1,281 matches
-
și creșterea eficienței acesteia, jucătorul ține mingea cu ambele mâini, duce brațele flexate din cot pe deasupra capului spre înapoi până când acestea trec de verticala corpului. De asemenea, trunchiul execută o mișcare de extensie, genunchii fiind flexați. Execuția se continuă cu aplecarea energică a corpului spre înainte și ducerea rapidă a brațelor dinapoi spre înainte întinse din cot care eliberează mingea într-un punct aflat pe verticala axei corpului sau după ce aceasta a fost depășită, în funcție de distanța la care jucătorul dorește să
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
elementul tehnic (fază a alergării) realizat de atlet atunci când atinge cu o parte a trunchiului (fără gât, cap, mâini, picioare) planul vertical ipotetic coborât pe marginea apropiată a liniei de sosire. Din punct de vedere tehnic aceasta se execută prin aplecarea trunchiului înainte; se face de regulă pe ultimii doi pași de alergare și nu trebuie să deterioreze mecanismul tehnic al alergării. Atletismul competițional are în structura probelor de viteză și alergările pe 200 m și 400 m. Tehnica alergării la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în momentul în care laba piciorului de atac atinge planul vertical al gardului și începe faza de trecere a gardului Distanța față de gard la care trebuie declanșat atacul este necesară a fi optimă (după specificul probei) pentru a permite următoarele: * aplecare mai mare, deci un unghi mai închis între trunchi și piciorul de atac, ceea ce favorizează aterizarea timpurie; * ridicare eficientă și înaltă a genunchiului piciorului de atac, ce ușurează trecerea gambei peste gard; * se împiedică trecerea gardului prin săritură, pasul peste
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mai mică de viteză, o ridicare minimă a C.G.G al corpului, centrele de greutate ale principalelor segmente ale corpului trebuie să aibă de asemenea o curbă lină. Un aspect important îl reprezintă poziția capului alergătorului care, în condițiile unei aplecări corespunzătoare, nu trebuie să depășească, sau să depășească foarte puțin înălțimea capului în timpul alergării între garduri. Alergarea între garduri Distanța între garduri fiind egală, ea este parcursă printr-un număr de pași precizat, indiferent care dintre probele de garduri este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
din cea maximă, execuțiile vor fi individuale, ca, pe măsura învățări exercițiului viteza să tindă către 90-100% iar exersarea să se facă fie pe grupe de 46 elevi, fie individualizat, în cazul eforturilor maxime. Se va urmări execuția corectă prin aplecarea trunchiului înainte, lucrul activ al brațelor, luarea contactului cu solul exclusiv pe pingea, menținerea vitezei în limite controlabile, etc. * alergare accelerată în turnantă (pentru alergătorii de 200, 400m). e alergare vor fi mai lungi (40-60m), execuțiile vor fi la început
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
următoarea succesiu Exerciții fundamentale a) Exerciții pentru învățarea prizei În afara demonstrației și explicației profesorului privind ținerea corectă a greutății, se recomandă următoarele categorii de exerciții: * fixarea greutății în spațiul supra-clavicular umăr, urmată de execuția nei serii de mișcări de trunchi: aplecări, îndoiri, răsuciri și de picioare: ndări laterale și înainte / înapoi, îndoiri de genunchi, etc., fără mișcarea reutății; * ridicarea repetată a greutății de pe sol și așezarea lângă gât, deasupra claviculei; din stând depărtat, picioarele ușor îndoite, coatele depărtate lateral, palmele orientate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Penalizări: atingerea unui jalon, fără a-l doborî - 1 punct; doborârea unui jalon - 1 punct; neocolirea unui jalon prin exterior - 1 punct. Indicații metodice: la reducerea vitezei nu trebuie acționată doar frâna din față; la ocolirea jaloanelor trebuie realizată o aplecare laterală a corpului; continuitatea deplasării nu trebuie realizată prin schimbări bruște ale vitezei de deplasare, care ar putea conduce la accidente și pierderea controlului; în cazul căderii de pe bicicletă nu trebuie renunțat, iar coechipierii trebuie să-și încurajeze echipa permanent
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
atingerea unui jalon, fără a-l doborâ - 1 punct; doborârea unui jalon - 1 punct; neocolirea sensului giratoriu prin exterior - 1 punct. Indicații metodice: la reducerea vitezei nu trebuie acționată doar frâna din față; la ocolirea în sens trebuie realizată o aplecare laterală a corpului și chiar un sprijin pe piciorul din interior; virajul trebuie abordat într-o traiectorie largă și continuă pentru a da cursivitate deplasării; în cazul căderii de pe bicicletă nu trebuie renunțat, iar coechipierii trebuie să-și încurajeze echipa
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
linia dreaptă. Penalizări: atingerea unui jalon, fără a-l doborî - 1 punct; doborârea unui jalon - 2 puncte; neocolirea unui jalon - 2 puncte. Indicații metodice: la reducerea vitezei nu trebuie acționată doar frâna din față; la ocolirea jalonului trebuie realizată o aplecare laterală a corpului și chiar un sprijin pe piciorul din interior; virajul trebuie abordat într-o traiectorie largă și continuă pentru a da cursivitate deplasării; în cazul căderii de pe bicicletă nu trebuie renunțat, iar coechipierii trebuie să-și încurajeze echipa
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
abilitatea. Penalizări: atingerea unui jalon, fără a-l doborî - 1 punct; doborârea unui jalon - 2 puncte; neocolorea sensului giratoriu - 2 puncte. Indicații metodice: la reducerea vitezei nu trebuie acționată doar frâna din față; la ocolirea în sens trebuie realizată o aplecare laterală a corpului și chiar un sprijin pe piciorul din interior; virajul trebuie abordat într-o traiectorie largă și continuă pentru a da cursivitate deplasării; în cazul căderii de pe bicicletă nu trebuie renunțat, iar coechipierii trebuie să-și încurajeze echipa
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
perioada de sprijin, în faza de impulsie; Este discutabilă, (n.a.) extinderea completă a genunchiului în condițiile tehnicii de alergare pe pistele sintetice; 3. Echilibrul corpului trebuie menținut prin ținerea capului, umerilor și trunchiului într-o aliniere naturală, aproape de verticală, fără aplecări exagerate din șolduri; 4. Eliminarea contracțiilor excesive de la nivelul maxilarului inferior, umerilor, antebrațelor, pumnului. De notat că aceste aspecte nu reprezintă, în toate cazurile, achiziții naturale și trebuiesc învățate în procesul de instruire. În legătură cu tehnica de alergare Frank W
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
postura verticală) necesită o atenție deosebită, astfel încât aceștia să fie capabili să asigure stabilitate și funcționalitatea zonei. Interesantă și reală se dovedește a fi afirmația aceluiași autor citat mai sus, că „postura generală a pelvisului ar trebui să fie de aplecare posterioară”, în acest caz „sprinterii eficienți execută o rotație pelviană pe cele trei axe” ceea ce „poate crește lungimea pasului cu încă 5 cm, care pe întreaga lungime de 100 m echivalează cu 2,5 m sau un sfert de secundă
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
lui Jahn crează un sistem al gimnasticii școlare germane. Lecțiile sale începeau cu exerciții „de ordine” cu accent după care trecea la exerciții libere. Acestea le împarte în exerciții libere simple (poziții normale, mers, alergat, sărit) și activități fundamentale (înălțare - aplecare, flexii, extensii, torsiuni - circumducții, depărtări, etc). De la aceste exerciții libere trece la cele pe aparate împărțindu-le în exerciții de suspensii și de sprijin. Prima societate de gimanstică a apărut în Germania în anul 1816 la Hamburg iar în anul
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
capului (Constantinescu E. și Dobrescu T., 2000, pp. 25-27, Grigore V., 2003, pp. 77-92) BRAȚE: îndoire, întindere, ridicare, coborâre, ducere, balansare, rotare, răsucire PICIOARE: îndoire, întindere, depărtare, apropiere, ridicare pe vârfuri, coborâre, balansare, rotare, răsucire, ridicare TRUNCHI: ducere, îndoire, îndreptare, aplecare, răsucire, aplecare răsucită, îndoire răsucită, rotare CAP: aplecare, răsucire, rotare 3.3.2. Exercițiul În gimnastică termenul de exercițiu are două accepțiuni: exercițiu fizic definit drept „o acțiune motrică cu valoare instrumentală, conceput și programat în vederea realizării obiectivelor proprii diferitelor
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
E. și Dobrescu T., 2000, pp. 25-27, Grigore V., 2003, pp. 77-92) BRAȚE: îndoire, întindere, ridicare, coborâre, ducere, balansare, rotare, răsucire PICIOARE: îndoire, întindere, depărtare, apropiere, ridicare pe vârfuri, coborâre, balansare, rotare, răsucire, ridicare TRUNCHI: ducere, îndoire, îndreptare, aplecare, răsucire, aplecare răsucită, îndoire răsucită, rotare CAP: aplecare, răsucire, rotare 3.3.2. Exercițiul În gimnastică termenul de exercițiu are două accepțiuni: exercițiu fizic definit drept „o acțiune motrică cu valoare instrumentală, conceput și programat în vederea realizării obiectivelor proprii diferitelor activități motrice
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
25-27, Grigore V., 2003, pp. 77-92) BRAȚE: îndoire, întindere, ridicare, coborâre, ducere, balansare, rotare, răsucire PICIOARE: îndoire, întindere, depărtare, apropiere, ridicare pe vârfuri, coborâre, balansare, rotare, răsucire, ridicare TRUNCHI: ducere, îndoire, îndreptare, aplecare, răsucire, aplecare răsucită, îndoire răsucită, rotare CAP: aplecare, răsucire, rotare 3.3.2. Exercițiul În gimnastică termenul de exercițiu are două accepțiuni: exercițiu fizic definit drept „o acțiune motrică cu valoare instrumentală, conceput și programat în vederea realizării obiectivelor proprii diferitelor activități motrice” (A. Dragnea, A. Bota, 1999, p.
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
picior. Direcția mișcării. De exemplu: înainte, lateral - sus. În cazul unei mișcări compuse, când segmentele se deplasează simultan, între elementele componente se folosesc cuvintele "cu", "și" sau virgula. De ex: ridicare pe vârfuri cu îndoirea picioarelor, ridicarea brațelor lateral și aplecarea capului înainte; Poziția finală se menționează la sfârșit. De cele mai multe ori este identică cu cea poziția inițială, dar poate fi și diferită. În descrierea legărilor, combinațiilor sau a unui exercițiu integral, față de cele arătate anterior intervin următoarele completări: în succesiunea
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
și pasive. În cadrul exercițiilor active, țesutul este pus în mișcare cu atâta forță încât impulsul continuă dincolo de limita normală de mișcare pentru articulația respectivă. Din grupa exercițiilor active fac parte: exerciții libere, cu o singură fază și cu ușoare arcuiri (aplecări, îndoiri, rotări, răsuciri) balansări; exerciții cu îngreuiere (sac cu nisip, manșete) exerciții statice cu imobilizarea segmentelor în amplitudine maximă. Exercițiile pasive sunt poziții menținute pe baza forțelor externe (greutatea propriului corp, partener, diferite greutăți, etc.) Educarea mobilității/supleței este favorizată
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
mișcărilor. 5.7.1. Exerciții pentru gât Sunt importante pentru menținerea corectă a poziției capului iar executarea în ritm vioi a mișcărilor de rotare, răsucire contribuie în mare măsură și la educarea aparatului vestibular. Mișcările care se pot executa sunt: aplecări, răsuciri și rotări. Exerciții de forță Modele operaționale: a) Din stând depărtat cu mâinile pe șolduri și trunchiul aplecat: aplecări ale capului înainte și înapoi. Efectul este mai mare prin executarea lentă a exercițiului, în doi timpi mișcarea. b) Din
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
a mișcărilor de rotare, răsucire contribuie în mare măsură și la educarea aparatului vestibular. Mișcările care se pot executa sunt: aplecări, răsuciri și rotări. Exerciții de forță Modele operaționale: a) Din stând depărtat cu mâinile pe șolduri și trunchiul aplecat: aplecări ale capului înainte și înapoi. Efectul este mai mare prin executarea lentă a exercițiului, în doi timpi mișcarea. b) Din stând depărtat cu mâinile pe șolduri, trunchiul aplecat: răsuciri ale capului spre dreapta și spre stânga. c) Din aceeași poziție
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
Din stând depărtat cu mâinile pe șolduri, trunchiul aplecat: răsuciri ale capului spre dreapta și spre stânga. c) Din aceeași poziție: rotări ale capului spre stânga și spre dreapta. d) Pe genunchi depărtat, mâinile pe șolduri capul sprijinit pe sol: aplecări ale capului înainte și înapoi. Exerciții de mobilitate/suplețe a) Din stând depărtat cu mâinile pe șolduri: aplecări ale capului înainte și înapoi. b) Din stând depărtat cu mâinile pe șolduri: aplecări ale capului lateral stânga și spre dreapta. c
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
Din aceeași poziție: rotări ale capului spre stânga și spre dreapta. d) Pe genunchi depărtat, mâinile pe șolduri capul sprijinit pe sol: aplecări ale capului înainte și înapoi. Exerciții de mobilitate/suplețe a) Din stând depărtat cu mâinile pe șolduri: aplecări ale capului înainte și înapoi. b) Din stând depărtat cu mâinile pe șolduri: aplecări ale capului lateral stânga și spre dreapta. c) Din stând depărtat cu mâinile pe șolduri: răsuciri ale capuluispre stânga și spre dreapta. d) Din stând depărtat
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
depărtat, mâinile pe șolduri capul sprijinit pe sol: aplecări ale capului înainte și înapoi. Exerciții de mobilitate/suplețe a) Din stând depărtat cu mâinile pe șolduri: aplecări ale capului înainte și înapoi. b) Din stând depărtat cu mâinile pe șolduri: aplecări ale capului lateral stânga și spre dreapta. c) Din stând depărtat cu mâinile pe șolduri: răsuciri ale capuluispre stânga și spre dreapta. d) Din stând depărtat cu mâinile pe șolduri: rotări ale capului spre stânga și spre dreapta. Toate aceste
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
d) Din stând: balansarea liberă a brațelor în plan sagital sau frontal, simultan sau alternativ. 5.7.3. Exerciții pentru trunchi Dezvoltarea musculaturii trunchiului este foarte importantă pentru menținerea ținutei corecte. La mișcările care se efectuează cu trunchiul, îndoiri, întinderi, aplecări, extensii, răsuciri, rotări, îndoiri răsucite, aplecări răsucite, participă și musculatura gâtului. Trunchiul cuprinde un număr mare de grupe musculare iar exercițiile efectuate își vor schimba gradul de dificultate în funcție de poziția capului și membrelor superioare. Pentru a influența corespunzător grupele musculare
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
brațelor în plan sagital sau frontal, simultan sau alternativ. 5.7.3. Exerciții pentru trunchi Dezvoltarea musculaturii trunchiului este foarte importantă pentru menținerea ținutei corecte. La mișcările care se efectuează cu trunchiul, îndoiri, întinderi, aplecări, extensii, răsuciri, rotări, îndoiri răsucite, aplecări răsucite, participă și musculatura gâtului. Trunchiul cuprinde un număr mare de grupe musculare iar exercițiile efectuate își vor schimba gradul de dificultate în funcție de poziția capului și membrelor superioare. Pentru a influența corespunzător grupele musculare se vor folosi poziții adecvate care
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]