretice și empirice ale fenomenului modei. Septimiu Chelcea (1993, 365) definește moda ca "ansamblul de comportamente și opinii colective care, într-o anumită cultură dată, arată preferința temporară pentru anumite practici expresive
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Mihu (2007/2008, 348), subliniază mecanismele de influențare prezente în fenomenele de modă: "moda este un model sau un stil de înfățișare și comportare, indus oamenilor prin forța persuasiunii reclamei și receptat prin disponibilitățile oamenilor (parcă nelimitate) de imitație". Recent, antropologul Alexandru Bălășescu (2007/2008, 36) formula o definiție a modei plecând de la analiza conceptului de "bioputere" lansat de filosoful Michel Foucault: moda constituie o "biotehnologie care modelează corpuri recognoscibile și subiecte recunoscute"; aceasta "este o anatomo-politică a corpului" și o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
clasa de sus își conservă identitatea și poziția socială. În ceea ce privește dezvoltările ulterioare ale teoriei imitației, reținem că acestea au încercat să surprindă dinamica modei între două sau mai multe grupuri sociale care se află la un moment dat în competiție. Antropologul și profesorul american al prestigiosului institut Harvard Bussiness School, Grant McCracken (1985, 44), a reconfirmat ipoteza teoriei trickle-down, arătând că mecanismele de propagare a modei se manifestă între genurile sociale, femeile imitând în special moda bărbaților pentru a câștiga mai
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
clasă și de a percepe lumea, în preferințele și gusturile pe care indivizii le au. Un habitus produce un stil de viață. De exemplu, el va influența modul de petrecere a timpul liber, stilul vestimentar, vizionarea filmelor, lectura ziarelor. Unii antropologi recurg la expresii precum "habitusul purtării hainelor" (A. Bălășescu, 2007/ 2008, 79) sau "habitusul hainelor" (J. Entwistle, 2006b, 51) tocmai pentru a sublinia modul în care habitusul predispune indivizii în alegerea unui anumit tip de haine: de exemplu, clasa de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
badge of membership) care determină reacțiile și predicțiile celorlați. La nivel mai structural, imaginea de sine se exprimă prin identificările cu statusurile sociale pe care le ocupăm (clase sociale, profesii, sexe, vârstă) și prin aspectele dinamice ale acestora, în termenii antropologului Ralph Linton (1936), prin rolurile prescrise unor poziții sociale. Din moment ce conceptul de "rol" se referă la seturile de norme sau conduite legitim așteptate din partea individului (S. Chelcea, 1981, 217), putem apela la acest construct teoretic pentru a confirma o ipoteză
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
să controleze sexualitatea femeilor și, pe de alta, la lumea franceză, femeile musulmane nu sunt cu nimic mai puțin actrițe ale propriei vieți (A. Touraine, 2006/2007, 194). După o serie de interviuri și observații participative în mediul social iranian, antropologul Alexandru Bălășeșcu (2007/2008, 109) arată că atât femeile, cât și bărbații trebuie să se conformeze hidjab-ului, adică principiului modestiei (idem, 113). Mai mult decât atât, îmbrăcămintea oamenilor din Iran semnalizează organizarea socială a spațiului și determină o dinamică a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
metodologică care exclude consemnarea acestor autori își asumă omiterea unor direcții fundamentale în analiza modei: conceptul de habitus, propus de Norbet Elias și, popularizat ulterior de Pierre Bourdieu, precum și ignorarea unui aspect esențial în istoria studiilor modei, anume faptul că antropologul Alfred L. Kroeber este inițiatorul studiului cantitativ al modei vestimentare. Cercetările lui Alfred L. Kroeber au determinat, în timp, o serie de studii (M.C. Peteleu și S.H. Gray, 2009; D. Clemente, 2007; R.L. Lyman și H.J. Harpole, 2002; S.P. Turnbaugh
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
rasă186 sau chiar că ar fi „resturile” unei rase de bază, care a dat naștere celorlalte rase. „Rasa aborigenă din Australia este, după părerea mea, singura rasă care poarte servi ca strămoș comun al tuturor raselor moderne”, idee acreditată de antropologul englez Arthur Keith, Într-o conferință din 1911 și reluată În 1931, În New Discoveries relating to the antiquity of Man187. Zvelți și bine făcuți, „negrii australieni” sunt de statură mijlocie și Înaltă, cu toracele dezvoltat, gâtul scurt, mușchii pieptului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
magiei albe și negre, vrăjitor, prezicător, exorcist, aducător de ploaie, conducător de ceremonii (ritualurile inițierii, dansuri tradiționale, reprezentări dramatice prin mimare și muzică ale istoriilor legendare ale tribului, mituri despre crearea plantelor, a animalelor, a cerului și a pământului). Cunoscutul antropolog Claude LĂvi-Strauss aprecia că „eficacitatea magiei implică credința În magie și...această credință se prezintă sub trei aspecte complementare: În primul rând, credința vrăjitorului În eficacitatea tehnicilor sale, apoi credința bolnavului pe care-l Îngrijește sau a victimei pe care
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se termină (G.Iaru, op cit., p. 112-113). 224 Ibidem, p. 115. 105 fel de câmp gravitațional, În sânul căruia se definesc și se situează relațiile dintre vrăjitor și cei pe care Îi vrăjește”225. Aceeași părere o Împărtășește și antropologul A.P.Elki: „Vracii aborigeni, departe de a fi escroci, șarlatani și ignoranți sunt oameni de Înaltă valoare; cu alte cuvinte oameni care au pătruns tainele vieții mai temeinic decât cei mai mulți dintre bărbații adulți... oameni cu o personalitate adesea ieșită din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
multe cazuri tendențioase și rău intenționate. A.W.Howitt amintește că uneori noul-născut putea fi sacrificat de părinți pentru a hrăni pe ceilalți copii, În perioadă de foamete. Alteori era considerat un semn de mare respect față de cel decedat. Același antropolog și etnograf, A.W.Howitt relatează afirmația unui membru al tribului: „L-am mâncat fiindcă l-am cunoscut și l-am iubit cu toții foarte mult”235. Față de dușmanii uciși În război Își manifestau ostilitatea și răzbunarea, ca În cazul tribului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]