1,523 matches
-
am fost atât de ocupați cu alți clienți în ultimele câteva săptămâni, încât abia acum am reușit să ajung. Îmi pare foarte bine să vă cunosc. Femeia întinse mâna. El doar se holbă la ea. OAMENII PEȘTERILOR PREFERAU BLONDELE Un antropolog observă evoluția rapidă a genei blonde E adevărat că blondele sunt mai sexy? Un nou studiu al antropologului canadian Peter Frost indică faptul că femeile europene au dezvoltat ochi albaștri și păr blond la sfârșitul ultimei epoci glaciare, ca mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ajung. Îmi pare foarte bine să vă cunosc. Femeia întinse mâna. El doar se holbă la ea. OAMENII PEȘTERILOR PREFERAU BLONDELE Un antropolog observă evoluția rapidă a genei blonde E adevărat că blondele sunt mai sexy? Un nou studiu al antropologului canadian Peter Frost indică faptul că femeile europene au dezvoltat ochi albaștri și păr blond la sfârșitul ultimei epoci glaciare, ca mod de a atrage masculii. Gena culorii părului MC1R a evoluat în șapte variante, cam cu 11.000 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Paul! — Beau doar apă. — Apă minerală sau de la robinet? — De la robinet e foarte bună. M-am săltat de la masă și m-am târât până la bar în cogeamite costumul meu. M-am întors. Doris se uita în jurul ei cu ochiul unui antropolog... Acum câteva luni, Fielding îmi trimisese un exemplar din prima carte a gagicii, un volumaș de nuvele. După cât se pare, tânăra Doris se descurcase binișor în America. Tăieturile subliniate pe care le primisem prin poștă de la biroul lui Fielding din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cartea Pentru Legionari.” (Corneliu Zelea-Codreanu) este un scriitor de talent. M-au apropiat de el religiozitatea sa adâncă, iubirea față de țară...; Mihail Racoviță, general, martor în procesul Căpitanului; Mircea Streinul, poet și prozator; Ion Tarnoschi, general; Petre Țuțea, filosof, economist, antropolog, prieten cu Nae Ionescu, deținut politic 13 ani, cărți-ghid de raftul 1 al bibliotecilor, ”Socrate al României” (E. Cioran) ; George Uscătescu, Dr. în Filosofie la Roma, Dr. în Drept, 1943, - după 1944, în Spania, ajunge Prof. universitar în Madrid. Operă
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de la emisiunea de dimineață, iar lui mami nu-i place deloc de Zoe. Nu o cheamă Zoe, o cheamă Chloe, spune Richard fără să se deranjeze să ridice privirea de la televizor. Și, ca să știi și tu, Chloe are diplomă de antropolog. —Și de-aia simte nevoia să vină dezbrăcată de la brâu În sus? Dar, mama, de ce nu-ți place de Ojo? Îmi place de Ojo, Em, cred că e absolut extraordinar. Nu e dezbrăcată, are doar niște sâni deosebit de fermi. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
prin propriile sincope și doar prin câteva tușe definite, însă întotdeauna definitorii. În cei doi ani în care mi s-a clarificat, ca autor, biografia personajului Omar, am lucrat cu rigoarea, dar și cu instrumentarul unui ziarist și al unui antropolog, intervievând câteva zeci de exilați ai țărilor orientale spre Europa, dar și europeni care au ales să își găsească o țară nouă în America de Nord, Australia sau Noua Zeelandă. Această căutare mi-a revelat trei invariabile certe: copilăria, spaima de moarte și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ficționalizat atmosfera și contextul, acordându-le ritm și personaje episodice create, dar mesajul lor a rămas, sper, același, puternic și realist: o poveste de dragoste și de moarte pe pământul lui Zoroastru. Mulțumirile mele Alinei Gabriela Dumitrescu, lui Amir Heidarkhodae, antropologului Alexandru Bălășescu, medicului primar oftalmolog Elena Pintilei și tuturor prietenilor din Iran pe care, dintr-un motiv sau altul, nu-i pot menționa. Daniela Zeca-Buzura septembrie 2012 Rămăsese culcat și tristețea îi stătea deasupra, ca uleiul pe apă. De când orbise
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
etc.) Într-o zonă de interferență a metodelor. Pentru cartea noastră o asemenea abordare s-ar dovedi, pentru moment, mult prea amplă și relativ inoperantă. În schimb, de reală eficiență Într-o analiză a dandysmului e perspectiva sugerată de sociopsihologi, antropologi, de istoricii mentalităților. Hiperinflația eului exersată de Narcișii-dandy nu are cum să nu genereze o mișcare de separare ostentativă În raport cu orice ar sugera egalitarism, nediferențiere, unificare. Nimic mai ostil acestor bărbați care cred În steaua superiorității și unicității lor decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mă muște ! - îi arăt eu o gaură zdravănă în cracul pantalonului. — Păi dacă nu sînteți din bloc... - îmi explică omul, regretînd parcă faptul că sînt străin de loc. Una dintre cele mai frumoase analize ale unuia dintre cei mai faimoși antropologi se referă la luptele de cocoși din Bali. Nu cocoșii îl interesau însă pe Geertz, bineînțeles, ci balinezii, cultura acestora, visele și spaimele lor, toate exprimate sui-generis în luptele pe viață și pe moarte din arenele pentru cocoși. Și societatea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
întîmpinare în literatură. învățămîntul nostru face încă o distincție prea apăsată între analize „cantitative” și analize „calitative”, aflate mai degrabă într-o stare de inutil divorț. În percepția publică, asta se traduce prin sociologii care fac sondaje, adică „topuri”, și antropologi, mai puțini și mai periferici, pricepuți în eseuri și anecdote culturale. Primii sînt invocați uneori pentru a explica de ce un anume politician se află pe primul loc sau România se găsește iarăși pe ultimul loc într-un sondaj ori altul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
alt autor schimbările petrecute în lumea negrilor din America : în vremea sclaviei și, apoi, a rasismului, au creat jazz-ul ; în lumea „emancipată” a ghetourilor actuale, au inventat rap-ul. Mai aproape de noi, îmi aduc aminte apoi de studiul unui antropolog american despre relația dintre politica lui Tito și turbo folk-ul iugoslav - și pot să fac chiar, pe cont propriu, cîteva specu lații despre Ceaușescu și folk-ul cenaclului Flacăra. Bine, bine, dar manelele ? Ele ce legătură au cu societatea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mascotă națională, oare ce mai înseamnă el, „cetățeanul”, ce mai înseamnă pentru români, astăzi, „a fi un bun cetățean” ? De curiozitate, spicuiesc dintr-o anchetă pe această temă, care se desfășoară în paralel în India și la noi, condusă de antropologul american David Kideckel. La o primă vedere, a fi (bun) cetățean are de-a face la noi cu patriotismul, cu neamul și mîndria de a fi român, mai ales dacă ești mai în vîrstă și năpădit de probleme și temeri
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nu-l ia nici o clipă în derîdere. Caragiale va rămîne pentru totdeauna „contemporanul nostru”, nu știu însă dacă noi ne vom învrednici să fim contemporanii săi... Stai să-ți explic... — Cum a mers ? îl întreb eu pe S., un tînăr antropolog francez care a venit la muzeu pentru a se documenta pentru teza sa. O teză despre Muzeul Țăranului Român, instituție culturală post-comunistă etc. — Bine, foarte bine ! răspunde el, cel puțin aparent încîntat. — Ai reușit să termini ce ți-ai propus
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
interne generate de aceasta și vizînd, printre altele, erodarea solidarităților țărănești, aceste gospodării difuze au reîntărit, de fapt, rudenia, chiar dacă într-o formă selectivă și permanent renegociată. Pe de altă parte, această formă de gospodărie rurală a generat ceea ce un antropolog american numea „domesticirea industriei” : muncitorii industriali, recrutați din rîndul țărănimii și presupuși a alcătui noul proletariat, deturnează adesea, la propriu și la figurat, scopurile și resursele industriei de stat în funcție de nevoile și interesele gospodăriilor rurale private. De la alegerea locului de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
măsură această putere simbolică. Povestea este mai veche și se înscrie într-o longue durée semnificativă. Fiecare societate sau tip de societăți are un idiom preferențial în care exprimă și traduce principalele sale probleme. Dacă e să-i credem pe antropologi, societățile „primitive” de care s-au ocupat folosesc rudenia ca lingua franca, mai totul se leagă și se explică prin relațiile complicate de rudenie. La extrema cealaltă, societățile moderne par a fi acordat economicului acest rol de idiom comprehensiv : totul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Țigănie, ce mai, ca-n tot Bucureștiul ! Mizerie, curățenie, îngrijit... Această viziune urbanistică de gospodine îmi trezește amintiri, îmi evocă alte scene și păreri similare... Nimic nu rezumă mai bine românitatea domestică decît îngrijitul. Cel puțin aceasta este concluzia unui antropolog britanic care și-a petrecut cîțiva ani prin apartamentele sucevenilor și a scris o excelentă teză de doctorat despre ele. Și aceasta în primul rînd deoarece, după cum remarcă el, cîmpul semantic al „îngrijirii” acoperă sau înso țește practic toate activitățile
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
degradate sînt catalogate drept urîte, în timp ce noile construcții devin modele estetice de netăgăduit”, conchide amica mea. Iată deci că ochiul de gospodină a ajuns nu doar la oraș, ci chiar și printre specialiști... Ceea ce îmi aduce aminte de un alt antropolog străin (nimeni nu e profet în țara sa, se spune...), care mi-a atras atenția cît de des revine „îngrijirea” în plîngerile chiriașilor alungați din case de proprietarii de drept. „Cum vine el să-mi spună că e casa lui
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
punct de vedere, soluția reciprocității, cercetarea Occidentului de către africani, de pildă, este o pură naivitate), cît faptul că pentru antropologie și privirea metropolitană a acesteia ei au fost totdeauna un obiect - și încă unul cu statut ontologic inferior. Mai departe, antropologul francez atrăgea atenția încă de la începutul anilor ’60 că ceea ce avea să devină faimosul „drept la diferență” este doar o altă fantasmă occidentală : „aceștia [popoarele colonizate, n.n.] se tem ca, sub masca unei viziuni antropologice a istoriei umane, să nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
acestei povești, care îmi e mai aproape de suflet : recursul la context. Este o obsesie și un imperativ antropologic : orice fapt social trebuie plasat în contextul său adecvat și comprehensiv pentru a putea fi înțeles. Această credință militantă li se trage antropologilor din zorii meșteșugului lor, cînd populațiile pe care le studiau ar fi rămas pentru vecie exotice și primitive dacă ar fi fost privite doar cu ochii și din perspectiva europenilor și nu s-ar fi încercat o abordare a tuturor
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
doar de profitat. Nu cumva așezarea amintirilor despre comunism atît în contextul social al referinței lor, cît și în cel al rememorării ar fi de natură să ajute în mod similar înțelegerea comunismului și a semnificațiilor sale actuale ? Pentru un antropolog (fie el și român), răspunsul afirmativ este aproape evidența însăși. Pentru un „intelectual român” s-ar părea însă că o astfel de poziție epistemologică este vina însăși a antropologilor și a altor „relativiști postmoderni”. Există, desigur, o reținere întemeiată față de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mod similar înțelegerea comunismului și a semnificațiilor sale actuale ? Pentru un antropolog (fie el și român), răspunsul afirmativ este aproape evidența însăși. Pentru un „intelectual român” s-ar părea însă că o astfel de poziție epistemologică este vina însăși a antropologilor și a altor „relativiști postmoderni”. Există, desigur, o reținere întemeiată față de un asemenea demers într-o asemenea problemă : banalizarea răului, riscul de dizolvare a ororilor într-un mozaic de fapte mărunte și trivial-neutre. Desigur, acest risc există, dar el ține
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cînd izbucnea tot scandalul de la Giurgiu, într-un sat din Bulgaria populația majo ritară furioasă incendia casele „Țarului Kiro”, după ce niște asociați ai acestuia loviseră cu mașina și omorîseră un tînăr de 19 ani, se presupune că la ordinul „țarului”. Antropologul bulgar Stefan Krastev comentează acest incident care s-a răspîndit ca un foc de paie în întreaga țară vecină - așa cum se întîmplase cu cîteva luni înainte și în cealaltă țară vecină cu noi, Ungaria : TBD : Cine este de vină pentru
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cărora înjurătura de mamă este, la origine, o degradare simbolică a liniajului matern (a „neamului”, în cazul nostru) prin trimiterea la posesiunea femeii. Interesant este însă faptul că, în mai toate aceste societăți, înjurăturile de excludere sînt dublate de ceea ce antropologii numesc, de la RadcliffeBrown citire, joking relations, adică dialoguri licențioase și acide (avîndu-le adesea pe soacre drept destinatare), dar reglementate social sub formă de glume legitime la care nimeni nu are voie să se supere. Uneori, acestea sînt puternic ritualizate, ca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Așezările bune, în portugheză în original. Numele unei Misiuni de studii antropologice din Brazilia (n. tr.). Râu în Brazilia, în Mato Grosso, lung de 1980 km, cel mai mare afluent al Amazonului. Pe cursul superior al acestui râu, din inițiativa antropologilor de la Vilas Boas, în 1961, s-a înființat Parcul Național Xingú, în care au fost strămutate diverse triburi indigene (n. tr.). Călugări din congregația clericilor desculți ai Sfintei Cruci și a Patimilor Domnului Nostru Iisus Hristos, întemeiată în 1720 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ăia mici. Dar câinii nu erau ținuți de plăcere, scopul principal era altul: când venea iarna erau o importantă sursă de căldură În adăposturile neîncălzite ale copiilor. Pentru acești copii năpăstuiți, o altă distracție, atestată În zona Podgoria de acest antropolog extrem care era Sorin, era să se adune pe malul lacului din parcul Pădurice, unde găseau un zid Înalt zugrăvit În alb. Se așezau În fața zidului cu câte o pungă de aurolac la gură și, cu privirea ațintită pe albul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]