3,252 matches
-
se poate realiza și prin adăugare a unor substanțe inerte, de obicei coloidale, cum sunt gelatina, argila, etc, care permit o desfășurare normală a cristalizării, numai pe baza curenților de difuziune. Așa se produc monocristalele foarte regulate de ghips din argile. - Condiții legate de viteza de răcire și viteza de evaporare În timpul cristalizării normale se creează în jurul cristalului suprafețe de egală concentrare, paralele cu fețele sale. Perpendicular pe aceste suprafețe se îndreaptă liniile de difuziune a particulelor spre cristal. Aceste linii
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
concreșteri paralele pot fi recunoscute și la unele cristale scheletice arborescente sau dendritice, cum se întâlnesc adesea la aur și la alte metale native . c.Concreșteri sferoidale de cristale În medii omogene, fin dispersate, de natură coloidală, cum sunt mâlurile, argilele, etc se formează concreșteri sau agregate radiare de cristale. Pornite de obicei dintr-un centru de cristalizare, cristalele cu habitus acicular sau fibros se dezvoltă în mediul izotrop cu aceeași viteză în toate direcțiile formând un agregat mai mult sau
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de pe pereții cavităților. III 5 3 .Agregate neregulate de cristale Atunci când au drum liber de dezvoltare și nu intervin factori perturbatori cristalele capătă uneori chiar forme ideale, cum sunt cuburile de pirită sau cristalele prismatice perfecte de ghips din unele argile. Se spune că aceste cristale sunt idiomorfe. În geode cristalele se dezvoltă de asemenea liber în anumite direcții și capătă forme apropiate de cele ideale .Acestea sunt cristale hipidiomorfe . Alteori însă, din cauza spațiului restrâns pe care-l ocupă , cristalele ce
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
dreptunghiulară, cu o treaptă în partea estică era orientată pe axa N-S, având lungimea de 2,5 m, lățimea peretelui sudic de 1,87 m și adâncimea de 0,7 m. Umplutura gropii era formată din pământ amestecat cu argilă nisipoasă. Scheletul defunctului aparținând unei femei era întins pe spate într-o covată din lemn adâncită în groapă cu 0,22 m, fiind orientată cu capul spre N și având mâinile dispuse de-a lungul corpului și picioarele întinse drept
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
format dintr-un număr de 6 spire și coardă exterioară, piciorul întors pe deasupra arcului și răsucit în formă de spirală înlănțuită și capătul înfășurat pe arc; un obiect de ofrandă reprezentând un vas de mici dimensiuni modelat cu mâna din argilă grosieră, găsit în dreapta craniului, cu corpul bombat, gâtul îngust, buza evazată, fundul plat, înălțimea de 11 cm, diametrul gurii - 5 cm, diametrul maxim al corpului - 8,5 cm și diametrul fundului - 5,5 cm. NOVOCOTOVCK (centrul raional Slobozia, R.Moldova
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
mărgele mărunte din sticlă găsite la tălpile picioarelor; oglindă din bronz cu discul rotund și plat găsită lângă talpa piciorului drept, având diametrul de 7 cm și grosimea de 0,2 cm; fusaiolă tronconică găsită lângă talpa piciorului stâng din argilă semifină de culoare cenușie având suprafața bine netezită, înălțimea de 3 cm, diametrul bazei de 4,3 cm, diametrul orificiului de 0,5 cm; vas de ofrandă descoperit la tălpile picioarelor, reprezentând o cană modelată cu mâna, realizată din pastă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
alunecări predomină pe versanții puternic înclinați. *după noua clasificare a solurilor din România (2006) Resursele naturale Județul Iași nu dispune de resurse naturale importante, fapt ce determină și influențează dezvoltarea lui economică și socială. Sunt de interes local: nisipuri, pietrișuri, argile, ape minerale etc. Bogăția solului este dată de existența a 380.331 ha de teren agricol din care: 67,47% teren arabil; 28,35% pășuni și fânețe; 4,28% vii și livezi; pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră însumează
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
presiuni antropice agresive prin acțiunea combinată a poluanților, este triunghiul ȚuțoraHolboca-Tomești, unde acționează poluanți din surse majore cum ar fi CET (termocentrala), depozitul de deșeuri menajere Tomești, Stația de epurare a municipiului Iași, proximitatea zonei industriale a orașului, cariera de argilă a SC Ceramica SA, respectiv SC Comtom SA (combinatul de creștere a porcinelor) Tomești. Pe teritoriul judeșului Iași a fost inventariată în anul 2000 o suprafață de 27.924 ha afectată de alunecări și eroziune de adâncime, care necesită lucrări
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
producerea zgomotelor de orice fel, distrugerea cuiburilor și activitatea umană; g. se interzice distrugerea, deteriorarea sau ștergerea semnelor topogeodezice, a panourilor indicatoare ori a marcajului rezervației; h. este interzisă efectuarea săpăturilor de orice fel, deschiderea de cariere de piatră, nisip, argilă sau executarea de construcții, cât și schimbarea destinației ariei protejate fără acordul organelor abilitate prin lege (Filiala Iași a Academiei Române - Subcomisia Monumentelor Naturii). B. Rezervații floristice = 65,86 ha 1. Fânețele seculare de la Valea lui David, comuna Miroslava: 46,36
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
colectarea rocilor, ierburilor, plantelor medicinale, semințelor și a materialelor de interes științific; b. sunt interzise pășunatul și vânătoarea; c. sunt interzise amplasarea corturilor și abandonarea deșeurilor; d. se interzice efectuarea săpăturilor de orice fel, deschiderea de cariere de piatră, nisip, argilă sau executarea de construcții (drumuri, clădiri, lucrări de îmbunătățiri funciare, montări de conducte, cabluri etc.) e. este interzis accesul persoanelor neautorizate, al vehiculelor de transport auto sau hipo fără acordul administratorului sau al custodelui; f. se interzice aprinderea focului, distrugerea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rezervației este situat pe depozitele Basarabianului cu grosime de 360 m, formate din marne argiloase, nisipuri și destul de rar calcare oolitice. În lunci sunt materiale aluvionare diferite sub raportul texturii, grosimii și substanțelor organice. S-a observat o localizare a argilei pe locuri mai așezate (platouri). Materialul parental, alcătuit din roci ușor dezagregabile, a favorizat formarea de soluri destul de profunde, lipsite de schelet, cu volum edafic de la mijlociu la mare. Rezervația este situată în Podișul Central al Moldovei, în partea nordică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: Teritoriul rezervației este situat pe depozitele cu o grosime de aproximativ 360 m ale Basarabeanului, formate din marne argiloase, gresie, nisipuri și calcare. Argilele sunt localizate în locuri mai înalte. De asemenea, participarea lor este mai mare pe versanții cu pantă mică, ceea ce a generat formarea solurilor cu textura mai grea și stagnarea apei la baza orizontului B. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: formațiunile geologice sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau gălbui de gresii nisipoase sau calcare oolitice. Din punct de vedere geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul Suceava. b
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor râuri (Ulmenion minoris) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este o formațiune sedimentară cu aluviuni actuale și subactuale; Cuaternarul este prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un relief de acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră. Procesele de modelare actuală a reliefului: “acumulare fluviatilă”; terase: albie majoră, lângă terase de luncă; tip
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află pe un versant puternic înclinat cu expoziție estică; formațiunile geologice sunt de vârsta basarabeană, fiind formate din alternanțe de argile și marne argiloase. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul cernoziom cambic puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
află la limita nordică și vestică a podișului structural, coborând pe coasta de tranziție spre Câmpia Moldovei; este alcătuită din depozite aparținând sarmațianului superior. Calcarele și gresiile cu Mactra podolica, asociate cu nisipuri, însumează 25 m grosime. Ele stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
habitatelor: vegetație: ; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația este amplasată pe versantul vestic al dealului Laiului și dealului lui Viteazu; pot fi diferențiați următorii membri litologici: în bază apar argilele și nisipurile de Băiceni, oolitul de Hărmănești, nisipurile de Bahlui Sirețel, oolitul de Hârlau, nisipurile de Sticlăria-Sângeap, gresia oolitică de Crivești. Obiectul ocrotirii îl constituie fauna de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este litosol
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află pe versantul nordic al dealului Moșna; în aflorimentul Pietrișu sunt vizibile depozite sarmațiene aparținând basarabianului superior și chersonianului. Succesiunea este constituită în partea inferioară din nisipuri cu intercalații de argile și argile nisipoase în grosime de 8 m (între 159 m și 167 m altitudine) care reprezintă partea terminală a nisipurilor de Bârnova. Peste nisipurile de Bârnova urmează gresii slab cimentate și nisipuri în grosime de 3 m (între 167
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află pe versantul nordic al dealului Moșna; în aflorimentul Pietrișu sunt vizibile depozite sarmațiene aparținând basarabianului superior și chersonianului. Succesiunea este constituită în partea inferioară din nisipuri cu intercalații de argile și argile nisipoase în grosime de 8 m (între 159 m și 167 m altitudine) care reprezintă partea terminală a nisipurilor de Bârnova. Peste nisipurile de Bârnova urmează gresii slab cimentate și nisipuri în grosime de 3 m (între 167 m și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Leptocythere mironovi) specifice Mării Sarmațiene se găsesc și specii de apă dulce: scoici (Congeria neumayri moldavica, Congeria panticapaea), melci (Melanopsis andrusovi, Melanopsis sinzowi, Neritina bohotinensis mironovi) și unele specii de melci continentale (Helix, Cepaea). În nisipurile care aparțin Chersonianului și argilele din partea superioară apare și scoica Unio. Motivul ocrotirii îl reprezintă bogata faună fosilă din gresiile și nisipurile lumaselice și caracterul ei de faună amestecată (specii salmastre, dulcicole și terestre). Fenomenul este unic în Sarmațianul din Platforma Moldovenească și printre puținele
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
slujită decât de o gândire negativă. Tentativele ei obscure și umilite sunt tot atât de necesare pentru înțelegerea unei mari opere pe cât de necesară e culoarea neagră pentru a înțelege culoarea albă. A munci și a crea "pentru nimic", a sculpta în argilă, a ști că ceea ce creezi tu nu are viitor, a-ți vedea opera nimicită într-o singură zi, conștient fiind că, în înțelesul lui cel mai adânc, faptul e tot atât de lipsit de însemnătate ca și acela de a zidi pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
încordat spre a ridica piatra uriașă, spre a o rostogoli și a o urca pe același povârniș de sute și de sute de ori, la nesfârșit; vedem fața crispată, obrazul lipit de piatră, încordarea umărului care primește blocul acoperit de argilă, a piciorului care-l împiedică să se rostogolească, brațele care-l ridică din nou, siguranța atât de omenească a două mâini murdare de pământ. La capătul acestui îndelung efort, măsurat prin spațiul fără cer și prin timpul fără adâncime, scopul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
se lasă aburul să acționeze 2-3 minute. În final, se șterge fața cu o pânză și se pulverizează pe ea apă. MĂȘTI FACIALE Mască pe bază de castravete Se recomandă pentru piele de la normală la grasă. INGREDIENTE: * 4 lingurițe cu argilă verde, * 5 cm de castravete tăiat bucățele, * 2 lingurițe de drojdie de bere. PREPARARE: Se pun toate ingredientele într-un mixer și se amestecă până se obține o pastă moale. Dacă este prea apoasă, se mai adaugă puțină argilă. APLICARE
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
cu argilă verde, * 5 cm de castravete tăiat bucățele, * 2 lingurițe de drojdie de bere. PREPARARE: Se pun toate ingredientele într-un mixer și se amestecă până se obține o pastă moale. Dacă este prea apoasă, se mai adaugă puțină argilă. APLICARE: Se aplică pe față și se lasă 15-20 de minute. Apoi se spală fața cu apă caldă. Mască pe bază de miere Se recomandă pentru piele matură. INGREDIENTE: * 6 lingurițe de argilă, * 3 lingurițe cu miere, * 2 lingurițe de
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
este prea apoasă, se mai adaugă puțină argilă. APLICARE: Se aplică pe față și se lasă 15-20 de minute. Apoi se spală fața cu apă caldă. Mască pe bază de miere Se recomandă pentru piele matură. INGREDIENTE: * 6 lingurițe de argilă, * 3 lingurițe cu miere, * 2 lingurițe de suc de aloe vera sau apă de izvor * câteva picături de vitamina E * câteva picături de limba mielului. PREPARARE ȘI APLICARE: Se amestecă toate ingredientele într-un vas și se aplică preparatul pe
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]