2,485 matches
-
7% răni deschise 6,7% nerespectarea regulilor de igienă corporală 2,2% folosirea în comun a obiectelor de igienă personală 0,7% altele 3,0% nu știu 18,5% Sursa: Salvați Copiii, 2005. Din nou, principala sursă de informare este anturajul/grupul de prieteni, iar apoi specialiștii, fiind mai puțini cei care menționează experiența proprie sau a unor cunoscuți. ● Simptome Simptomele infecției cu HIV sau a bolii SIDA identificate de subiecți se referă la o stare de sănătate alterată („se simte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de igienă corporală 8,8% medicamente 5,9% altele 3,0% nu știu 18,5% Sursa: Salvați Copiii, 2005. 12,8% dintre copii menționează drept sursă de informare privind modalitățile de protecție experiența proprie sau a unor cunoscuți, aceasta urmând anturajului și specialiștilor. Gradul de risc Evaluarea gradului de risc cuprinde întrebări adresate celor care deja și-au început viața sexuală, cât și celor care nu și-au început-o. 57% dintre cei chestionați afirmă că și-au început viața sexuală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ales că ei sunt oricum tentați să încalce limitele, lucru relevat și de motivele care i-au făcut să consume droguri specifice străzii. Până la drogurile tari, drumul nu este lung. Principalul motiv al consumului de droguri este reprezentat de influența anturajului (44,2%), urmat de curiozitate (18,2%) și uitarea problemelor (18,2%). 59,7% dintre cei chestionați recunosc faptul că au consumat droguri, 34,1% nemenționând dacă mai consumă și în prezent. 12,7% dintre ei afirmă că au consumat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de către copii, în sensul că cei care afirmă că își petrec timpul învățând sunt probabil mai conștiincioși/conștienți de importanța școlii. Cea mai mare parte a timpului, copiii romi incluși în eșantion și-o petrec în activități recreative și cu anturajul/grupul de prieteni (77,8% dintre ei). Aceasta confirmă importanța anturajului în viața adolescenților și în socializarea acestora. Nivelul de informare asupra infecțiilor cu transmitere sexuală Cele mai cunoscute infecții cu transmitere sexuală sunt SIDA (menționată de 60,7% dintre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
timpul învățând sunt probabil mai conștiincioși/conștienți de importanța școlii. Cea mai mare parte a timpului, copiii romi incluși în eșantion și-o petrec în activități recreative și cu anturajul/grupul de prieteni (77,8% dintre ei). Aceasta confirmă importanța anturajului în viața adolescenților și în socializarea acestora. Nivelul de informare asupra infecțiilor cu transmitere sexuală Cele mai cunoscute infecții cu transmitere sexuală sunt SIDA (menționată de 60,7% dintre cei chestionați), sifilis (42,2%), HIV (15,6%) și gonoree (12
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
corespunzătoare nivelului lor școlar. Surse de informare 21% dintre ei afirmă că sursa informațiilor despre infecția cu transmitere sexuală este/a fost școala, ceea ce ne confirmă că aceștia au frecventat școala. Principala sursă de informații pentru copiii romi chestionați este anturajul, dar și mass-media ocupă un loc important. Tabelul 6. Sursele de informare anturaj 52,0% surse sigure (cadre medicale, asistenți sociali, pliante, broșuri) 4,0% mass-media (TV, radio, ziare, Internet) 37,0% din experiența proprie sau a unor cunoscuți 5
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
informațiilor despre infecția cu transmitere sexuală este/a fost școala, ceea ce ne confirmă că aceștia au frecventat școala. Principala sursă de informații pentru copiii romi chestionați este anturajul, dar și mass-media ocupă un loc important. Tabelul 6. Sursele de informare anturaj 52,0% surse sigure (cadre medicale, asistenți sociali, pliante, broșuri) 4,0% mass-media (TV, radio, ziare, Internet) 37,0% din experiența proprie sau a unor cunoscuți 5,0% școală 21,0% familie 9,0% NR 2,0% Sursa: Salvați Copiii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
11,8% prin sărut 8,1% folosirea în comun a seringii 5,2% nerespectarea regulilor de igienă corporală 0,7% altele 5,9% nu știu 28,1% Sursa: Salvați Copiii, 2005. Sursele de informare principale asupra căilor de transmitere sunt: anturajul (54%), mass-media (în special televiziunea - 25,4%) și școala (22,4%). Sursele „sigure” de informare, precum cadrele medicale, asistenții sociali sau pliantele și broșurile, au o pondere foarte redusă, ceea ce arată că și cei care lucrează direct cu copiii romi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
surselor de informare asupra consecințelor infecțiilor cu transmitere sexuală confirmă rolul mass-media în formarea stereotipurilor și a prejudecăților și în menținerea temerii iraționale față de persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA. Mass-media reușește să fie aproape la fel de importantă precum anturajul (36,3%, față de 40,7%) în formularea opiniilor asupra consecințelor infecțiilor cu transmitere sexuală. Tabelul 8. Surse de informare asupra consecințelor infecțiilor cu transmitere sexuală surse sigure (cadre medicale, asistenți sociali, pliante, broșuri) 6,6% mass-media (TV, radio, ziare, Înternet
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
asupra consecințelor infecțiilor cu transmitere sexuală. Tabelul 8. Surse de informare asupra consecințelor infecțiilor cu transmitere sexuală surse sigure (cadre medicale, asistenți sociali, pliante, broșuri) 6,6% mass-media (TV, radio, ziare, Înternet) 36,3% școală 12,1% familie 13,2% anturaj 40,7% din experiența proprie sau a unor cunoscuți 1,1% NR 7,7% Sursa: Salvați Copiii, 2005. Pe lângă efortul de educare a publicului larg, o atenție specială trebuie acordată mass-media și modului în care aceasta reflectă cazurile de HIV
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
identifică alte modalități ce denotă teama față de cei infectați și stigmatizarea pe care aceștia trebuie să o suporte. Un procent mare dintre copiii romi chestionați (23,7%) nu știu cum se pot proteja pentru a nu contracta o infecție cu transmitere sexuală. Anturajul (50,9%), școala (19,2%) și mass-media (17,4%) reprezintă principalele surse de informare cu privire la modalitățile de protecție, în timp ce 9,6% au aflat despre acestea din familie. Schimbarea ierarhiei între școală și mass-media poate fi explicată prin faptul că, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
88,7% declară că nu au în prezent nici o infecție cu transmitere sexuală. Nivelul de informare asupra drogurilor În general, copiii romi incluși în eșantion știu despre droguri, principala sursă de informare fiind mass-media (televiziunea, în special, 45,5%) și anturajul (35,7%). Un segment important este al celor care au văzut consumatori de droguri fie pe stradă (16,1%), fie în familie (7,1%). 8,9% dintre cei care au răspuns la această întrebare știu despre droguri de la școală, procent
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
injectare (menționată de 66,7% dintre copii), prin fumat (53,3%), prin inhalare (menționată de 38,5% dintre copii) și prizat (20%). Tot mass-media (45,9%) este principala sursă declarată de informații asupra modurilor de administrare a drogurilor, urmată de anturaj (31,2%). Un procent destul de ridicat dintre copii spun că au văzut persoane care se drogau (36,1%) - fie pe stradă, ori dintre prieteni, fie în familie. Toate acestea demonstrează riscul ridicat la care sunt expuși copiii romi în ceea ce privește consumul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
49,6% dintre copii), dobândirea altor boli (18,5%), slăbire, dependență, dar și comportamente antisociale sau comă. 21,5% dintre copiii romi chestionați nu cunosc riscurile consumului de droguri. Sursele de informare asupra riscurilor consumului de droguri sunt mass-media și anturajul. 54,1% dintre copiii romi chestionați menționează că știu persoane care se droghează, ceea ce îi expune în mod nemijlocit riscului. Aceste persoane pe care le cunosc se droghează prin inhalare (57,5% dintre copii cunosc asemenea persoane), fumând (50,7
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
într-o oarecare măsură prin expunerea mai mare pe care aceștia o au la elemente ce țin de viața sexuală. Principalele surse de informare sunt pentru copiii străzii grupurile din stradă, specialiștii și mass-media, în timp ce pentru copiii romi acestea sunt anturajul de prieteni, mass-media, școala și familia. Din evaluarea gradului de risc în ceea ce privește infecțiile cu transmitere sexuală, reiese un risc mai crescut pentru copiii străzii decât pentru copiii romi, datorită debutului precoce al vieții sexuale, proporției mai mari a celor care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
droguri: a) lipsa de informare și educare în domeniu; b) acceptarea la nivelul societății a consumului de tutun și alcool; c) diminuarea supravegherii copiilor de către părinți, precum și lipsa de responsabilitate și implicare a unora dintre ei; d) presiunea socială a anturajului la nivelul grupurilor de elevi și tineri; e) accesibilitatea primelor doze și curiozitatea de a testa drogurile, fapte care determină utilizarea ulterioară a acestora pentru consum, nu numai pentru experimentare; f) extinderea rețelelor de trafic la nivel național și internațional
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
nerezolvate corespunzător în rândul adolescenților; k) experiența redusă a autorităților și societății civile în confruntarea cu un fenomen nou, ce a generat incoerență în reacție și obținerea unor rezultate parțiale; l) absenteismul școlar care determină adolescentul să se integreze în anturaje riscante. 3. Programe în domeniul prevenirii consumului și abuzului de droguri În vederea realizării componentei de prevenire a consumului de droguri din cadrul Programului național de prevenire și combatere a traficului și consumului de droguri, s-a constituit, prin Ordinul ministrului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
prieten cu N. Iorga, se retrage la moșia Stâncești-Botoșani, loc în care își petrece copilăria și C., sub atenta supraveghere a bunicii Zenaida. Martor al revoltelor țărănești din 1907, copilul își va forma de timpuriu păreri diferite de cele ale anturajului, privitoare la raporturile impuse de stratificările socio-economice. Obține licența în drept la Paris și, în 1915, se înscrie voluntar în armata franceză. Revine în țară pentru scurt timp, în 1916, după care călătorește prin Norvegia și Rusia. În 1917, era
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
urmărește cu privirea deplasarea unei persoane; manifestă dorința de a intra în posesia unor jucării; apucă și manevrează obiectele; eliberarea spontană a obiectelor; selecționează obiectele înainte de a fi apucate, în funcție de preferințe; apucarea și manevrarea obiectelor realizată în funcție de solicitările persoanelor din anturaj. Pe parcursul copilăriei, aceste comportamente evoluează, devin din ce în ce mai complexe, în discuție fiind următoarele: echilibrul static, ca rampă de lansare pentru însușirea bagajului motric aferent echilibrului dinamic; prehensiunea, ca deprindere motrică perfectibilă, în direcția apucării și manevrării obiectelor; odată cu însușirea limbajului, copilul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se enervează cu ușurință; irascibilitate. După Larousse (2006), iritabilitatea reprezintă hipersensibilitatea la stimulări exterioare, care însoțește de regulă o stare afectivă jenantă. Iritabilitatea antrenează comportamente reacționale la acești stimuli percepuți ca fiind ostili într-o manieră agresivă, îndreptată fie împotriva anturajului, fie împotriva propriei persoane. IZOMETRIC (< fr. isométrique, cf. gr. isos - egal, metron - măsură) - vezi CONTRACȚIE IZOMETRICĂ. Î ÎNCERCARE (de la încerca < lat. in-circare, cf. fr. essai; engl. trial) - După Larousse (2006), numărul de încercări necesar pentru atingerea unei învățări complete (definită
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
-i facilita dezvoltarea în direcția respectivă. ÎNDĂRĂTNICIE (de la îndărăt < lat. in-de-retro) - Păstrarea irațională a unei anumite direcții, chiar dacă s-a demonstrat că poziția respectivă este greșită, dăunătoare și ineficientă. La persoanele tinere, dar și la cele adulte, întâlnim situații când anturajul le demonstrează că nu au dreptate, dar ele persistă în ideile lor, pornind de la convingerea că ar afecta demnitatea și imaginea de sine. ÎNDEMÂNARE (< îndemâna, înv. „a putea să faci”) - Capacitatea de a efectua gesturi și acte motrice rapid, precis
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ezitant și astenic, exprimând dificultăți de adaptare socială. Timiditatea se poate datora unor factori cum sunt: temperamentul hipotonic, nesiguranța de sine, complexele de inferioritate, consecința unui autoritarism educativ impus, dificultățile de comunicare, reticențele dictate de atitudini hiperexigente din partea familiei sau anturajului educativ. Timidul are nevoie să capete încredere prin reușite, are nevoie ca energia lui, blocată de un sentiment de inferioritate, să fie protejată de un anturaj înțelegător, care să nu discute despre defectul lui. TOLERANȚĂ (< fr. tolérance) - Obișnuință sau dispoziție
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
autoritarism educativ impus, dificultățile de comunicare, reticențele dictate de atitudini hiperexigente din partea familiei sau anturajului educativ. Timidul are nevoie să capete încredere prin reușite, are nevoie ca energia lui, blocată de un sentiment de inferioritate, să fie protejată de un anturaj înțelegător, care să nu discute despre defectul lui. TOLERANȚĂ (< fr. tolérance) - Obișnuință sau dispoziție a organismului de a suporta anumite medicamente sau substanțe; în sens larg, înseamnă toleranță, îngăduință, indulgență, acceptarea punctelor de vedere străine, având convingerea că nu toți
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Scena 4 Intră Miki Miki: M-am plimbat puțin prin parc, am mai schimbat o vorbă cu veverițele și cu un motan... (intră Piki) Piki (vădit obosit): Of, ce plimbare am făcut cu Gigel. Vine și el. Am întâlnit un anturaj de fete care mi-au făcut atâtea complimente... Miki: Am văzut cum ai sărit în brațelelui Gigel când s-a repezit la tine un ...cățeluș... Piki: Era un dulău fioros, prost crescut.... Miki: Mincinosule!... Piki: Dar tu, te-am văzut
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Avea gradul de secund de divizie. Cum urma să se căsătorească, el a socotit avansarea ca pe un prețios dar de nuntă. O întâmplare a făcut ca Napoleon să o cunoască pe văduva Rose Beauharnais, o femeie cu renume în anturajul militarilor francezi cu grade superioare. Femeie plină de inițiativă, Rose - devenită Josephine - a reușit să atragă atenția proaspătului general și să-l socoată prieten apropiat chiar mai înainte ca acesta să simtă un astfel de sentiment. I-a și expediat
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]