2,077 matches
-
de-al doilea război mondial ce vrea să rescrie istoria conflagrației la care a luat parte ș.a.m.d., diversitatea dând un plus de viață „istoriilor”. Un text plin de dramatism este Descompunerea patriei în particule elementare, unde tabloul aproape apocaliptic al unei Românii aflate sub asediul așa-numitei Armate de Eliberare Socială, trăirile unui ziarist care, în așteptarea execuției, încearcă să redacteze documentul propriei drame, deznodământul presimțit de personaj, dar derutant pentru cititor, conferă fiecărei secvențe densitate și tensiune. Lumea
SUCEAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
făină tragică la morile secolului, „veac modern și preatârziu”, regăsit în imaginile amurgului și în sugestia tomnatică. Noul cavaler conferă melancoliei o notă întunecată, care se infiltrează, de altfel, în toate trăirile. E, de fapt, acum o triplă tristețe: una apocaliptică, determinată de sfârșitul de veac „infernal”, una de sorginte „bacoviană” (G. Bacovia e imaginat ca un nou „Mesia Vestitor de Alb și sigilând lumea cu ninsori”) și cea de-a treia sub forma nostalgiei după Evul Mediu, pe care îl
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
vechi” și „nou” va apare un conflict valoric grav, care va avea repercusiuni asupra persoanei umane și a grupelor sociale. Orice încercare de explicare va eșua în idei confuze care vor sfârși prin a construi un „curent de opinie” catastrofic, apocaliptic, absurd. Apare o nouă mentalitate: mentalitatea de criză, model de gândire negativă care combină conflictul cu salvarea, absurdul cu miracolul. Într-o a doua etapă, vom observa apariția unor soluții salvatoare. A unor veritabile „conduite de refugiu” prin care persoana
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
destin s-au amplificat exploziv. Speranțele s-au multiplicat până la paroxism, iar spaimele s-au cristalizat în paranoia. Am evocat în cartea mea Mitul lui Chiron (2001)4 metamorfozele acestei mentalități paradoxale care se nutrește, în mod egal, cu delicii apocaliptice și spaime paradiziace. Nu voi relua aici hermeneutica acestei sensibilități oximoronice. Este bine să precizăm însă că ea nu a apărut la sfârșit și început de mileniu. Ultimele două decenii ale secolului XX s-au derulat ca o etapă de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
hotărâse să tranșeze „jocul” care asigura echilibrul militar al lumii și prevenea un nou război mondial. Realitatea „echilibrului strategic” s-a clătinat brusc, coșmarul nocturn a devenit diurn, imposibilitatea declanșării unui „război mondial fierbinte” a dispărut, iar realitatea a devenit apocaliptică. Star Wars era un scut de protecție împotriva rachetelor balistice sovietice amplasate în jurul Statelor Unite. „Scutul” cosmic ar fi putut doborî rachetele sovietice în zbor, înainte de a-și fi propulsat multiplele focoase nucleare. În zilele următoare, distrugerea definitivă a lumii a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Zeus, folosim tehnologiile lui Hefaistos, ne înălțăm icarieni până la Helios, străbatem spațiile uraniene, utilizăm energia smulsă de Prometeu zeilor atomici și nucleari, respirăm aerul înveninat cu noxe al Herei, ne nutrim cu speranțele lui Epimeteu și ne îngrozim de profețiile apocaliptice ale Casandrei. Iar Ananke ne decide încă soarta, după bunul ei plac, alcătuind planurile secrete ale moirelor și itinerariile abominabile către împărăția lui Hades și a Proserpinei. De unde ne-ar mai putea veni salvarea? Am crede că de nicăieri, dacă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cele la carne. Coada la carne era, alături de cea la benzină, Coada cu majusculă, cu deosebirea că ultima era pentru combustibilul mașinilor, iar cealaltă - pentru „combustibilul” oamenilor. Bătălia pentru carne îndeosebi devenea o adevărată expediție, un bivuac, totul căpăta aspecte apocaliptice, dar și epopeice, epopeea cărnii. Analogia cea mai vizibilă era între coadă și campania militară (cu „eroismul” și sacrificiile de rigoare), dar și între coadă și actul sexual (plăcerea fiindu-le însă rezervată exclusiv masochiștilor). Apăruseră bancuri în care coada
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ne înfundă mai devreme sau mai târziu. Un „expert în reincarnare”, unul care promite legături cu „lumea de dincolo” sau chiar „eliberarea prin sinucidere”, cum a fost cazul sectei din Tenerifa, unde s-a încercat evitarea prin suicid a „sfârșitului apocaliptic iminent al lumii”, par să aibă mai multe șanse de a „fascina” decât un psihoterapeut, căruia îi este interzisă până și reclama de cabinet, tocmai pentru a nu trezi așteptări false. Recrudescența iraționalismului a fost obsesia secolului XX, iar plăcerea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în 1984, la „Familia”, și editorial cu Pedale de hîrtie (1994). Colaborează cu versuri, eseuri, articole la „România literară”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis”, „Echinox”, „Luceafărul” ș.a. În Pedale de hârtie și în volumele ce urmează P. propune formula unui textualism autodistructiv, apocaliptic și pe alocuri parodic, care își asumă descendența onirică și neoexpresionistă. El tematizează actul poetic cu ironie livrescă și luciditate tragică. Marca specifică e un fel de „greață” sartriană de realitate și de literatură. Relațiile dintre realitate și ceea ce „descrie
POP-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
frunzele din jur / căzând atât cât drumul către stele / îmbracă forma cântecului pur”. Discursul mistic, sensibil acoperă o revenire la matcă și o coborâre în lume, cu chinurile și plăcerile ei: „Cam ce să mă mai doară ca să pot / rosti apocaliptic - ca profeții / că voi rămâne-același sacerdot / slujind mereu prin grajdurile vieții”. P. se dovedește un poet cantabil, performant, conservatorist în temă și ingenios manierist în formă: „M-am îmbrăcat în cântec mai târziu / am așteptat să mi se-nchege chipul
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
și astfel le „insultă meseria”. Metaforic și problematizant prin excelență, teatrul lui P. (căruia în 2003 i se acordă un premiu al Uniunii Scriitorilor) demistifică, asemenea romanelor și nuvelelor sale, așa-zisele „transformări revoluționare”, înfățișându-le în tablouri și viziuni apocaliptice. Să spunem că proza lui D. R. Popescu descumpănește prin insolit? N-am spune deloc o noutate. Important este să găsim cum și prin ce descumpănește, care e specificul insolitului său. Proza din F sau Vânătoarea regală (capodoperele scriitorului), ca
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
1999; Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale, Pitești, 2000; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I-II, Pitești, 2000-2003; Dan Grigorescu, Jocul cu oglinzile. Însemnări despre literatura și arta postmodernă, București, 2000; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, 2000; Mihaela Constantinescu, Post/postmodernismul: cultura divertismentului, București, 2001; Cristian Moraru, Rewriting. Postmodern Narrative and Cultural Critique in the Age of Cloning, New York, 2001; Alexandru Mușina, Sinapse, Brașov, 2001, 61-66, 99-128, 183-220; Dan Eugen Rațiu, Disputa modernism-postmodernism, Cluj-Napoca, 2001
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
de mult două intrări/ fiecare începea cu una/ până să le înveți pe amândouă/ venea teama apoi inocența/ respectuoșii mă împingeau în pădure/ preferam să albesc” (Oamenii dum-dum). Fără stridențe și ostentație, versurile emană o amenințare insinuantă și o neliniște apocaliptică: „aerul e plin de cuțite/ apa e plină de săgeți otrăvite/ focul se amestecă cu garda care-l păzește/ pământul se învârtește în jurul soarelui metec/ memoria ruinează Bursa” (Soarele metec). Prin autoreferențialitatea accentuată poetul poate fi considerat unul din precursorii
REICHMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289166_a_290495]
-
război mutilat sufletește, nu mai are forța sau voința din reveni la normal și se sinucide. Galer(i)a este completată de chiriași, toți atinși de morbiditate psihică sau de alte suferințe. Animalitate, boală, demență, moarte - se creează o atmosferă apocaliptică, trăsăturile, apucăturile, gesturile, defectele personajelor sunt amplificate paroxistic, aproape toți sunt greu de suportat, rostesc monologuri sau replici de o acuitate care face și mai explicită nenorocirea generală. În afară de elementele de senzație, mai toate lucrurile de aici sunt substanțiale, pline
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
textului, Târgu Mureș, 1996, 54-56; Geo Vasile, Acatist în contra literaturii leneșe, LCF, 1998, 8; Horea Poenar, Ipostaze diferite ale poeticului, ST, 1998, 2-3; Ioan Țepelea, O conștiință poetică modernă, „Unu”, 1998, 10-11; Poantă, Dicț. poeți, 148-150; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, 2000, 139-142; Ștefan Firică, „Întoarce-te, Esthera”, OC, 2000, 5; Emma Ungur, „Muncile lui Don Quijote”, ECH, 2001, 3-4; Ruxandra Cesereanu, Antologiile de autor in aeternum? ST, 2001, 5-6; Iuliu Rațiu, „Întoarce-te, Esthera”, ECH, 2001, 5-6; Lefter, Scriit. rom
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
postmoderne. A fost distins cu Premiul pentru debut la Salonul Cărții de la Cluj-Napoca (1997) și cu Premiul „G. Bacovia” al revistei „Ateneu”. Dacă s-ar încerca fixarea romanului Vestitorul în tabloul literaturii recente, ar fi repartizat în categoria romanului postmodernist apocaliptic, milenarist și escatologic grav-burlesc. E, într-un fel, un postmodernism pynchonian prin convergență spontană. Sunt depistabile, în Vestitorul, elemente, strategii și ingrediente socotite a fi caracteristice: heterotopia, jocurile de limbaj, dispersarea și deconstrucția, pastișa și eclectismul, dar mai ales faptul
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
recurs la fabulos, în registrul carnavalescului tragic ori al miraculosului grotesc și burlesc, în genul celor propuse în aceeași epocă de prozatori precum Dan Stanca, George Cușnarencu, Hanibal Stănciulescu ș.a. Ceea ce este însă contrazis de punerea în abis a fabulei apocaliptice, de fapt un text scris de protagonistul din Șah orb, roman cu un text de altă natură, cu tematică biografică și viziune biografistă, o cvasiautoficțiune (protagonistul-narator e un posibil dublu ficțional al autorului), unde confesiunea și autointrospecția sunt însă alternate
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
un impact redus datorită mai cu seamă dramatismului noilor trăiri, legate de părăsirea locurilor natale după iunie 1940. În Poeme de peste graniță, primul ciclu din Furtuni pe Nistru, „crâncena tocmeală de norod” are drept urmare un „exod” ce ia înfățișarea unor apocaliptice calamități naturale (secetă, viscol, prăbușiri de stânci uriașe). Revolta cedează locul „obidei”, disperării, pe care o traduce un țipăt universal, interminabil, ca în gravura lui Edvard Munch („A țipat azi-noapte un plod/ [...] Parc-ar fi țipat o țară”). Cel de-
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
condiții de învățătură pentru fiii de boieri. În general, Letopisețul... evocă vremuri de restriște, pline de războaie, invazii, fărădelegi, omoruri și jafuri, cu mari risipiri de oameni și bunuri, o lume plină de primejdii, mereu răscolită. O sintagmă cu rezonanțe apocaliptice - „Și feliuri de feliuri de spaime îmbla” - rezumă teribila realitate a timpului. N. deplânge mereu starea jalnică a țării, de care îi face vinovați pe domni și pe sfătuitorii malefici ai acestora, pe străinii care prădau în fel și chip
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
taken Vulpescu’s songs because the occasion to do so presented itself and that, indeed, they had no relevance, that he could see by himself that they cannot be used, but that what they do in their colonies is indeed apocalyptic. As a curious and scientific (with the accent on the last i) man, I asked him to enlighten me in this respect as well. And he told me that, right now, they have a formidable expedition in Mexic, where they
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
autoreferențialitatea cu un realism mărunt și fragmentar, preocupat să valorizeze cotidianul frust, derizoriul, grotescul ori tragismul nespectaculos, provocat de distorsiunile sociale din perioada comunismului, și să promoveze un autenticism rafinat, mediat intelectual, prin textualizare, și există, în sfârșit, ficțiunea carnavalesc apocaliptică, flamboaiant postmodernă (în maniera lui Thomas R. Pynchon), marcată de truculență fantasmagorică, propunând lumi alternative, ficțiuni istorice, operând cu fantasticul și fabulosul ș.a.m.d. Reprezentativi pentru prima formulă ar fi Gheorghe Iova și Gheorghe Ene, pentru a doua Mircea
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Silviu Boerescu, O nuntă grea - contractul matrimonial al genurilor, LCF, 1996, 23; Alex. Ștefănescu, „Banchetul. Echilibrul stabil”, RL, 1998, 48; Marin Mincu, „Mișcarea obiectelor” poeziei, CNT, 1999, 44; Bucur, Poeți optzeciști, 159-163; Cistelecan, Top ten, 9-11; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, 2000, 130-133; [Iustin Panța], „Euphorion”, 2001, 4 (număr special); Nicoleta Sălcudeanu, Delicata impostură, „Cuvântul”, 2001, 7; Mircea Petean, Justin, ST, 2001, 9; Ruxandra Cesereanu, La moartea lui Iustin, ST, 2001, 9; Lucian Vasiliu, Iustiniana (In memoriam Iustin Panța), CL
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
teme într-o poezie bogată în semnificații umane și diversă sub raportul formulelor i-l oferă o călătorie în Japonia, unde urmele catastrofei nucleare de la 6 august 1945 erau încă vii la Hiroshima. Poemul Surâsul Hiroșimei (1958) realizează o panoramă apocaliptică, uzând deopotrivă de reportajul modern și de viziunea dantescă, îmbinând visul, reveria și realitatea de infern din „a XX-a vale” a plângerii, „ascultând” corul vocilor celor neantizați într-o fracțiune de secundă și alăturând vocea poetului, solidar cu ei
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
gen marxist) sau a unor distopii nihiliste. Realismul teoretic este dublat adesea de exagerări ce iau forma unor formule utopice care proiectează construcția socială într-un viitor indefinit al marilor promisiuni sau al unor distopii de tip nihilist, catastrofic sau apocaliptic. Modernitatea consacrării le-a și experimentat pe unele, de exemplu, în forma „socialismului (comunist) de stat” sau a fascismului. După eșecul istoric al acestora, modernitatea și-a reluat cursul istoric capitalist deja consacrat. Deși „proiectul iluminist” al sociologiei și al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pierd aproape complet atractivitatea în prezent. În locul unui progres presupus, asumat, legitimat din afară și proiectat într-un viitor imprevizibil sau în speranțe mereu amânate, modernitatea noastră reflexivă optează pentru alte alternative și a făcut-o deja, uneori prin formule apocaliptice de genul „sfârșitul istoriei” (F. Fukuyama). Numai că o asemenea opțiune ar sfârși într-o fundătură istorică. De aceea, mi se pare că este mai constructiv și într-adevăr în spiritul epocii noastre să admitem că ne aflăm la începuturile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]