3,682 matches
-
elemente structurale și funcționale ale domeniului culturii), -dinamică socială a acestui domeniu și cadrul său instituționalizat, -metode și tehnici de cercetare normativă a culturii sportive. Cultura sportivă „interesează” mai multe științe: filosofia, antropologia, etnologia și etnografia, etica, estetica, istoria, lingvistica, arheologia etc., iar criteriile proprii de diferențiere a obiectului culturii sportive sunt complexe. Ca fenomen al vieții sociale, acțiunea sportivă impune nu numai analize, care să releve existența și funcția ei ca domeniu distinct al realității sociale, dar și explicarea filosofică
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a fost reformulată, în concordanță cu transformările sociale și instituționale, cu schimbările care au intervenit. O contribuție definitorie în privința actualizării conținutului noțiunii de muzeu a avut-o în țara noastră profesorul universitar dr. Radu Florescu, specialist în domeniul muzeografiei și arheologiei. Acesta poate fi considerat unul dintre primii teoreticieni români care a sistematizat pe criterii științifice domeniul muzeografiei. Se cuvine să prezentăm cu această ocazie valoroasa experiență, profesionalismul și dăruirea unor specialiști ca: Doina Darvaș, Ioan Godea, Dan Mohanu, Ioan Opriș
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
spațiul de expunere. Criticile cele mai puternice au venit din partea acelor specialiști care acreditau existența depozitului muzeal ca spațiu rezervat specialiștilor și personalului autorizat, inaccesibil pentru vizitatori. La acea dată intervenția lui Guy Rachet, exprimată și în lucrarea sa Universul arheologiei, identifica situația vînzării unor cantități uriașe de ceramică pictată, de factură elenistică, neexpusă vreodată și care zăcea în depozitele muzeale. Astăzi, alți specialiști atrag atenția asupra faptului că "virtualizarea" muzeului va transforma întreg spațiul din nou într-un depozit, de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
este dublată de un angajament social al muzeografului responsabil în proiectul său, precum și al unui public angajat în păstrarea și asigurarea unui mod de viață echilibrat. Integrarea noțiunii de memorie și tradiție într-o viziune etnografică, artistică, dar și de arheologie industrială conduce la necesitatea consolidării prezenței unor "muzee ale societății", așa cum s-a reușit în Canada, Franța, Polonia sau România prin înființarea unor Complexe în aer liber, dintre care cel mai important este Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" din
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
49. OPRIȘ IOAN, Ocrotirea patrimoniului cultural, Ed. Meridiane, București, 1986, p. 104, 108. 50. B.C.M.I. 1 / 1934 și Revista Muzeelor și Monumentelor nr. 2 / 1979. 51.VORONA GHEORGHE CURINSCHI, Arhitectură, urbanism, restaurare, Ed. Tehnică, București, 1996. 52. RACHET GUY, Universul arheologiei, Ed. Meridiane, București, 1977. Capitolul II 1. Semnificativ în acest sens este articolul lui DEBORA J.MEIJERS "The Museum and the Exhibition: the latest gimmick by the arbiters of taste, or an important culturalphenomenon?", în Thinking about Exhibitions, ed. Greenberg
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Dunării Tulcea. Muzeul Banatului Timișoara Muzeul Țării Crișurilor Oradea Muzeul de Artă Brasov Complexul Muzeal de Științele Naturii Constanța Muzeul Județean Ialomița Slobozia Muzeul Județean de Artă Ploiești Muzeul Vrancei Focșani Complexul Muzeal Bucovina Suceava Muzeul de Istorie Națională si Arheologie Constanța Muzeul Județean Buzău. 2. O serie de muzee de importanță națională sau regională nu mai aparțin de Ministerul Culturii și Cultelor. Începînd cu anul 2003 acestea au intrat sub administrarea Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de recherche de l'IUFM de Lyon" în Publics et musées, nr. 5, 1994 PROUDHON, JOSEPH P., Principiul artei și destinația ei socială, Ed. Meridiane, București, 1978 PRUT, CONSTANTIN, Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1988 RACHET, GUY, Universul arheologiei, Ed. Meridiane, București, 1977 READ, H., Semnificația artei, Ed. Meridiane, București, 1969 READ, H., Originea formei în artă, Ed. Univers, București, 1971 RIEU, ALAIN-MARC, Les visiteurs et leurs musées, La documentaion française, Paris, 1988 RIVIÈRE, GEORGES H., La muséologie, Dunod
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sau ca pe o ruptură a alianței pe care omul o făcuse cu Dumnezeu. Concepția personalistă însă poate deruta destul de mult omul contemporan în a percepe corect păcatul, pentru că acest curent folosește și unele concepte cu nuanță echivocă, astfel: a) „arheologia persoanei” - concept ce vrea să indice ideea că păcatul nu este rodul direct al acțiunii persoanei, ci este rezultatul unui întreg complex de factori care condiționează persoana: istoria acesteia, contextul în care se află, precum și zona inconștientă a acesteia. Dar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
profesionist. În cele mai multe cazuri, forma înregistrată devine o prezență evocatoare, privitorii retrăind astfel în fața imaginii stocate, momente ce aparțin unui trecut ce se îndepărtează tot mai mult prin scurgerea inexorabilă a timpului. Dezvoltarea unor științe cum ar fi arheologia, astronomia, medicina, biologia, fizica ar fi fost de neconceput, în structura lor actuală, fără aportul de probațiune adus de tehnica fotografică. Ca prezență incitatoare putem regăsi fotografia în publicistică și artă. În scurta sa istorie, fotografia s-a afirmat cu
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
galoromanilor. în prezent, Franța se află pe primul loc în Europa în ce privește turismul subteran. începând cu secolul al XIX-lea, mai ales, pasionați specialiști au intensificat lucrările de descoperire și de punere în valoare a comorilor preistorice din grote. Geologia, arheologia, antropologia, speologia, biologia și alte domenii ale științelor și-au dat mâna și au colaborat întru realizarea acestei adevărate capodopere cultural-științifice. Astfel, misterele pământului și magia lumii minerale au putut deveni cunoscute nu numai specialiștilor, ci și publicului obișnuit. Pe
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
mă bălăcesc și să stau apoi pe plajă la soare. După ce mâneam, la prânz, mă duceam din nou. Uneori, mă culcam pe nisip. Sau mă afundam, iarăși, în povestea lui Schliemann, "diletantul" care lăsase negustoria pentru a se amesteca în arheologie, "farseurul", "căutătorul de comori", "inconștientul" care se baza orbește pe fiecare cuvânt al lui Homer. Îmi era simpatic acest "zănatec" și am jubilat la fiecare dovadă care demonstra că oficialitățile arheologiei s-au văzut obligate să înghită în sec. Culcat
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
diletantul" care lăsase negustoria pentru a se amesteca în arheologie, "farseurul", "căutătorul de comori", "inconștientul" care se baza orbește pe fiecare cuvânt al lui Homer. Îmi era simpatic acest "zănatec" și am jubilat la fiecare dovadă care demonstra că oficialitățile arheologiei s-au văzut obligate să înghită în sec. Culcat pe plaja de la Costinești, îmi plăcea să cred că "starea naturală" e privilegiată, că "barbarul" e, în aceeași măsură, copil și zeu. Își ascultă numai instinctele și, spre deosebire de omul "civilizat", e
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
în zori, probabil. Când am urcat pentru micul dejun, vasul era staționat în port. Zi însorită și mare surprinzător de calmă. Mă așteptam ca autocarele care ne-au luat de pe chei să se oprească în Piața Ovidiu, la muzeul de arheologie. Dar autobuzul în care m-am suit iese din oraș și merge pe o șosea pe care n-o recunosc. După câtva timp, pe o bornă kilometrică, descopăr direcția: ne îndreptăm spre Călărași. Așadar, programul a fost devansat. Se începe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
timp, ceasul meu arată tot 12 fără 5. Îl întreb pe vecinul de scaun din autobuz. "Ce oră este?" "12,30" îmi răspunde. Prin urmare, bateria de la ceasul meu a sucombat. Și dacă nu e nici o ceasornicărie prin preajma muzeului de arheologie, unde va fi următorul popas, ca să schimb bateria înainte de a porni autobuzul spre port, sunt pierdut. Cum să rămân fără ceas în restul călătoriei? Imposibil. "Cît stăm aici?" îl întreb pe șoferul autobuzului, când oprește. "Un sfert de oră, cred
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
m-am așezat să mă odihnesc, și mă îndrept spre încăperea unde au fost adăpostite cariatidele Erehteionului pentru a fi ferite de ploi. Plecând de pe Acropole, mai am timp să dau, împreună cu Ion Mureșan, o raită pe la muzeul național de arheologie. Din păcate, am ajuns la o stare de intoxicație estetică și merg prin săli fără prea mare folos. Mă opresc mai îndelung la niște vase enorme, brune, admirabil desenate. Pe unul dintre ele, o scenă de o savuroasă ironie. Ulise
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
chiar dacă adesea acest cult este asociat cu adorarea lui Yhwh, și prezența în unele nume de persoană a elementelor teofore, precum „aurora” (šḥr) și „lumina” (nwr), sunt alte dovezi ale cultelor astrale. Capitolul 4 Cultul După cum ne informează Biblia și arheologia, vechii evrei ofereau sacrificii Dumnezeului lor în sanctuarele din Iuda și Israel. Pentru a avea o imagine directă despre cult în perioada regatelor lui Israel și Iuda, nu e suficientă mărturia legislației cultuale din cărțile biblice ale Pentateuhului, întrucât ea
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
biblice ale Pentateuhului, întrucât ea este produsul uneia sau mai multor acțiuni de redactare realizate în epoca postexilică. Prin urmare, studiul cultului practicat de vechii evrei va trebui să pornească, în special, de la datele, prin natura lor ocazionale, oferite de arheologie. Presupunând că riturile practicate de vechii evrei în perioada regatelor lui Israel și Iuda nu trebuie să fi fost foarte diferite de cele practicate în regatele învecinate, vom putea corela cu o oarecare aproximare informațiile despre cult de dovezile arheologice
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Regatul lui Israel, cetățile Betel și Dan aveau probabil un sanctuar regal în care se desfășura cultul oficial (1Rg 12,25-33). Am 7,13 confirmă informația din Cartea întâi a Regilor despre existența unui „sanctuar al regelui” în cetatea Betel. Arheologia atestă că și cetatea Dan a fost unul dintre principalele centre de cult israelite. Conform 1Rg, în aceste sanctuare ar fi fost ridicată statuia unui taur, simbol al zeului Yhwh. Existența unui asemenea simbol de cult în aceste sanctuare nu
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Dan a fost unul dintre principalele centre de cult israelite. Conform 1Rg, în aceste sanctuare ar fi fost ridicată statuia unui taur, simbol al zeului Yhwh. Existența unui asemenea simbol de cult în aceste sanctuare nu este confirmată însă de arheologie, chiar dacă există dovezi generice ale cultului statuilor în formă de taur, precum cea din bronz, datată în jurul secolelor al XII-lea - al XI-lea î.C., descoperită în apropiere de așa-numitul „Bull-site”, loc de cult în aer liber, localizat
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
circa 50 cm, și a altor ustensile de cult, veselă de preț și oase, ce au legătură cu activitatea sacrificială. Sfârșitul acestui complex e datat în corespondență cu distrugerile asirienilor (circa 730 î.C.). În afară de acest mare complex de cult, arheologia a scos la lumină și alte sanctuare de cult mai mici răspândite fie în cetăți, fie în restul teritoriului Regatului Israel. Aceste locuri de cult, în ciuda faptului că sunt lipsite de caracteristicile arhitectonice tipice templului, pot să fi găzduit funcțiuni
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
E interesant de notat că, în timpul diferitelor distrugeri și reconstruiri, nișa a rămas mereu în același loc, în timp ce mărimea încăperii, poziția și mărimea altarului pentru sacrificii și a stelelor, au fost variabile. În afară de aceste două temple, pentru Regatul lui Iuda, arheologia documentează existența unor mici lăcașuri de cult, mai ales, în interiorul fortărețelor sau caravanseraiurilor, prevalent în apropierea locurilor de frontieră (Lachiș, Kuntillet ‘Ajrud, Beerșeba), unde, probabil, era mai mare posibilitatea ca diferite culturi - și, deci, religiozitatea - să se întâlnească în același
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
persană care apare într-un ostraca aramaic din regiunea Maqqedah (Lemaire, 2004), preferăm să o amânăm pentru că această descoperire nu provine de la săpături arheologice obișnuite, ci din comerțul cu anticariat. Mobilier și obiecte de cult Atât terminologia biblică, cât și arheologia atestă existența mai multor obiecte și produse de manufactură destinate cultului. În ciuda cantității mari a izvoarelor, argumentul rămâne complex fie pentru că destinația cultuală a obiectelor nu este întotdeauna clară - existând și produse de manufactură cultuale care erau utilizate și în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
se referă cu probabilitate mai mare la epoca antică, va trebui, înainte de toate, să excludem legislația cultuală din perioada postexilică și, ca atare, toate referințele cultuale din Pentateuh. Cele mai relevante obiecte utilizate în actul de cult atestate și de arheologie, și de Biblie, sunt desigur altarele (mizbēaḥ), deasupra cărora credincioșii prezentau divinității ofertele lor, în cele mai multe cazuri arzându-le (cf. infra, pp. 74-75). Arheologia a scos la iveală diferite altare din calcar - întregi sau fragmentare - la Tel Arad, Beerșeba, Dan
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
referințele cultuale din Pentateuh. Cele mai relevante obiecte utilizate în actul de cult atestate și de arheologie, și de Biblie, sunt desigur altarele (mizbēaḥ), deasupra cărora credincioșii prezentau divinității ofertele lor, în cele mai multe cazuri arzându-le (cf. infra, pp. 74-75). Arheologia a scos la iveală diferite altare din calcar - întregi sau fragmentare - la Tel Arad, Beerșeba, Dan, Meghido, Ghezer, Lachiș și altele. O tipologie răspândită era acea a altarului cu patru coarne (Gitin, 2002; cf. Fig. 7), adică având patru ridicături
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ridicată care putea fi gravat sau nu, cu sau fără reprezentări iconografice. Unele pasaje biblice atestă indirect existența acestor obiecte de cult în poporul lui Israel și Iuda (cf. Gen 31,13; 2Rg 18,4; Os 3,4; 10,1). Arheologia, de partea sa, a notat că stelele aveau diferite finalități (celebrative, comemorative etc.), între care și cea cultuală, stela putând fi semnul sau reprezentarea unei divinități (stelă de cult) sau darul dedicat unei divinități (stelă votivă). Au fost descoperite mai
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]