1,599 matches
-
prin adevăruri. Ca și intervențiile lui Emil (Hurezeanu n. red.) și ale lui Lucian (Vasiliu n. red.)! Merg cu Mircea și ceilalți pentru că ei nu-s doar talentați (talent au și sugarii), ci își susțin "sistemul" poetic pe o cultură apreciabilă. Cred că deranjează prea mult seriozitatea cu care unii își asumă poezia. Nu de mult timp au fost la P. Neamț Mircea Ciobanu și Vasile Vlad. Excelenți causeuri, histrioni chiar, dar POEȚI. Ciobanu m-a preferat pe mine între ceilalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
orchestre uriașe văzute și auzite numai de timpanele lui. El știa. Era înalt, slab și puțin aplecat, asemenea iubitului Dulcineii din Toboso, cu o tufă bogată de materie piloasă, crescută nestingherit sub organul olfactiv, a cărui tubulatură era de dimensiuni apreciabile. Mustața era, totuși, așezată cuminte, "pe oală", și nu agresivă, țepoasă și provocatoare, ca a distrugătorului de mori nevinovate. Brațele lungi prindeau furca în mână și începeau activitatea prozaică pe un fundal muzical auzit și înțeles numai de el și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și de a fi cunoscut pe scară mai largă. Astfel autorul găsește mult mai ușor traducător și editor pentru cărțile sale. A.B.Pentru finalul interviului, v-aș ruga să transmiteți un gând cititorilor... Toată stima mea cititorilor, o castă apreciabilă, elita umanității bruiată de globalismul atotcuceritor. Relația scriitor-cititor e un amor etern și indestructibil. Fără cititori literatura n-ar avea sens, menire, nutrient. Cristina Rhea Am găsit Viena drept un spațiu absolut unic și încântător, cu multe bijuterii culturale, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
țările din Est, revoluția avusese loc cu adevărat - adică răsturnarea instituțiilor și a persoanelor cu ideologia lor cu tot! -, dar această luptă sterilă, exacerbată, a făcut mult rău, a creat, ca și zvonurile insistente, grosolane, false probleme și a Întârziat apreciabil Înscrierea instituțiilor noastre În normalitatea democratică și eficientă. La nici două săptămâni după ce m-am Întors de la Paris, pe 15 martie 1990, am fost chemat la palatul Victoria de președintele Ion Iliescu, care mi-a propus, Într-o amplă discuție
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și mai ales post-industriale de a ameliora tocmai condiția acestui „gigant cu picioare de lut”: azi, În Europa occidentală și America de Nord, clasa muncitoare a devenit cu adevărat o middle-class, muncitorimea, o bună parte a ei, s-a „Îmburghezit”, au salarii apreciabile, se bucură de cinci săptămâni de concediu pe an, au dreptul la asigurări sociale, reprezentanță În parlament, au una sau două mașini la scară etc. etc., s-ar zice că burghezia a avut suficientă forță sau abilitate de a-și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
da ocazia acelor spirite, nu rareori frustrate și chiar huliganice, de a ne ataca și, prin noi, literatura română de o jumătate de secol! Da, aveam atunci, În martie ’90, o datorie de vreo trei sute de mii de lei, sumă apreciabilă În acea vreme. Nichita Stănescu, la moartea lui, avea vreo cinci sute de mii și menționez acest fapt deoarece, imediat după moartea sa, moara securității a pus În mișcare această cifră pentru a intoxica Încă o dată opinia largă „muncitorească” sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ei care În ultimii ani funcționa fără greș, cu remarcabile vârfuri de acuitate și Înțelegere intelectuală și care, dacă o moștenesc și se pare că e cazul (dacă, din partea Românilor, a Brebanilor, am fost se pare Înzestrat cu o anume apreciabilă vitalitate și bucurie de a trăi, dinspre Nemți, dinspre Mama și bunicile mele, Böhmler, Kunerth sau Millecker, mi s-a dăruit sensibilitatea, cea care m-a ajutat să percep existența intimă și pe cea socială, cea care, alături de o anume
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
goale dintr-o fântână secată! (O imagine, o metaforă pe care o Împrumutăm din splendida și melancolica bijuterie lirică a lui Blagaă. 3 Repet: mie mi se pare și pentru mine bătrânețea este un dar. Chiar dacă ar fi doar pentru apreciabila prolificitate pe care „mi-a dăruit-o”! Sau - și vă jur că nu sunt ipocrit sau demagog când afirm aceasta - pentru bucuria copleșitoare pe care mi-a adus-o istoria: căderea imperiului moscovit-bolșevic, eliberarea celor vreo zece state europene aflate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să spunem că țara Românească, lipită de Dunăre, se Înfățișează ca predominant balcanică, În timp ce Moldova privește nu numai spre sud, dar și spre nord, către Polonia, și spre răsărit, către stepele rusești, iar Transilvania aparține Europei Centrale și, Într-o măsură apreciabilă, spațiului occidental de civilizație. Multe valuri au venit dinspre răsărit, de la sciții antici până la ruși În epoca modernă, și multe altele dinspre apus, de la celți și romani până la unguri (porniți inițial dinspre Ural, dar stabiliți În Câmpia Panonică, la vest
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
etnici români. Era și una dintre cele mai rurale zone ale țării: doar 13% populație urbană (procentul pe țară: 20%). În consecință, multe trăsături culturale tradiționale: număr mai mare de analfabeți ca În majoritatea celorlalte provincii (și cu o diferență apreciabilă Între gradul de cultură al bărbaților și femeilor, iarăși o trăsătură tipică de tradiționalism: 70,4% bărbați știutori de carte, Însă doar 31% femei, cea mai accentuată disproporție din tot spațiul românesc). Slaba angajare În modernitate a permis supraviețuirea unui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
reprezentau 57,6%, maghiarii 29,1%, iar germanii 7,9%. La orașe, românii erau Încă minoritari, deși ponderea lor crescuse după 1918: 35,9%, față de maghiari — 39,8% și germani — 12,7%. Chiar acum, când orașele Transilvaniei sunt În măsură apreciabilă românizate, arhitectura lor lasă să li se Întrevadă originea. Clujul (Kolozsvár) și Târgu Mureș (Marosvásárhely) au fost orașe ungurești, iar Sibiul (Hermannstadt), Brașovul (Kronstadt) sau Sighișoara (Schässburg), fondate de sași, păstrează Înfățișarea tipică a unor burguri germane. Divizările religioase aduceau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fi una și aceeași persoană. După câteva luni de tensiune, s-a acceptat faptul Împlinit. În anii următori, Cuza a reușit să fie suficient de convingător, argumentând că Îi era imposibil să conducă simultan din două capitale, aflate la distanță apreciabilă (nu existau căi ferate, iar drumurile erau Într-o stare deplorabilă). Odată ce Începutul se făcuse, s-a acceptat și urmarea. La 24 ianuarie 1862, exact la trei ani de la dubla alegere, s-a Întrunit o singură adunare și a fost
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nebunia cumpărăturilor În toi. Când românii cumpără, cumpără chiar de-adevărat (lesne de Înțeles: abia au descoperit farmecul societății de consum). S-au creat și mari averi, dintre care nu puține În condiții dubioase. Noii capitaliști sunt Într-o măsură apreciabilă persoane care au ocupat posturi-cheie În structurile economice sau de informații ale vechiului regim: securiști (foarte numeroși), reprezentanți comerciali, activiști de partid. Nu este prea frumos: dar cum altfel s-ar fi putut constitui În câțiva ani o clasă de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ei au toate motivele să se gândească cu nostalgie la evreii și germanii plecați), dar și o parte din sufletul românesc. Nu numai românii etnici au creat România și cultura românească. În ce-i privește, evreii au adus o doză apreciabilă de nonconformism, de curiozitate și mobilitate intelectuală. Câțiva dintre cei mai de seamă cercetători ai limbii române și folclorului românesc (așadar, În domeniul cel mai pur al „românismului“) au fost evrei: Lazăr Șăineanu (1859-1934), cu o carieră succesivă În România
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
protestat: cum să se recunoască rapturile teritoriale și Îndeosebi existența Moldovei ca stat? Deocamdată, există Însă două state românești sau, mai corect spus, o Românie și o Moldovă. Rude ceva mai Îndepărtate ale românilor se află În Balcani, la distanță apreciabilă de frontiera sudică a României; sunt ultimii supraviețuitori a ceea ce a fost cândva romanitatea balcanică. Româna mai cuprinde — pe lângă limba română propriu-zisă, denumită de lingviști și „dacoromână“ — Încă trei dialecte: istroromâna, aproape dispărută, vorbită În câteva sate din peninsula Istria
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
apărute după lupte dificile și așteptări de ani, se epuizau, cum ușor se poate bănui, instantaneu. Ba Aurel Martin, fie iertat, directorul prestigioasei și populare colecții „Biblioteca pentru toți”, critic și politruc ce-și îneca vagile contradicții interne în cantități apreciabile de alcool, mi-a reziliat, în scris, după ’72, contractul pe care-l semnasem înainte „de plecare”, pentru În absența stăpânilor, sub motivul că „acest roman nu se ridică la nivelul prestigioasei colecții!”. Amintesc doar „una” din nenumăratele șicane și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
până la epuizare de propria sa existență. Deoarece unul dintre paradoxurile existenței noastre este faptul că „cheia” ei, a misterului pe care o conține - și faptul că existența oricui, la indiferent ce nivel social sau intelectual, conține o doză, o câtime apreciabilă de „neînțeles”, de mister, nu o neagă nimeni! -, cheia acestui mister, cum l-am numit, se pare că nu află în existența „propriu-zisă”, ci... în altă parte! E adevărat, mulți o caută în religie sau în diferitele religii, cu mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care există cetățeni de primă și de o a doua categorie (în cazul în speță, mai bine de un sfert din populație), după cum au sau nu buna naționalitate (cetățenie și naționalitate sunt două noțiuni distincte). Fapt care face și mai apreciabilă menținerea, în ciuda tuturor obstacolelor, într-o țară atât de militarizată și mereu în stare de alertă, a celor doi stâlpi fără de care o societate nu respiră și nu-i lasă nici pe alții să respire: o presă fără tabuuri și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pentru Mironescu și apărută în "Însemnări"; și Octav Botez, tot despre Mironescu, cam lung, însă bine și frumos. S-a dat un act (două tablouri) din "Catiheții dela Humulești" de Ion Mironescu. Piesa aceasta a avut la Iași un succes apreciabil, la care nu m-am așteptat. Cuprinde în ea și lucruri originale datorite lui Mironescu (scena dintre Oșlobanu și crâșmăriță din tabloul penultim). Iași Comitet de direcție la "Teatrul Național" ora 11 1/2. Sara, la 7 1/2, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Cupcici și satele Camenca, pe Siret, puțin mai jos, unde se varsă Sirețelul în Siret, apoi alte patru sate în colțul de Nord-Vest al Bucovinei, toate formând un domeniu destul de unitar. Apoi, satul Vascăuți pe Ceremuș, la o distanță apreciabilă, iar spre Sud-Est, într-un triunghi format de Suceava-Botoșani-Dorohoi se mai aflau alte trei sate, iar un alt sat se afla pe Bahlui, în județul Iași, iar alte două sate la Răsărit de Suceava. Nu toate sate erau de moștenire
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
document, ne arată că mânăstirea Pobrata a fost închinată Sfântului Mormânt. Așadar, Pobratei i-au fost acordate 27 de privilegii: 19 înainte de domnia lui Ștefan cel Mare, 7 între anii 1458-1472 și unul în anul 1500. Domeniul mânăstirii a fost apreciabil, ca mărime: 20 de sate, două locuri în pustiu, unde să își întemeieze sate, prisăcile Visoca, Rusnădzești, vama de la Țuțora, sălașe de țigani și tătari, berbânțe de miere, piatra de ceară din Târgul Frumos. Privilegiile acordate de Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce aparțineau domniei. În rest, toate celelalte proprietăți au fost cumpărate de Ștefan și dăruite în aceași zi Voronețului. Moșia a asigurat călugărilor de la Voroneț suficiente mijloace de trai, fapt care le-a permis să dezvolte aici o viață intelectuală apreciabilă, din moment ce din această mânăstire, Grigore Roșca avea să ajungă mitropolitul Moldovei. Mânăstirea Tazlău. Înainte de a se clădi biserica mânăstirii Tazlău- zidită la 1496-1497- Ștefan cel Mare cumpăra, la 1 februarie 1481, satul Selivestrii de la Danco, fiul lui Sinea, nepotul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la chemarea domnului, atunci apreciem că putea să ridice o oaste de 30-40000 de oameni. Nu trebuie să uităm că locuitorii târgurilor care se aflau în stăpânirea domnului aveau aceleași obligații militare ca și țăranii și puteau furniza un număr apreciabil de luptători. Acceptând numărul foarte mare de oameni, pe care un domn îl putea ridica în momentele de mare primejdie, se pune întrebarea dacă și capacitatea de luptă a oastei moldovenești era proporțională cu numărul. Mai mult de jumătate din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
XV-lea Moldova era plină de curți boierești întărite. Până acum nu s-au descoperit urmele unei asemenea curți. Se dau două exemple de curți întărite, cea din Giulești și cea din Netezi-Neamț. Despre ultima se spune că avea dimensiuni apreciabile, era construită din piatră și avea formă de turn. Ambele curți au fost construite în secolul al XIV-lea. Sunt puncte fortificate, datând din epoca întemeierii statului feudal moldovean. Cea de la Netezi a aparținut lui Bratul Neatedul. Acesta apare în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stolnicul, ultimii, boierii “de casă” ai domnului, care au luptat alături de Ștefan. S-a vorbit totuși despre trădarea marilor boieri, ca, mai apoi, să se ajungă la formula potrivit căreia Ștefan s-a lovit de ostilitatea marilor boieri. Un salt apreciabil de la trădare la ostilitate. Și această ostilitate, câtă a fost, era firească. O domnie autoritară naște și nemulțumirea unor supuși. Problema, care se pune, este dacă această ostilitate poate stânjeni autoritatea domnului. Ștefan cel Mare a avut grijă să numească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]