2,802 matches
-
sa istorică, București, 1956. Traduceri: Longos, Daphnis și Chloe, introd. trad., București, 1922; Tratatul despre sublim, introd. trad., București, 1935; Demetrios, Tratatul despre stil, introd. trad, Iași, 1943; Aristotel, Poetica, București, 1957; Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, introd. Aram M. Frenkian, București, 1963. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 83-86; Călinescu, Ulysse, 279-283; N. I. Popa, Constantin I. Balmuș, AUI, științe sociale, t. III, 1957; In memoriam Constantini I. Balmuș, îngr. Cicerone Călinescu, Traian Diaconescu și Constantin Botez, Iași, 1984; Gavril
BALMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
a pune în mișcare un întreg repertoriu de fizionomii, comportamente și limbaje: adolescenta pură (Anda Deheleanu), gestionarul hoț (Ștefan Mărăcineanu), femeia vulgară și ușuratică, sprijin neprețuit pentru detectiv datorită limbuției sale (Roza Mărgărit), bătrânul care își transformă casa în tractir (Aram Agopian) sau actrița proxenetă (Mariana Pop). Oarecum diferit este romanul Femei singure (1969), unde accentele psihologice sunt mai judicios distribuite, nuanțând viața interioară a personajelor. Frământările Rodicăi (soția unui condamnat la cincisprezece ani de închisoare) și procesul maturizării fiicei acesteia
BARBUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
jucam prin moloz, fără a găsi nici o urmă din cei care au trăit acolo. Neculai însuși o privea cu nepăsare. Săltând în ani, băiatul a început să pască vitele. îi înlocuia pe frații mai vârstnici care treceau la trebile gospodărești : arau, coseau, prășeau. Când nu se hârjoneau cu fetele, Costache și Ion practicau pasiunea clandestină a tutunului ș-a pescuitului în Șomuz. Adunau atâtea vicii, încât, în ochii mei, autoritatea lor era surpată. Dimpotrivă, pe zoiosul, zăbălosul și flendurosul Neculai islazul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
din cărbune înnegrit. Apoi, împrăștiind și scoțând lemnul rămas, gospodarii au făcut, lângă cea veche, casă nouă. Pe locul ei se vedea, înălțat, un morman pe care creștea troscotul. Mai ales după războiul din urmă și, mai apoi, când fu arat pe ruptele pământul de-au rămas puține toloace, cei care voiau să țină o vacă ori un purcel năvăliră către țarină. Atunci, din vechea uliță, născură câteva hudicioare. Dar asta n-a durat mult. Se electrificase satul din deal iar
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în urma recentelor ploi de toamnă. Sporovăia întruna, punând tot felul de întrebări. Frosa, adâncită în gândurile ei, îi răspundea mai mult din politețe, scurt și lapidar. S-au oprit în dreptul unei case din marginea satului, de unde se vedea câmpul proaspăt arat pentru culturile de toamnă. Când Frosa a văzut unde a ajuns, o podidiră lacrimile. Bătrâna strigă către cei din curte, cu glas puternic și ascuțit: - Veto, ești acasă? Ieși, făă afară, că-ți veniră nora și nepoții! Un câine jigărit
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Alte urlete demente. Ridică agasată din umeri. Toată lumea e obișnuită cu acce sele astea de furie. Numai nou-venita pare impresionată. O mângâie reconfortant pe creștet și zbiară către Cornelia, ca să acopere tumultul: — Dacă e cuminte, va participa la procesiunea de la Ara Pacis. Altminteri, o să rămână acasă. Asinia tace ca prin minune. Mai mult chiar, se lasă dusă fără nici o împotrivire de data aceasta. Bătrâna suspină ușurată. Stratagema a avut efect. Îi prinde bine și fetei să fie îndepărtată din locul în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și continuă să vorbească și să gesticuleze mecanic, în virtutea inerției. La un moment dat, îl aude pe Herodes Agrippa spunând destul de tare lângă el: — La voi audiența domestică nu se termină odată cu ora a doua, ca să ajungeți la sacrificiul de la Ara Pacis? Stăpânul casei sesizează ocazia din zbor și se întoarce către cubicular și secretar, privilegiații lui: — N-am făcut încă libația de dimineață, și suntem în în târziere. Ocupați vă voi de ceilalți! Cu un gest afectuos, îl ia cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din grădină. Umbra tijei de metal, înfiptă într-o calotă de marmură, urmărește în concavitatea ei emisferică mersul răsturnat al soarelui pe cer. Un fel de paralelă diurnă. Mai are timp îndeajuns să-și vadă clienții înainte de a pleca la Ara Pacis. Întoarce capul către Seianus: — Despre ce bănuieli vorbești? Îl vede cocârjându-se, micșorându-se la propriu. Teamă, sau sfiiciune? — Nero, spune încet Seianus, umblă vorbe prin lume, vorbe de pizmă care mă amenință... Și ce treabă ai tu cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Cine știe când s-ar putea să aibă din nou nevoie de el? Prietenia cu Plautii reprezintă un atu politic. Ca și cum ar vrea să-l contrazică, Silvanus spune mieros: — Am trecut să te iau, să mergem împreună, mai întâi la Ara Pacis, apoi la Senat. Zâmbetul lui larg, numai lapte și miere, îl scârbește peste măsură pe Tiberius. Mă ia pe departe, imbecilul. Preferă ca oamenii să-i spună direct, în față, ce vor de la el. Îi îmbrățișează cu un gest
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lase ocupația asta pentru mai târziu, la bătrânețe, când va avea timp berechet să-și povestească memoriile... Se întrerupe brusc și arată cu mâna întinsă către Câmpul lui Marte: — Măiculiță! se jeluiește, cum o să ajungem noi prin mulțimea asta până la Ara Pacis? Încruntat, Tiberius Nero contemplă la rândul său fosta mlaștină din preajma Tibrului transformată de Augustus și Marcus Agrippa într-o promenadă monumentală. Pe pajiștea verde care se întinde de-a lungul fluviului nu mai e loc să arunci un ac
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ușa dinspre vestibul pocnește scurt. Un grup de sclavi se strecoară iute înăuntru. Din spatele lor se ivește Tigellin: — S-a făcut târziu, rostește către Germanicus. — Așa e, se scutură acesta. Îl întreabă pe Herodes: — Vii și tu cu mine la Ara Pacis? Luat pe neașteptate, prințul evreu bâiguie ceva ininteligibil. Putem să-l abordăm pe principe după aceea, insistă prie tenul său. Iulius Agrippa clatină nehotărât din cap. Augustus s-ar putea mânia dacă-l vede. I-a transmis prin Ianuarius
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
împarte dreptatea în dimineața asta? Plautius Silvanus nu sesizează gluma și întreabă prostește: — De ce? Nero se pune pe râs, urmat de tânăr. Bătrânul senator por nește mai departe îmbufnat. Și-a dat seama că toți magistrații Cetății sunt adunați la Ara Pacis. Tiberius îl ajunge din urmă și-l apucă de braț: — Uită-te la Roma noastră! șoptește ca să-l îmbuneze. Silvanus se înmoaie: — Regina Universului! murmură cu un surâs. — Pe Hercules! exclamă dintr-odată Velleius Paterculus. Nero întoarce mirat ochii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în jos la monu mentul patrulater din marmură albă care a început să se iveas că printre frunzele arborilor. În interior, se află ținta călătoriei lor: altarul închinat Păcii Universale instaurate de Augustus. Arată cu degetul ca să le atragă atenția: — Ara Pacis... Realizează brusc că până acum a definit domnia principelui doar în termeni negativi. Nu e una, nici alta, nici cealaltă. Dar privită pozitiv? Ce formă de guvernământ este de fapt, că nimic nu mai seamănă cu vremea când Roma
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în 23 î.Hr.; mort în 12 î.Hr. Albis - râul Elba Alexandru și Aristobulus - fiii regelui iudeu Herodes cel Mare și ai prin țesei hasmoneene Mariamne; executați din ordinul tatălui lor în anul 7 î.Hr. Appius Claudius - consul în 54 î.Hr. Ara Pacis (Altarul Păcii) - 13 î.Hr. as - cea mai mică monedă de aramă, valora ¼ dintr-un sestertius Augustus, Cn. Octavianus - moștenitor al lui Iulius Caesar, a domnit între 27 î.Hr. și 14 d.Hr.; în 23 î.Hr. a fost la un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Cu ochii mari și purtători de pace? Răsai din umbra vremilor încoace, Ca să te văd venind - ca-n vis, așa vii! Cobori încet... aproape, mai aproape, Te pleacă iar zâmbind peste-a mea față, A ta iubire c-un suspin arat-o, Cu geana ta m-atinge pe pleoape, Să simt fiorii strângerii în brațe - Pe veci pierduto, vecinic adorato! {EminescuOpI 121} FREAMĂT DE CODRU Tresărind scânteie lacul Și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, Las aleanul să
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Au răsărit în mine! Cu câte lacrimi le-am udat, Iubito, pentru tine! Cum străbăteau atât de greu Din jalea mea adâncă, Și cât de mult îmi pare rău Că nu mai sufăr încă! Că nu mai vrei să te arați Lumină de-ndeparte, Cu ochii tăi întunecați Renăscători din moarte! {EminescuOpI 185} Și cu acel smerit surâs Cu acea blândă față Să faci din vieața mea un vis Din visul meu o vieață. Să mi se pară cum că crești De cum
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
te arăți convins, chiar dacă în sufletul tău nu-i crezi deloc. În ziua aceea, după ce coborî de la castel colindă în tihnă orașul împreună cu Yozō. În apropierea castelului se înșiruiau conacele supușilor de rang înalt, în cartierele Ō, Minami, Sakana și Ara se găseau case înghesuite de negustori, iar templele erau răspândite peste tot. Yozō își împreună palmele rugându-se sârguincios la fiecare templu în parte. Samuraiul înțelegea bine ce era în sufletul lui. Cumpără cai de jucărie pentru copii și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
la priveghi. Curând intrară în Roma. Cum înaintau pe caldarâmul ud de ploaie, mai întâi se luară după ei niște copii. În urma lor se adunară apoi și niște oameni curioși. Japonezii urcară nenumăratele trepte ale Capitoliului și dispărură înăuntrul mănăstirii Ara Coeli. Nu se mai arătară din spatele porților închise. Se răspândi zvonul că erau niște trimiși din Ungaria și oamenii se împrăștiaseră care încotro. Timp de o săptămână, pe o vreme ploioasă de primăvară, Roma așteptă sărbătoarea Învierii. În biserici, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu chipul Fecioarei Maria licăreau puzderie de lumânări. O dată cu lăsarea serii, o mulțime de bărbați și femei se adunau în fața sa și intonau rugăciuni de pocăință. Dar nimeni nu putea spune că i-a văzut pe japonezi ieșind din mănăstirea Ara Coeli. În dimineața Învierii, pe când ziua se îngemăna cu noaptea, începură să se deslușească umbre de oameni care se adunau grupuri-grupuri în piața San Pietro din Vatican așezându-se pe rânduri. Erau călugări și pelerini veniți de departe. Strânși în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
În câteva minute. — Unde-s picadorii? Întrebă Manuel. — Sunt În țarcul din spate, se ceartă pe caii frumoși, zâmbi Hernandez. Catârii pătrunseră-n goană prin poartă, trăgând În pocnete de bice și clinchete de clopoței taurul tânăr al cărui trup ară o brazdă În nisip. Se grupară pentru paseo imediat ce trecu taurul. Manuel și Hernandez erau primii. Imediat În spate erau tinerii din cuadrillas, cu capele grele Înfășurate pe brațe. În spate erau cei patru picadori, urcați pe cai, ținându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de textele următoare: a) Toamna (compune cu început dat ) „Toamna. Cel mai frumos anotimp al anului este toamna cea luminoasă, care coace strugurii și face vinul.... Săptămâni întregi cerul e senin, căldura e potolită, iar dacă vine o ploaie-două plugarii ară pe îndelete, pregătind recolta anului următor”. (S.Mehedinti,G. Vâlsan , Lecturi geografice) b) Vara (compunere cu sfârșit dat) „Căldură au verile României din prisos. Grija cea mare e pentru mersul ploilor. Când și acestea sosesc la timp, grânele sunt minunate
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de a privi toate nefericirile de pe lume. Nu poți să transformi un bivol În om. Și, dacă bivolul nu frământă noroiul, atunci cine s-o facă? Domnișoara Rong Își continuă discursul filozofic fără să se gândească: — Deci familia trebuie să are casă, casa trebuie să are cărămizi, bivolul trebuie să frământă noroi. Nu fiți triști, așa viața este... Se bucura că avea ocazia să le povestească celor pe care-i avea În grijă despre budism. Auzise că mulți americani, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de pe lume. Nu poți să transformi un bivol În om. Și, dacă bivolul nu frământă noroiul, atunci cine s-o facă? Domnișoara Rong Își continuă discursul filozofic fără să se gândească: — Deci familia trebuie să are casă, casa trebuie să are cărămizi, bivolul trebuie să frământă noroi. Nu fiți triști, așa viața este... Se bucura că avea ocazia să le povestească celor pe care-i avea În grijă despre budism. Auzise că mulți americani, mai ales cei care veneau În China
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
unii din bătrînii țării s-au sculat, și au zis întregii adunări a poporului: 18. "Mica din Moreșet proorocea pe vremea lui Ezechia, împăratul lui Iuda, și spunea întregului popor al lui Iuda: "Așa vorbește Domnul oștirilor: "Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre, și muntele Casei Domnului o înălțime acoperită cu păduri." 19. L-a omorît însă oare Ezechia, împăratul lui Iuda, și tot Iuda? Nu s-a temut Ezechia de Domnul? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
cumva să vi se strîngă mai tare legăturile; căci am aflat de la Domnul, Dumnezeul oștirilor, că nimicirea întregii țări este hotărîtă. 23. Plecați-vă urechea, și ascultați glasul meu! Fiți cu luare aminte, și ascultați cuvîntul meu! 24. Cel ce ară pentru semănătură, ară oare necontenit? Necontenit își brăzdează și își grăpează el pămîntul? 25. Oare după ce a netezit fața pămîntului, nu aruncă el măzăriche și seamănă chimen? Nu pune el grîul în rînduri, orzul într-un loc deosebit, și alacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]