3,429 matches
-
consemnată de istorici, românii au asimilat creștinismul ortodox aproape simultan cu închegarea sa prin Iisus Hristos și Apostoli, apoi prin scrierile realizate de urmașii sfinților Părinți Apostolici (oameni și scrieri anonime apărute între anii 90 și 160), până la sinoadele (concilii) apostolice și ecumenice desfășurate pe parcursul a circa două milenii. Primele șapte sinoade, cel mai frecvent invocate de preoții noștri pentru a sublinia procesele teoretice tradiționale ale creștinismului (catolic și ortodox) au stabilit repere valabile. La Niceea, în 325, s-au delimitat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
condamnat monofizismul și s-a susținut că Hristos are două firi: divină și umană. Crezul adoptat atunci nu a fost recunoscut de ortodocși. Biserica Ortodoxă Română îl consideră pe Sfântul Apostol Andrei patronul spiritual creștin al țării, deoarece la Sinodul Apostolic de la Ierusalim din jurul anilor 49-50 lui i-a revenit sarcina să meargă pe meleagurile Scytice (Dobrogea de astăzi) pentru a-i încreștina pe localnici. Tradiția populară, preluată de preoți, menționează că Sfântul Apostol a slujit într-o peșteră de lângă localitatea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
L. Althusser și alții; curente de sorginte medievală, ca neotomismul și neoscolastica, fără prea multe tradiții la noi. Pe la începutul anilor '80, Editura Institutului Biblic și de Misiune al BOR din București a început să tipărească "scrieri alese" din părinții apostolici și ale celor două mari biserici creștine, catolică și ortodoxă. Filosofia antică a fost mereu la mare cinste în universitățile românești. După traducerile lui A. Frenkiam, Th. Simenschi, M. Florian, Șt. Bezdechi, I. Banu și alți iscusiți tălmăcitori din scrierile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
aptă decât cele occidentale să întrețină dialogul cu spiritualitățile non-europene. În primul rând, fiindcă ea a fost și rămâne strâns legată de folclor, iar în al doilea rând, pentru că strămoșii daco-romani ai românilor au fost creștinați de unii Sfinți Părinți Apostolici, veniți pe meleagurile noastre din diferite regiuni ale Imperiului de la sfârșitul secolului întâi și prima jumătate a secolului al II-lea după Hristos. Pentru că i-a cunoscut direct pe Apostoli ca ucenici ai Mesiei, daco-romanii au rămas profund devotați creștinismului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
astăzi, în țară și în exil, ardelenii își manifestă identitatea etno-culturală prin inventivitatea deosebită pentru adaptarea la noile condiții. Peste adstratul dacic și daco-roman, folclorul autentic poartă într-însul inspirația creștină revărsată în spațiul danubiano-pontic odată cu apostolii și cu părinții apostolici din primele secole ale erei creștine din Europa, a eremiților și anahoreților ortodocși de la schiturile Prodromo și Lacu de pe Muntele Athos din peninsula Calcidică, a călugărilor autohtoni din schiturile răsfirate pe tot cuprinsul țării din primul mileniu creștin până astăzi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
negru Theo Sion, nedatat, 1923-1924) și prezentat la Salonul Oficial din 1924. O lectură din perspectivă simbolică a titlului actualizează o semnificație ce se armonizează cu impresia de stranietate pe care o degajă personajul solitar din tablou, de o sobrietate apostolică, meditativă. Cine este cel care se află la răspântie? Iisus? Unul dintre apostoli? Avem prin acest personaj insolitat cu aspect de călugăr simbolul unei umanități aflată permanent în cercul îndoielii, la răspântia unei decizii? Tabloul are ceva din aerul mistic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lumii noastre". Textul se țese iscusit dintr-un mănunchi de fire atent împletite pe urzeala discursului sacru. Stăpână pe conceptele vehiculate, înainte de a se aventura pe spinosul teritoriul autohton, Liliana Naclad rememorează succint parcursul istoric și tipologiile discursului religios fondator, apostolic, epistolar, patristic. Abia apoi își îngăduie să evoce supraviețuirea, în condiții de persecuție demne de timpul catacombelor, a discursului religios românesc dintre 1944 și prăbușirea comunismului. Și, sub inspiratul titlu Un Patriarh, o Biserică, două perioade istorice, comentând sinusoidele trudnicei
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
dă un sens existenței sale, depășind viața biologică 6. Astfel comunicarea religioasă, prin aspectul său discursiv, comportă o multitudine de laturi, de la discursul lăuntric la cel exterior și simbolic, însă toate au aceeași rădăcină: în discursul Scripturistic, Hristic și apoi apostolic și patristic, ajungând în zilele noastre la transmiterea acestuia prin felurite forme pe care le voi aborda în cartea de față. Religia este cea mai veche, completă și complexă formă discursivă, pentru că pornește de la simboluri cu semnificații mai mari sau
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
unei religii. Prin urmare, credința este manifestată prin religiozitate, care derivă din acceptarea diferențiată a unei anumite religii. Diferiții oameni care acceptă regulile și normele unei anumite religii creează comunitatea religioasă, iar în creștinism prima comunitate religioasă a fost cea apostolică. Cei Doisprezece Apostoli au format comunitatea inițială, apoi, după anumite criterii propovăduite neamurilor, au format comunități locale care și-au mărit numărul prin discursul prezentat în itinerariul lor propovăduitor, ajungându-se azi la comunitatea bisericească. La nivelul comunității bisericești, discursul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
care lasă în istorie acel fir continuator al devenirii omului creștin. Pe baza acestui discurs se poate scrie istoria bisericii, se poate urmări evoluția acesteia în timp și spațiu, el fiind amprenta lăsată în istorie începând de la primele manifestări discursiv-religioase, apostolice, patristice, până la discursul credinciosului conectat la internetul zilelor noastre sau manifestat prin filmul religios. În România, țară preponderent ortodoxă 5, discursul religios este cel care a participat, conștient sau mai puțin conștient, la structurarea identității naționale, așa cum Adrian Marino, istoric
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
informație ne induce în eroare în privința datelor oficiale ale invitației, însă nu este relevant pentru studiul în cauză acest aspect, ci faptul că în perioada 7-9 mai 1999, printr-o strânsă colaborare dintre Patriarhia Română, Președinție, Guvernul României și Nunțiatura Apostolică la București, s-a desfășurat ceea ce s-a numit vizita secolului, vizita istorică sau primul pas spre unitatea Bisericii. Cotidianele au tipărit ediții speciale dedicate vizitei Papei Ioan Paul al II-lea în România. Sub titlul "Triumful credinței", Jurnalul Național
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
misiune ortodoxă nu face altceva decât să răspundă unor trebuințe și așteptări ale credincioșilor noștri și în general ale unui segment foarte important din populația transilvană. Iar răspunsul nostru nu poate avea un alt model decât pe acela al predicii apostolice"48. Fără doar și poate cel mai mare susținător al unei media creștine în România acestui început de mileniu este Patriarhul Daniel, cel care, încă de pe vreme, când se afla la Iași, a înființat cel mai bun post de radio
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
enleză Ioana Avădani și Laura Popescu, Open Society Institute Eu Monitoring and Advodacy Program și Network Media Program, 2005. *** Moltfelnic, Cuprinzând slujbe, rânduieli și rugăciuni săvârșite de preot la diferite trebuințe din viața creștinilor, București, Editura IMBOR, 2002. *** Scrierile Părinților Apostolici, traducere de Dumitru Fecioru, Editura IMBOR, București. Augustin, Prima cateheză, inițiere în viața creștină, Editura Polirom, București, 2002. Austin, John, How to do things with words, Harward Collage, 1975. Bertrand, Claude-Jean, Deontologia mijloacelor de comunicare, traducere de Mihaela Gafițescu, Editura
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Editura Institutul European, Iași, 2000. Borțun, Dumitru, Săvulescu, Silvia, Analiza discursului public, SNSPA, București, 2008. Braniște, Ene, Liturgica generală. Cu noțiuni de artă bisericească, arhitectură și pictură creștină, Editura IMBOR, București 1993, p. 384. Bria, Ion, Liturghia după Liturghie. Misiune apostolică și mărturie creștină azi, Editura Athena, 1996. Bruke, Kenneth, "The Philosophiey of literary forms. Studies", în Symbolic action, Baton Rouge, 1941. Bulacu, Mihai, Școala Exegetică Biblică din Antiohia, Tipografia "Ion C. Văcărescu", București, 1931. Caune, Caune, Cultură și comunicare, Editura
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
are sociological in nature or refer to the training of an informed audience. In order to provide a picture as up-to-date as possible about the evolution of religious discourse, the book also takes into account the new communication techniques, from apostolic, direct ones, to intermediate techniques, such as the Internet. In the book's carefully argued conclusions, starting from straightforward factual experience, the author advocates the need to fully recover religious discourse in today's secularized society, which feels the acute
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
blogspot.com 41 Andrei Tarkovski, Temps scellé, Éditions Cahiers du Cinéma, 1989, p. 56. 42 Manuela Cernat, "Prefață" în Tarkovski, Filmul ca o rugăciune, Elena Dulgheru, Editura Arca Învierii, București, 2004, p. 10. 43 Ion Bria, Liturghia după Liturghie. Misiune apostolică și mărturie creștină azi, Editura Athena, 1996, p. 134. 44 Un exemplu de astfel de folosire este reflectat în următorul fragment din cuvântarea ținuta de Academicianul Răzvan Theodorescu la Seminarul "Viața religioasă", desfășurat în perioada 4-6 martie 1996 la Societatea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ei, l-a convertit și pe el și pe copiii lor. Cercul misionar al femeii era familia, rudenia, societatea ei restrânsă. Sentimentul matern, atât de firesc și puternic, face din femeie o ființă devotată mai întâi copiilor ei. în epoca apostolică și, mai târziu, în multe familii, copiii s-au creștinat prin mama lor, chiar în cazul când soțul a rămas păgân, soția creștină a făcut din creștinarea și buna creștere a copiilor grija ei de căpetenie. în vremea persecuțiilor, curajul
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
model sovietic. Drept răspuns la cele spuse de mai vârstnicul meu interlocutor, am oftat adânc. Viața spirituală, Biserica Dacii romanizați și cei liberi din nord-estul Transilvaniei au cunoscut de timpuriu elemente ale noii religii creștine, mai Întâi chiar din vremea apostolică și apoi prin intermediul coloniștilor romani din Ex toto urbe Romana. Viața În munți, datorită invaziilor barbare, nu a Însemnat și o ruptură de creștinism. Cât o fi influențat episcopia goților din secolul al IVlea de la Râmnic, când Wulfilla traduce pentru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
iar de la romani voința energică, prudența, ordinea și rigoarea, elocința dar și asprimea și perfidia. Cu acest fond ne-am retras În munți când au venit năvălirile barbare. Creștinismul a prins și s-a răspândit la noi Încă din vremea apostolică dar și prin coloniștii romani care vin aici de pe toată Întinderea imperiului și datorită credinței dacilor În nemurirea sufletului. Cuvintele: botez, cruce, Dumnezeu, Înger, altar, păgân, biserică sunt latine. Până la venirea slavilor (secolul al VI-lea) pământul Daciei, părăsit de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a făgăduit că Botezul însoțit de credința lucrătoare prin iubire va aduce mântuirea și slava veșnică. A refuza cuiva acestea, fie el tânăr sau bătrân, reprezintă o practică ce nu își are rădăcini nici în Sfânta Scriptură, nici în tradiția apostolică și patristică. În demersul nostru, avem intenția de a arăta, în ordine cronologică, pe baza mărturiilor post apostolice și patristice, a istoriei Bisericii vechi - însă fără a avea pretenția de a fi exhaustivi -, că declarația lui Erickson și altele asemenea
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
cuiva acestea, fie el tânăr sau bătrân, reprezintă o practică ce nu își are rădăcini nici în Sfânta Scriptură, nici în tradiția apostolică și patristică. În demersul nostru, avem intenția de a arăta, în ordine cronologică, pe baza mărturiilor post apostolice și patristice, a istoriei Bisericii vechi - însă fără a avea pretenția de a fi exhaustivi -, că declarația lui Erickson și altele asemenea acesteia, sunt false, fiindcă, în realitate, există numeroase indicații că nou-născuții erau botezați. Vom trata problema din titlu
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Asia Mică<<footnote Apologia I, 61, în col. cit., p. 88-90; a se vedea și Kurt Aland, op. cit., p. 54-55. footnote>. Dovezile Sfântului Irineu sunt valabile pentru Roma Și pentru Galia. Kurt Aland menționează în apărarea sa Și referința părintelui apostolic Herma la practica baptismală, care este Și ea asociată Romei, în jurul mijlocului secolului al II-lea, Și ia în considerare prima facie numai receptorii responsabili<footnote Kurt Aland, op. cit., p. 54. footnote>. Semnificația tăcerii unei astfel de surse este o
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
urgență al nou-născuților Și copiilor mai mari<footnote David F. Wright, op. cit., p. 21. footnote>. Începând cu veacurile III-IV, aproape fiecare scriitor creștin care a tratat fie și tangențial această temă a pedobaptismului, poate fi invocat în sprijinul acestei practici apostolice a botezării nou-născuților și a copiilor. Din veacul al III-lea, problema botezării copiilor a fost supusă unor largi dezbateri și în sinoade. De pildă, un anume Fidus - episcop african - , era în nedumerire: va trebui ca botezul pruncilor să se
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
marele scriitor al Bisericii - Origen († 254) - subliniază că „Biserica a primit de la Apostoli tradiția de a administra botezul Și copiilor”<footnote Comentar la Epistola către Romani, V, 9, P. G. XIV, col. 1047B. footnote>. El și numește Botezul copiilor „predanie apostolică”<footnote De Genesi ad literam, V, 28, 39, P. L. XXXIV, col. 426. footnote>. Atunci când dă răspuns la nedumeririle de care sunt cuprinși unii „frați”, cum că pruncii sunt botezați pentru iertarea păcatelor (Fap. 2, 38), el spune: „Despre ce
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
www.wlstheologia.net/files/BrownInfant.pdf, accesat la 29 octombrie 2011. footnote>. Continuând incursiunea post-apostolică și patristică, evidențiem mărturiile Sfântului Ipolit al Romei (170?-235) cu privire la botezul copiilor. Este binecunoscut faptul că există rezerve cu privire la autenticitatea operei Άποστολιχή Παράδοσις (Tradiția Apostolică) a Sfântului Ipolit al Romei - renumit scriitor din prima jumătate a secolului al III-lea -, însă unii cercetători și teologi au adus lumină peste negura îndoielilor privind autenticitatea<footnote A se vedea Doctorand Dumitru Colotelo, „«Tradiția Apostolicăă a lui Ipolit
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]