6,861 matches
-
nu” jefuirii țării noastre! În calitate de cetățeni europeni avem dreptul la un mediu salubru. În calitate de contribuabili avem pretenția ca aleșii noștri să urmărească în primul rând interesele electoratului în loc să încerce să intre în grațiile oamenilor de afaceri înstăriți din străinătate. Ca ardeleni protestăm împotriva practicii Bucureștiului de a considera Transilvania o colonie bogată în resurse naturale pe care o poate exploata în mod nestingherit și nelimitat, când de fapt ar trebui să o trateze ca pe o regiune istorică a Europei, demnă
Tokes, dușmanul României, dușmanul proiectului Roșia Montană by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35536_a_36861]
-
necesare, contribuie la rescrierea biografiei fizice și creatoare, completează profilul unui autentic intelectual și corijează unele inadvertențe încă existente în monografii, dicționare și istorii literare. Omul, ca și creatorul, manifesta, după mărturiile unora dintre contemporanii săi, o anumită parcimonie, specifică ardelenilor, în ceea ce privește intinerariul pe care l-a parcurs într-un timp nu tocmai prielnic artelor. Proza confesivă, portretistica literară și epistolele sale, nu puține, contribuie, esențial, la decriptarea și înțelegerea exactă a unei epoci din cele mai nefaste, pe care au
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
era organizarea de cursuri de limba română pentru învățători". în același scop sosiseră la Chișinău ardelenii Ion Matei, Romulus Cioflec și Onisifor Ghibu "care făcea pe șeful nostru spunându-ne odată Ťcum Bucovina a fost trezită la viața românească de ardeleanul A. Pumnul, tot așa și Basarabia va renaște prin ardeleniť, lăsând să se înțeleagă că rolul lui Pumnul din Bucovina îi revine în Basarabia lui și nu altuia". Dar, peste câteva zile își fac apariția mai mulți profesori din România
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
am putut, vor veni alții și vă vor da restul ce ni se cuvine." Un "trăiască" puternic a urmat cuvintelor frumoase rostite de acest patriot român, care la București, sub ocupația germană, s-a înconjurat de mai mulți bucovineni și ardeleni, rămași acolo, întrebuințându-i formal ca servitori, pentru a-i salva pe acești "dezertori" de la moarte, dacă ar fi dat nemții de ei." Desigur, pe memorialist îl interesau în principal problemele școlare: "De la Unire, școala basarabeană a fost subordonată Ministerului
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
mulți pierdută, a Basarabiei și Bucovinei! Două aspecte ale acestei bătălii impresionează înainte de toate. Primul este luciditatea cu care diaristul se analizează și analizează situația curentă. Hudiță și Maniu sunt lucizii PNȚ, spre deosebire de Mihalache, de dr. Lupu sau de grupul ardelenilor (Aurel Leucuția, Emil Ghilezan, Ghiță și Ionel Pop). Jurnalul consemnează implacabil, cu o răceală emoționantă, dezmembrarea treptată a castelului de iluzii construit după răsturnarea dictaturii antonesciene. Cel de-al doilea aspect devine mai pregnant la sfârșitul anului 1945: atât Ioan
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
pe mine și pe Iohannis, nu știu de ce, deși eu sunt victimă colaterală și cred că el a fost vânat - eu sunt victimă colaterală. Crin Antonescu: Mulțumesc domnule președinte. Am discutat și cu Iohannis chestiunea asta, el este sas, este ardelean, dar foarte și el era cam îngrijorat de chestiunea asta. Aristotel Căncescu: Mie mi s-a părut... Crin Antonescu: Așa e el... dă impresia. Era preocupat și situația privește un număr foarte mare de primari... Crin Antonescu: Nu nu. El
Stenogramele PNL, parte dintr-o campanie de intoxicare portocalie pentru Bruxelles by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37329_a_38654]
-
nu doar cu un „cult”, ci și - mai exact spus - cu o exemplară etică a muncii. Despre care va fi vorba în continuare. Vedea două „surse” ale seriozității sale: spunea uneori - nu foarte des, totuși! - că se consideră „țăran” și „ardelean”. Se născuse în Tohanu Vechi, pe-atunci comună, deci în „mediul rural”, astăzi absorbit de Zărnești, deci în „mediul urban”. Mama lui e născută în Tohanul Nou, peste deal, aproape de Bran. Localitățile de pe-acolo, la Vest de Brașov, de-
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
adaptase perfect în Capitală și, devenit brașovean la maturitate, a revenit mereu cu plăcere în urbea studenției, ca-ntr-un spațiu cu totul familiar, pînă cînd s-a și stabilit aici, către sfîrșitul vieții, cred că în toamna anului 2000. „Ardeleanul” era - prin urmare - în egală măsură „regățean” și a evitat să contribuie la noua pseudo-mitologie postcomunistă a „transilvanismului” ca variantă „superioară” a „românismului” (de fapt, o formă - inabilă... - de disimulare a unui complex provincial de inferioritate). Se proclama cîteodată „ardelean
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
Ardeleanul” era - prin urmare - în egală măsură „regățean” și a evitat să contribuie la noua pseudo-mitologie postcomunistă a „transilvanismului” ca variantă „superioară” a „românismului” (de fapt, o formă - inabilă... - de disimulare a unui complex provincial de inferioritate). Se proclama cîteodată „ardelean” cu strictă referire la ideea de temeinicie pe care gura lumii o atribuie mai degrabă românilor „intracarpatici” decît celor „extracarpatici”. De fapt, fără excese de „specifism” regionalist, nu făcea decît să-și recunoască felul de a fi și să-i
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
și „ardelenismul” lui Gheorghe Crăciun se cuvin privite cu o doză mare de relativism. Tenacitatea caracteristică i-a fost - în fond și la urma urmei - trăsătură temperamentală, de structură a personalității: ca și alți cetățeni de extracție rurală sau urbană, „ardeleni”, „regățeni”, din orice colț al lumii, și spre deosebire de restul, era înzestrat cu perseverență. A lui era formidabilă: se străduia să ducă la bun sfîrșit tot ce începea, nu abandona la jumătate, nu improviza superficial, nu „dădea rasol”, nu „fușerea” nimic
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
europarlamentar în luna iunie, acesta fiind numit președinte la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Potrivit unor surse din PNL, înainte de nominalizarea Ramonei Mănescu, pe lista scurtă pentru mandatul de europarlamentar figurau secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, senatorul Ben-Oni Ardelean și deputatul Iulian Surugiu, scrie Mediafax. Eduard Hellvig ar fi cotat cu cele mai multe șanse între liberali, chiar dacă acesta se află pe lista PNL de la alegerile europarlamentare din 2009 pe poziția 14, având alți opt colegi înainte. Între aceștia se numără
Cine merge în locul Ramonei Mănescu la Parlamentul European by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35691_a_37016]
-
Iulian Surugiu, scrie Mediafax. Eduard Hellvig ar fi cotat cu cele mai multe șanse între liberali, chiar dacă acesta se află pe lista PNL de la alegerile europarlamentare din 2009 pe poziția 14, având alți opt colegi înainte. Între aceștia se numără senatorul Ben-Oni Ardelean, care ar fi primul îndreptățit să obțină mandatul în Parlamentul European, urmat de Ovidiu Silaghi, care s-a retras din cursa pentru ocuparea fotoliului de ministru al Transporturilor, după ce DNA a decis urmărirea penală a acestuia. În acest moment, nu
Cine merge în locul Ramonei Mănescu la Parlamentul European by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35691_a_37016]
-
implicit, despre sine, despre concepția sa cu privire la teatru, despre viziunea sa poetică, despre - cum spune Rémy de Gourmont - les choses du temps. De o particulară importanță sunt textele pe care Anca Sîrghie și Marin Diaconu le-au identificat în publicațiile ardelene în care tânărul Stanca și-a făcut ucenicia literară. Începuturile scriitorului sunt astfel recuperate și oferite exegeților (unii dintre ei, mai ales în anii din urmă, prea grăbiți în a interpreta opera înainte de a o cunoaște în întregime). Ediția de
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
legate de text, și de un excelent studiu introductiv, aparținându-i Ancăi Sîrghie. Care pare a ști tot despre scriitor și, nu în ultimul rând, despre contextul literar și cultural în care a trăit și a creat acesta: despre teatrul ardelean din anii ’30-’60, despre revistele școlare în care debutează Radu Stanca, despre încercările sale nereușite de a străbate cortina cenzurii comuniste, despre relațiile dintre „cerchiști”. Se observă, în orice caz, din lectura studiului că autoarea lui are deja limpede
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
Ion Buzași La mijlocul lunii iulie 1985, preotul și profesorul Ștefan Manciulea, un cărturar blăjean de trudă benedictină, ultimul reprezentant al Școlii Ardelene, lua drumul veșniciei. La slujba de înmormântare din curtea profesorului a ținut o predică funebră, care s-a transformat treptat într-un veritabil panegiric, episcopul de atunci (în clandestinitate), Alexandru Todea, fostul său elev la Liceul „Sf. Vasile cel Mare
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
fostul elev” răspunde cu „aleasă recunoștință” și cu respectuoase mulțumiri, elogiind tinerețea spirituală a Profesorului. Un moment important din această perioadă îl constituie anul 1973, când o parte din marea și vestita Bibliotecă a Blajului, a revenit în orașul luminilor ardelene prin înființarea Bibliotecii Documentare „Timotei Cipariu” Blaj, ca subfilială a Academiei R. S. R. - Filiala Cluj. Așezată în pavilionul administrativ al Mitropoliei blăjene de odinioară, ea a devenit laboratorul de lucru al profesorului, care cu foi liniate de caiet, cu
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
Băncilă. S-ar putea menține distincția cu care, spre deosebire de Blaga, operează Noica, între sufletul pastoral și cel agrar al românului? Puțin probabil, socotește Alexandru Surdu, întrucît doar populațiile nomade puteau fi autentic pastorale: „Situație ilustrată de marii cărturari de Școală Ardeleană, aceea că oamenii acestor locuri nu sunt doar posesori de pămînturi, cum au fost ocupanții străini, nu ei sunt stăpînii pămîntului, ci sunt stăpîniții acestuia. Sunt «botezații cu pămînt», cum le zice Blaga, și anume cu pămîntul acesta, cu terra
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
vă tulbură zilnic? Ah, când mă gândesc la ei, mă apucă revolta: servitorul tuturor în absurd! Îmi pare rău că am intrat în această porcărie. Mult mai bine ar fi fost să- mi văd de treburile mele. Azi e vremea ardelenilor, orgolioși, lacomi de bani, și tâmpiți din fire. Trebuia să mă rezerv pentru altă dată. Multe prostii face omul. A propos de prostii: am scris și o poezie, bunicică. Vă sărut cu dragoste de tată, și pe tine, mamă, și
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
cum inspirat îl numește Wittstock însuși al familiei Hochmeister care a dat animatori culturali, tipografi și comercianți de vază, lăsîndu-ne să descifrăm pe acest coridor ravagiile istoriei „la grandeur et la decadence” a unui Hermannstadt, aparent apus, pe care sașii ardeleni, rămași în țară, nu încetează să-l arate Occidentului, ca pe o emblemă de cinste și demnitate, imposibil de șters de pe harta României. De ce Bila albastră? Acest autor nu este un postmodern. Unul care trăiește într-un „trecut continuu”, un
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
ca atare de centrala Ministerului Afacerilor Străine, Suveranul României Ferdinand i-a conferit, în iunie 1927, Ordinul Steaua României în grad de Cavaler. Cu siguranță hotărâtoare pentru susținerea de către Ministerul Afacerilor Străine a propunerii de a i se acorda poetului ardelean înaltul ordin au fost rapoartele trimise de Blaga centralei din Palatul Sturdza, unele ajunse și la guvern sau pe biroul Suveranului, privind modul în care presa poloneză oglindea situația din România. Ziariștii polonezi o făceau nu întotdeauna exemplar, cum s-
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
un parlamentar de largă notorietate - Z. Stronski. Șeful publicației a fost cel care a și semnat editorialul intitulat: Depășirea măsurei. Atac împotriva României. De remarcat că în paginile respectivului ziar și-a pus pentru prima oară semnătura și scriitorul diplomat ardelean, Lucian Blaga. Fostul publicist de la „Patria” din Cluj, a redactat un eseu succint, demn, în care subliniază că articolul apărut în ziarul evreiesc „Dziennik Warszawski” „este lipsit de cele mai elementare scrupule gazetărești despre România”. Apoi dezvoltă premisele greșite de la
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
de Cavaler. Așa a ajuns autorul Poemelor luminii să fie cel mai tânăr diplomat român, am spune și merituos atașat de presă, să primească înalta distincție, înaintea multor colegi din generația lui. Cu modestia care îl caracteriza, scriitorul și filosoful ardelean n-a consemnat nimic în biografia sa, redactată oficial peste vreo zece ani, nici în corespondența sau însemnările sale, despre primirea înaltei distincții. Am spune chiar că „n-a făcut caz” de acest lucru. Câteva luni nici n-a știu
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
acces, relațiile diplomatice dintre cele două țări stabilindu-se abia în 1934, de Nicolae Titulescu. Interesant că Ministerul Afacerilor Străine s-a oprit asupra decorării lui Blaga, exact în momentele în care acesta făcea toate diligențele posibile pe lângă colegii săi ardeleni, să fie sprijinit să plece de la Varșovia, mai ales de Eugeniu Filotti, ajuns director al Direcțiunii Presă, din funcția de atașat de presă de la Praga, loc pe care Blaga și-l dorea cu mare ardoare, și unde a ajuns, la
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
străină. într-un amplu și bine documentat studiu, Mircea Popa proiectează reflexe noi asupra personalității episcopului cărturar Inochentie Micu-Klein, definindu-l drept "strategul programului național". Renașterea spirituală a românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, cunoscută sub numele de Școala Ardeleană, relevă Mircea Popa, își are izvorul în activitatea culturală și politică a lui Inochentie Micu-Klein, "care a trasat pentru întâia dată jaloanele revendicărilor românești în raport cu Curtea vieneză, dieta Transilvaniei și poporul din care făcea parte. Semnificația istorică a faptelor depășește
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
până astăzi în manuscris, și anume Praxisul forumurilor bisericești, din 1805, și poema filosofică Reporta din vis, datând din 1820-1822. După }iganiada lui Ioan Budai Deleanu, poemul filosofic, demonstrează Mircea Popa, este cea de a doua creație epică din cadrul Școlii Ardelene, extrem de interesantă prin noile tendințe preromantice și romantice: Ideea esențială este aceea a deșertăciunii bogățiilor lumești și a necesității omului de a aspira spre perfecțiune, spre o viață morală, cumpătată, trăită în rigorile eticii și ale respectului față de semeni." Prin
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]