2,292 matches
-
abandonează victima sedusa. Aceasta este soarta amanților lui Michèle de Burne, ai lui Nana sau Sidonie Chèbe. Sfârșitul secolului desfășoară pe larg spectacolul fatalității feminine. Asocierea seducției, pasiunii, ardoarei și agresivității în exprimarea și impunerea dorințelor și impulsurilor distrugătoare definește arhetipul femeii fatale 54. Cruzimea femeii moderne pune sub semnul întrebării definirea tradițională a feminității, readucând bărbatul la starea de animal sau îndepărtându-l de funcții serioase, ruinând Familia și Societatea, asemeni lui Nana în românul eponim. Răutăcioasa și de o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mișcările de întrepătrundere socială și culturală iau amploare. Uzanțele lumii bune se schimbă rapid pe parcursul secolului al XIX-lea. Tipologia personajelor își pierde contururile, fiind legată de tema eșecului și a reușitei. Istoria schimbărilor de situație produce, cum se cunoaște, arhetipul balzacian de ascensiune și decădere (Grandeur et misères des courtisanes), simbol al unei societăți deschise ambițiilor, dar fără indulgente față de erori. Validitatea codurilor de politețe se izbește de frontierele sociale. Faptul care marchează perioadă 1715-1870 este definită de Robert Muchembled
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
texte fondatoare" [Siganos, p.32, subn. n.]. 49 Omul modern suporta ceea ce Eliade numește "influență unei mitologii difuze", care oferă numeroase modele de imitat ale eroilor reali și imaginari: personaje de român, eroi de război, staruri de cinema etc. "Imitația arhetipurilor trădează un anume dezgust de propria istorie personală și tendința obscură de a transcende momentul istoric local, provincial" [1991, p.135]. 50 "la Parisienne, derrière l'exotisme de son image 1900, cache un symbole plus profond et plus riche. De ce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
-se „descărcarea pulsională” prin actele și conduitele acestora din urmă. Ritualurile se prezintă ca acte periodice de „descărcare pulsională” prin care se mențin ordinea și echilibrul comunităților social-umane. Semnificația simbolică a tipurilor ne conduce către modelele ancestrale, primare, reprezentate prin arhetipuri. Fiecare „tip simbolic” se raportează la o anumită categorie de valori în raport cu pulsiunile erotico-sexuale pe care le reprezintă. Tipurile erotico-sexuale sunt imaginile sublimate ale reprezentărilor simbolice, care-și au originea în pulsiunile primare ale individului. Modul lor de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
principalele direcții de manifestare/tendințe ale Eului personal (vezi schema de mai josă. În acest sens, se pot distinge patru „direcții” de „valorizare simbolică” ce reprezintă principalele modalități de sublimare și corespondența lor stilistică. SUPRA-EUL Ziua (Lumină, puritate, uscat, activă ARHETIPUL DIURN RITUALURI DE PURIFICARE/CATHARSIS VALORIZARE MORALĂ TRECUTUL CONSERVATORISM/REFUGIU IMAGINEA MAMEI NOSTALGIA ORIGINILOR ARHETIPUL MATERN EUL INDIVIDUAL VIITORUL CONDUITE DE VIOLENȚĂ/POSESIUNE IMAGINEA TATĂLUI DESCĂRCARE/AVENTURĂ/AGRESIVITATE ARHETIPUL PATERN DESCĂRCARE PULSIONALĂ RITUALURI ORGIASTICE DE „DESCĂRCARE” ARHETIPUL NOCTURN NOAPTEA (ÎNTUNERIC
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
sens, se pot distinge patru „direcții” de „valorizare simbolică” ce reprezintă principalele modalități de sublimare și corespondența lor stilistică. SUPRA-EUL Ziua (Lumină, puritate, uscat, activă ARHETIPUL DIURN RITUALURI DE PURIFICARE/CATHARSIS VALORIZARE MORALĂ TRECUTUL CONSERVATORISM/REFUGIU IMAGINEA MAMEI NOSTALGIA ORIGINILOR ARHETIPUL MATERN EUL INDIVIDUAL VIITORUL CONDUITE DE VIOLENȚĂ/POSESIUNE IMAGINEA TATĂLUI DESCĂRCARE/AVENTURĂ/AGRESIVITATE ARHETIPUL PATERN DESCĂRCARE PULSIONALĂ RITUALURI ORGIASTICE DE „DESCĂRCARE” ARHETIPUL NOCTURN NOAPTEA (ÎNTUNERIC, UMED, BEȚIE ORGIASTICĂĂ INCONȘTIENTUL 1. Modalitatea de valorizare morală este în raport cu pulsiunile valorice ale Supra-Eului
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
sublimare și corespondența lor stilistică. SUPRA-EUL Ziua (Lumină, puritate, uscat, activă ARHETIPUL DIURN RITUALURI DE PURIFICARE/CATHARSIS VALORIZARE MORALĂ TRECUTUL CONSERVATORISM/REFUGIU IMAGINEA MAMEI NOSTALGIA ORIGINILOR ARHETIPUL MATERN EUL INDIVIDUAL VIITORUL CONDUITE DE VIOLENȚĂ/POSESIUNE IMAGINEA TATĂLUI DESCĂRCARE/AVENTURĂ/AGRESIVITATE ARHETIPUL PATERN DESCĂRCARE PULSIONALĂ RITUALURI ORGIASTICE DE „DESCĂRCARE” ARHETIPUL NOCTURN NOAPTEA (ÎNTUNERIC, UMED, BEȚIE ORGIASTICĂĂ INCONȘTIENTUL 1. Modalitatea de valorizare morală este în raport cu pulsiunile valorice ale Supra-Eului, manifestate prin ritualuri de purificare, castitate. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
puritate, uscat, activă ARHETIPUL DIURN RITUALURI DE PURIFICARE/CATHARSIS VALORIZARE MORALĂ TRECUTUL CONSERVATORISM/REFUGIU IMAGINEA MAMEI NOSTALGIA ORIGINILOR ARHETIPUL MATERN EUL INDIVIDUAL VIITORUL CONDUITE DE VIOLENȚĂ/POSESIUNE IMAGINEA TATĂLUI DESCĂRCARE/AVENTURĂ/AGRESIVITATE ARHETIPUL PATERN DESCĂRCARE PULSIONALĂ RITUALURI ORGIASTICE DE „DESCĂRCARE” ARHETIPUL NOCTURN NOAPTEA (ÎNTUNERIC, UMED, BEȚIE ORGIASTICĂĂ INCONȘTIENTUL 1. Modalitatea de valorizare morală este în raport cu pulsiunile valorice ale Supra-Eului, manifestate prin ritualuri de purificare, castitate. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în relație directă cu „arhetipul diurn” al principiului masculin
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
RITUALURI ORGIASTICE DE „DESCĂRCARE” ARHETIPUL NOCTURN NOAPTEA (ÎNTUNERIC, UMED, BEȚIE ORGIASTICĂĂ INCONȘTIENTUL 1. Modalitatea de valorizare morală este în raport cu pulsiunile valorice ale Supra-Eului, manifestate prin ritualuri de purificare, castitate. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în relație directă cu „arhetipul diurn” al principiului masculin. 2. Modalitatea de valorizare instinctiv-pulsională este legată de pulsiunile Inconștientului și se manifestă prin descărcare pulsională în ritualuri orgiastice. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în legătură cu „arhetipul nocturn” al principiului feminin. 3. Modalitatea stilistică, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
vedere simbolic, ele sunt în relație directă cu „arhetipul diurn” al principiului masculin. 2. Modalitatea de valorizare instinctiv-pulsională este legată de pulsiunile Inconștientului și se manifestă prin descărcare pulsională în ritualuri orgiastice. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în legătură cu „arhetipul nocturn” al principiului feminin. 3. Modalitatea stilistică, ce presupune o atitudine nostalgică, de “întoarcere la origini”, corespunde „arhetipului matern” și este expresia unei conduite de refugiu, a unor „valori conservatoare”, de retragere cu închidere și fixare/imobilitate, întoarsă către trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
este legată de pulsiunile Inconștientului și se manifestă prin descărcare pulsională în ritualuri orgiastice. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în legătură cu „arhetipul nocturn” al principiului feminin. 3. Modalitatea stilistică, ce presupune o atitudine nostalgică, de “întoarcere la origini”, corespunde „arhetipului matern” și este expresia unei conduite de refugiu, a unor „valori conservatoare”, de retragere cu închidere și fixare/imobilitate, întoarsă către trecut. 4. Modalitatea stilistică, ce presupune o atitudine de tip proiectiv, de deschidere către viitor, de depășire a prezentului
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
fixare/imobilitate, întoarsă către trecut. 4. Modalitatea stilistică, ce presupune o atitudine de tip proiectiv, de deschidere către viitor, de depășire a prezentului, cu caracter de aventură, reclamând nevoia de schimbare și de descărcare pulsională, cu caracter de „violență”, corespunde „arhetipului patern”. În plus, trebuie remarcată nevoia de posesiune și supraestimare. Din cele de mai sus se poate desprinde că simbolistica culturală a sexualității este de o mare complexitate și diversitate. Ea reprezintă forma sublimată de „manifestare liberă”, necenzurată a sexualității
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de mai sus se poate desprinde că simbolistica culturală a sexualității este de o mare complexitate și diversitate. Ea reprezintă forma sublimată de „manifestare liberă”, necenzurată a sexualității, construită în jurul unor modele arhetipale și exprimată prin conduite stilistice corespunzătoare acestor arhetipuri. Ordinea organizărilor simbolice se raportează la „imaginea de sine”, considerată ca replică interiorizată a „schemei corporale”. Totul se organizează pe două axe, care exprimă „direcția de manifestare și organizarea simbolică a sexualității persoanei. Axa verticală este „axa pulsiunilor” și reunește
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
două axe, care exprimă „direcția de manifestare și organizarea simbolică a sexualității persoanei. Axa verticală este „axa pulsiunilor” și reunește Inconștientul cu Supra-Eul trecând prin Eul personal. Axa orizontală este „axa stilistică” și exprimă „istoria devenirii Eului personal” dinspre Trecut (arhetipul maternă către Viitor (arhetipul paternă. Este axa istoriei individuale, diacronice a persoanei. Rezultă așadar că „simbolistica erotico-sexuală” este, ca modalitate de reprezentare, în concordanță cu organizarea somatocorporală a individului. Ea are în centrul său Eul personal, ca „zonă a prezentului
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
direcția de manifestare și organizarea simbolică a sexualității persoanei. Axa verticală este „axa pulsiunilor” și reunește Inconștientul cu Supra-Eul trecând prin Eul personal. Axa orizontală este „axa stilistică” și exprimă „istoria devenirii Eului personal” dinspre Trecut (arhetipul maternă către Viitor (arhetipul paternă. Este axa istoriei individuale, diacronice a persoanei. Rezultă așadar că „simbolistica erotico-sexuală” este, ca modalitate de reprezentare, în concordanță cu organizarea somatocorporală a individului. Ea are în centrul său Eul personal, ca „zonă a prezentului” cu caracter de reper
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Fenomenul, deși greu de identificat, ar putea fi cauza numeroaselor cazuri de hărțuire sexuală ori de comportament agresiv. Delirul de gelozie (jealous type). Adeseori pornind din gelozie, în special la subiecți alcoolici ori toxicomani (Kraepelin 1889), această paranoie are drept arhetip pe bine-cunoscutul personaj shakespearean Othello, de aceea ea fiind uneori denumită "sindromul Othello". Tema sa centrală este convingerea - stabilită pe baza unei intuiții inițiale incorecte sau a unor deducții eronate, bazate pe interpretarea unor evenimente lipsite altminteri de vreo însemnătate
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
dezmembrat doar pentru a se recombina în cea mai neverosimilă alcătuire a corpului uman. Tabloul este un monument "nebunesc" pentru o Spanie divizată, creat înainte de izbucnirea Războiului Civil. În partea stângă jos, în depărtare, stă o altă figură gigantică: este arhetipul Omului, derivat, după cum mărturisește autorul însuși, în Viața secretă, dintr-o reclamă de ziar ce apare în multe din picturile sale. Notațiile din Viața secretă conțin, probabil, cel mai fidel comentariu al genezei și sensurilor operei: Când am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
supranatural. Cel născut din voința omenească și dumnezeiască (a Duhului Sfânt) biologic, omoară moartea, asumându-și toată umanitatea în trupul transfigurat prin înviere, intrând ca un Nou Adam - OM și Dumnezeu - în condiția de Fiu al lui Dumnezeu. Hristos este arhetipul noilor îngeri creați prin Adam, iar Lucifer nu-L mai poate înșela, pierzând puterea asupra creației. „Locul lui nu s-a mai găsit în cer” pentru învinuirea fiilor lui Dumnezeu. „Văzut-am pe satana căzând ca un fulger din cer
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
temei enunțate în subtitlu, cu referire precisă la Constantin Brâncuși (Comentarii indiene la Brâncuși), Mircea Eliade (India în destinul cultural al lui Mircea Eliade), Lucian Blaga (Structurile antinomice la Lucian Blaga și accepția indiană a metaforicului) și Mihai Eminescu (Eminescu - Arhetipul). A. abordează subiectele alese prevalându-se de dubla lui competență de cunoscător al gândirii indiene și al culturii occidentale. Procedează la un demers hermeneutic comparativ, menit să pună în lumină nu deosebirile, ci convergențele, coincidențele, omologiile, similitudinile (tematice, de simboluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
Bălți Ocnița Otaci Dondușeni Bălți Orhei Chișinău Leova Cahul Giurgiulești Galați Cuca Bălăbănești Bîrlad Vaslui Iași Marți, 17 iulie 2007, ora 4,53, în fața gării Nicolina: țintuit să mă vămuiască să ne mutăm în altă țară Goga! violează spațiul intim arhetipul Republica Moldova, cu perspectivă de exces climatic pînă la frazele-reper, nu lucrurile se schimbă, ci părerea despre ele, gară internațională în mijlocul Iașului, în raza kilometrului 0 al Moldovei pe care o cutreier! primul tramvai de linia 11, vagonul 223. Ora 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
valoare fundamentală, ca autoafirmare a omului în lupta cu realitățile contrare aspirației spre armonie și echilibru. Analizându-i evoluția, K. vorbește, pe urmele lui Mihail Bahtin, despre polifonia romanului dostoievskian, prilej al unui excurs dens dedicat naratologiei. Un capitol identifică arhetipuri ale „psihologiei blestemate”, urmărită în sincronie: dedublarea (sensul metafizic al sciziunii sufletului uman) și corelarea asociativ-contrastivă a personajelor (conștiința sfâșiată, ca ipostază a dublului, în Demonii, Adolescentul și în Frații Karamazov, cu analize ale aspectelor fiziopatologice, psihice și spirituale). O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
arheologice și cu ajutorul unui demers regresiv, sprijinit pe informațiile oferite de istoria religiilor, la o nuanțare a interpretărilor privitoare la viața spirituală a populațiilor preistorice. Pornind de la hermeneutica fenomenologică a lui Mircea Eliade și acceptând ca finalitate a acesteia existența arhetipurilor ca „modele exemplare”, pe care imaginația le reproduce, le reactualizează și le repetă fără încetare, se poate afirma o relativă autonomie a simbolismelor față de istorie. Trebuie ținut totuși cont și de eventualele alterări pe care istoria evenimențială le poate aduce
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
prin intermediul căreia analizează poziția lui Flaubert Într-o «viața de artist» pe care este În curs de-a o inventa când scrie românul «dublului sau», Își găsește echivalentul În poziția lui Bourdieu Însuși, structural opus atât sociologiei lui Raymond Aron (arhetip de intelectual conservator), căruia i-a fost asistent, cât și sociologiei sau teoriei critice a Școlii de la Frankfurt, reprezentată prin Jürgen Habermas. Pot fi citate numeroase lucrări care acoperă diferite momente istorice ale intersectării dintre câmpurile literar și politic: asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Cristian Bădiliță (ed.) - Eliadiana 39. Ioan Buduca - Și a fost seară, și a fost dimineață 40. Pierre Hadot - Ce este filozofia antică ? 41. Leon Wieseltier - împotriva identității 42. * * * - Apocalipsa lui Pavel 43. Marcel Mauss - Eseu despre dar 44. Eugeniu Safta-Romano - Arhetipuri juridice în Biblie 45. Guy Scarpetta - Elogiu cosmopolitismului 46. Dan Pavel - Cine, ce și de ce ? 47. Vladimir Jankélévitch - Iertarea 48. Andrei Cornea - Penumbra 49. Iosif Sava - Muzica și spectacolul lumii. 10 Serate TV 50. Pierre Hadot - Plotin sau simplitatea privirii
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
unor necunoscute ființe htonice, ritmuri incantatorii, dorința de a cuprinde în sine o lume animală și vegetală inconștientă de senzualitatea ei sunt prezente aici, poemele fiind lipsite totuși de nebunia dionisiacă specifică unei astfel de inspirații. Invenția trimite la alchimicele arhetipuri ale uniunii elementelor („să văd cum luna se-nsorea/ și soarele cum se înlună”). Chiar și într-o poezie patriotică, în volumul Vânătoare de timp (1978), se recurge la metafora materialității, a consistenței grele (România e „o țară grea de gând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]