1,444 matches
-
Mario Praz, Koenraad W. Swart sau David Weir contextualizează istoric coordonatele decadenței, imaginând-o ca "tranziție" și "extensie a romantismului". A.E. Carter, Guy Michaud, Gilbert Durand și Norberto Bobbio sunt autorii pe ale căror explorări Mitchievici își consolidează seria argumentativă ce face posibilă tranziția pe teritoriul culturii române. Aici, rețeaua reperelor se rarefiază, însă se diversifică sub aspectul sensurilor atribuite unui fenomen nou, al cărui idiom straniu cultura română și-l însușește greu. Mihai Zamfir și Matei Călinescu se delimitează
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și îndelung neîndreptățit poet contemporan poartă semnătura lui Theodor Codreanu și se intitulează Cezar Ivănescu transmodernul (Princeps Edit, Iași, 2012). Cartea, de o densitate eseistică ieșită din tiparele consacrate ale ceea ce îndeobște se numește o monografie, frapează prin uriașa forță argumentativă a exegetului de a-și motiva demersul critic, de a depista și urmări, de-a lungul întregii istorii a omenirii, filoane culturale, filozofice, morale, etice, psihologice, științifice, mitologice și religioase, de a demasca jocurile de culise ale culturnicilor ce, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noutăți asupra personalității poetice și asupra mecanismelor creației, altfel spus, comprehensiune eliberată de prejudecăți de interpretare în ceea ce îl privește pe George Bacovia. Lucrarea exegetică se întitulează Complexul bacovian (Junimea, Iași, 2002) și se remarcă prin echilibru, consecință a rigorii argumentative și acribiei documentaristului. Complexul bacovian este cartea care ajunge la soluționarea tendințelor contrarii una alteia și amândouă spiritului bacovian: minimalizare, pe de o parte, punctul comun al teoriilor din această zona hermeneutică este ideea decadenței; pe de altă parte, idealizarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
templul" lui Th. Codreanu Este greu să scrii cronică literară despre o carte de aforisme, glose și notații politice. Fragmentarismul său sclipește (sau nu), te oprește pe câte un pisc (sau la poalele lui), dar te lipsește de o linie argumentativă care i-ar putea descrie specificitatea. Pe aceasta o poți eventual surprinde, ca într-un act de extaz, însă a o face sesizabilă altuia... Mai potrivit pare un comentariu asupra ansamblului obținut prin comasarea fragmentelor. Așa-ceva a întreprins cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu supunere: "păi deh! Domnule, ce să fiu? Creștin și eu ca toți creștinii, dreptul lui Dumnezeu!" (cf. Murgescu, 1999, p. 12). Nemulțumindu-se doar să sondeze prin întrebări identitatea țăranilor, Ionescu-Gion a resimțit și futilitatea tentativelor de convingere pe cale argumentativă a țăranilor de propria lor românitate: "[...] bine mă vericule, da cum așa numai creștin? Creștin! Creștin e și bulgarul...; e creștin, dar e și Bulgar!... Creștin e și Muscalul... Creștin e și Grecul... Prin urmare, și tu... bine, ești Creștin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Autorii petițiilor au fost succesorii intelectuali ai episcopului I. Micu, grupați în ceea ce a ajuns să se numească Școala Ardeleană: Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu etc., heralzii națiunii valahe din Transilvania. Fără a fi inovative pe plan argumentativ, Supplex-urile fundamentează și mai solid temele invocate de episcopul I. Micu ca premise ale emancipării "națiunii" nerecunoscute ca atare a valahilor. Împărtășind soarta celorlalte memorii, Supplex-urile au fost respinse iar efectul lor politic a rămas miminal. În schimb, chiar dacă pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Conștiința românească, deprivată de fondul său ortodox, a fost ranforsată cu ideile romanității poporului român și continuității istorice a acestuia pe teritoriul dacic. Ideile originii nobile, a priorității istorice și permanenței temporale a românilor în spațiul transilvănean, mobilizate în angrenajul argumentativ cu care se purta lupta intelectuală pentru drepturi politice în secolul al XVIII-lea, au putut astfel acoperi acel gol identitar lăsat în urmă de părăsirea ortodoxiei ce amenința să înstrăineze poporul român din Transilvania față de sine însuși. După cum se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-lea, mult după așezarea ungurilor în interiorul arcului carpatin. Contra tăioasă, venită din partea istoricilor naționaliști români, nu s-a lăsat prea mult așteptată. În 1884, A.D. Xenopol publică Teoria lui Rösler, în care își propune să demonteză piesă cu piesă eșafodajul argumentativ încropit de istoricul austriac. Starea tensională amorsată în avangarda istoriografică prin revigorarea în forță a tezei imigrațiunii, urmată de reacția tăioasă a românilor care au reafirmat teza permanenței neîntrerupte a românității, s-a strecurat și în ariergarda literaturii școlare. Xenopol
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în ea" (Stăniloae, 1939, p. 66). Pentru a dezamorsa contradicția în care se închid universalismul creștin și particularismul național, Stăniloae recurge la o neașteptată manevră argumentativă, îndumnezeind națiunea. Respingând apodictic doctrina catolică a naționalității ca o însușire suprapusă (deci superficială) umanității, Stăniloae consideră calitatea națională a fi esențială și intrinsecă omului: "calitatea națională a eului omenesc nu este ceva accidental, de suprafață, aposterioric, ci face parte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ideea eternității națiunii cu datele istoriei biblice și sociale care arată fără dubiu că națiunile nu au făcut parte din creația divină, Stăniloae introduce concepția de creaționism germinativ. Să îl lăsăm pe Stăniloae însuși să dea glas acestei bizare acrobații argumentative prin care se străduie să dezvolte o teologie primordialistă a națiunii: "[...] creațiunea propriu zisă n-a constat într-o arătare a lumei în forma ei deplin desvoltată, cu toate speciile și varietățile lucrurilor din ea. Dumnezeu a creat numai semințele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
formale ale raționamentului în genere. Și raționamentul științfic are anumite probleme speciale, iar Aristotel le-a tratat în Analitica secundă. În Topica, el va tematiza în special problemele raționamentului dialectic, privite, toate, din perspectiva celor două operații care justifică demersul argumentativ: stabilirea și respingerea "premiselor" sau "problemelor" dialectice, operații necesare înaintării către cunoașterea adevărului. Forțând puțin sensurile, am putea spune că raționamentul dialectic se constituie în legătură cu o "teză" (aceasta fiind, în funcție de forma exprimării sale, "problemă" sau "premisă"), termen care se referă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe care o accepta pe baza unui argument al cărui temei îl constituia tocmai existența "mea", concluzionând, esențial, nu doar asupra existenței divine și, mai departe, asupra existenței lumii, ci asupra preeminenței existenței divine. Kant recurge la un alt procedeu argumentativ pentru a institui conștiința existenței lucrurilor din afara subiectului: circularitatea dovezii. Pe de o parte, conștiința determinată empiric despre propria mea existență dovedește existența lucrului, așa cum el susține în celebra teoremă care încheie prezentarea principiilor intelectului pur din Analitica transcendentală: "Conștiința
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
legitimare / deligitimare a unor evenimente veritabile din istoria cunoașterii (de exemplu, a fost sau nu a fost o revoluție în cunoaștere adoptarea modelul științei galileene? Tematizarea ideologică are întâietate în această chestiune, ea angajând cele mai eficiente tehnici de construcție argumentativă: desigur, toate de natură pur judicativ-constitutivă.). Obiectul ideologiei este, în "post-modernitate", identitatea "culturală", nu identitatea "naturală"; ceea ce înseamnă că ideologia se apropie tot mai mult de condiția filosofiei culturii, neexistând, totuși, posibilitatea așezării sale în modelul acesteia: nu se poate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Se poate obiecta, însă, față de o asemenea însărcinare a subiectului-poziție-logică: în structura judecății se află și predicatul; și alături de acesta, ca elemente ale aspectului alethic al judecății, verbul și timpul. Și atunci, regula de mai sus, precum și întreaga sa susținere argumentativă își pierd din valabilitate, fiindcă ele vizează numai subiectul, nu și celelalte elemente. Totuși, nu subiectul ca atare este "termenul" central aici, ci o poziție logică anume, aceea care constituie un "model" de timporizare, deoarece tocmai ea această poziție logică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
auzul cuvintelor Danei, câteva dintre noi am fost oarecum rezervate, gândindu-ne cine va face acest lucru și pertinența cărui cuvânt va trece ascultată, dincolo de acel zid de indiferență ridicat de domnul profesor. Dana pregătise însă o expunere pe deplin argumentativă ce a primit girul ambelor grupe. Iar eu, eu eram prinsă în acest angrenaj și mă simțeam oarecum neputincioasă. Era ca și cum aș fi fost „înțepenită” în propriile neputințe. Și ce neputință! Cum să iei cuvântul în fața unui așa „colos universitar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
interogativ și critic la adresa modelelor culturale dominante, care încorsetează libertatea de alegere a traiectoriilor de viață feminină și masculină. Cartea nu oferă răspunsuri general valabile sau sentințe normative, ci probează valoarea euristică a întrebărilor lansate inițial, care au ghidat exercițiul argumentativ al autorilor și care pot inspira cititorii să intre în dialog cu ei înșiși și cu povestirile relatate pentru a adăuga noi teme de reflecție și întrebări relevante pentru propria traiectorie de carieră-viață. Domeniul în care se încadrează proiectul editorial
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
1324. Avem, așadar, cinci scrieri, dintre care patru sunt, În termenii noștri de astăzi, „politice”, În timp ce prima (adică De regimine principum) este un Îndreptar al guvernării. Concret, miza acestor scrieri o reprezintă chestiunea jurisdicției: mobilizând un vast arsenal argumentativ, furnizat În cea mai mare parte de tradiție, ale cărui piese esențiale (precum Donația constantiniană sau alegoria celor două săbii) le interpretează și reinterpretează În sensul pe care Îl urmăresc, aceste texte se străduiesc să arate care dintre cele două
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
Bisericii este, În fiecare din textele menționate, mai curând, marginală. Totuși, așa fiind - este a doua constatare -, poziția ei În aceste scrieri este esențială. Cine le citește cu atenție și integral observă repede un fapt surprinzător: deși absentă din seriile argumentative „canonice” puse În joc (asemănătoare, evident, de la un text la altul), metafora corpului apare, Întotdeauna, În segmentulcheie al fiecărei demonstrații, subliniind cea mai importantă dintre ideile acesteia și Întărind „mesajul” transmis de autor. Bunăoară, dacă În tratatul De regimine principum
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
literar și nonliterar), Posibile soluții în rezolvarea subiectelor la proba orală și scrisă, D. Apetrei, E. Stoleriu, 2008 Revise GCSE, Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007 Titlul secțiunii: Textul argumentativ - reguli de redactare a discursului argumentativ premisa/ipoteza - două argumente pro și/sau contra - concluzia - instrumente lingvistice exemplu de text argumentativ Comentarii: În privința titlurilor parcursurilor didactice analizate, observăm că în lucrarea românească, atenția elevilor este orientată către conținuturile cognitive vehiculate (Textul argumentativ - 2008: 28), în timp ce auxiliarul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
E. Stoleriu, 2008 Revise GCSE, Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007 Titlul secțiunii: Textul argumentativ - reguli de redactare a discursului argumentativ premisa/ipoteza - două argumente pro și/sau contra - concluzia - instrumente lingvistice exemplu de text argumentativ Comentarii: În privința titlurilor parcursurilor didactice analizate, observăm că în lucrarea românească, atenția elevilor este orientată către conținuturile cognitive vehiculate (Textul argumentativ - 2008: 28), în timp ce auxiliarul britanic evidențiază latura funcțională a argumentării, îndreptând observația 24 elevilor către utilitatea și finalitatea competențelor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
de redactare a discursului argumentativ premisa/ipoteza - două argumente pro și/sau contra - concluzia - instrumente lingvistice exemplu de text argumentativ Comentarii: În privința titlurilor parcursurilor didactice analizate, observăm că în lucrarea românească, atenția elevilor este orientată către conținuturile cognitive vehiculate (Textul argumentativ - 2008: 28), în timp ce auxiliarul britanic evidențiază latura funcțională a argumentării, îndreptând observația 24 elevilor către utilitatea și finalitatea competențelor acumulate: arguing a case, persuade, advise (2007: 9-24). În ceea ce privește structura secțiunii destinate formării și consolidării competențelor de argumentare scrisă, auxiliarul românesc
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
auxiliarul britanic evidențiază latura funcțională a argumentării, îndreptând observația 24 elevilor către utilitatea și finalitatea competențelor acumulate: arguing a case, persuade, advise (2007: 9-24). În ceea ce privește structura secțiunii destinate formării și consolidării competențelor de argumentare scrisă, auxiliarul românesc propune titlul Textul argumentativ, continuând cu subsecțiunile reguli de redactare a discursului argumentativ și instrumente lingvistice. Se oferă un singur exemplu de text argumentativ (2008: 28). Auxiliarul britanic intitulează secțiunea avută în vedere Writing to argue, persuade, advise, continuând cu subsecțiunile 1.1 Arguing
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
24 elevilor către utilitatea și finalitatea competențelor acumulate: arguing a case, persuade, advise (2007: 9-24). În ceea ce privește structura secțiunii destinate formării și consolidării competențelor de argumentare scrisă, auxiliarul românesc propune titlul Textul argumentativ, continuând cu subsecțiunile reguli de redactare a discursului argumentativ și instrumente lingvistice. Se oferă un singur exemplu de text argumentativ (2008: 28). Auxiliarul britanic intitulează secțiunea avută în vedere Writing to argue, persuade, advise, continuând cu subsecțiunile 1.1 Arguing a case, 1.2 Persuasive writing, 1.3 Writing
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
persuade, advise (2007: 9-24). În ceea ce privește structura secțiunii destinate formării și consolidării competențelor de argumentare scrisă, auxiliarul românesc propune titlul Textul argumentativ, continuând cu subsecțiunile reguli de redactare a discursului argumentativ și instrumente lingvistice. Se oferă un singur exemplu de text argumentativ (2008: 28). Auxiliarul britanic intitulează secțiunea avută în vedere Writing to argue, persuade, advise, continuând cu subsecțiunile 1.1 Arguing a case, 1.2 Persuasive writing, 1.3 Writing to advise (2007: 9-24). Pentru fiecare subsecțiune în parte sunt menționate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
1.3 Writing to advise (2007: 9-24). Pentru fiecare subsecțiune în parte sunt menționate competențele pe care elevul le va avea în urma parcurgerii conținuturilor, precum și explicații privind conținutul și structura fiecărui paragraf, fiind oferite exemple de utilizare a unor tehnici argumentative și persuasive. Subsecțiunea 1.3 Writing to advise prezintă relația dintre conținutul textului și așezarea informației în pagină (Language and layout), precum și relația dintre conținutul textului și efectul produs asupra auditoriului (Audience and purpose). 2. Tipuri de texte cu rol
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]