4,412 matches
-
încolo alături de Mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan și Nicolae Mladin - toți înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Arhiepiscopul și Mitropolitul Dr. Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
eseuri din capitolele „Exerciții de mistică liturgică și sacramentală" și „Exigențele arhitecturii liturgice", ne vom opri exclusiv asupra chestiunilor privind problema cuvântului omenesc din perspectivă teologică. Pentru început însă câteva observații cu caracter general. Colecția de eseuri este dedicată fostului Arhiepiscop al Clujului Teofil Herineanu și Părintelui Profesor Constantin Galeriu: „în semn de recunoștință pentru ceea ce mi-au oferit cu generozitate sau, mai bine zis, pentru ceea ce aș fi fost dator să învăț de la dânșii", după cum afirmă autorul în „Argument"-ul
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
de clopoțel acoperă murmurul sălii. Gata! Începem! Cu trei munute mai târziu decât ora anunțată, evenimentul a debutat cu recitarea unui splendid poem al autoarei, în interpretarea talentatei artiste Marii absenți ai întâlnirii de suflet au fost Î.P.S. Gherasim - Arhiepiscop al Râmnicului și Mircia Gutău Primar al Râmnicului, ambii obligați prin pozițiile oficiale pe care le ocupă și de menirea Domniilor Lor, să se afle în altă localitate, dar nu au uitat să delege personalități care să îi reprezinte. P.C. Pr.
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
cei prezenți au vizionat filmul omonim cu cel al volumului de poeme, în fapt, au „citit” cartea prin intermediul imaginilor, al vocii autoarei, al lui Teodor Brucăr și al muzicii.Marii absenți ai întâlnirii de suflet au fost Î.P.S. Gherasim - Arhiepiscop al Râmnicului și Mircia Gutău Primar al Râmnicului, ambii obligați prin pozițiile oficiale pe care le ocupă și de menirea Domniilor Lor, să se afle în altă localitate, dar nu au uitat să delege personalități care să îi reprezinte. P.C. Pr.
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
un itinerar și pelerinaj duhovnicesc, cartea recent apărută și intitulată sugestiv: „Mărturisitorii - Minuni. Mărturii. Repere” editată fiind în colecția „Mărturie Ortodoxă” de către Ciprian Voicilă, și publicată la Editura „Lucman” din București, în anul 2010, cu binecuvântarea Părintelui duhovnicesc Iustinian Chira - Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului. Am citit, cu multă luare aminte, materialele semnate de către Părinții: Iustin Pârvu, Sofian Boghiu, Arsenie Papacioc, Liviu Brânzaș, Constantin Sârbu, Gheorghe Calciu Dumitreasa, Iustinian Chira, Mihai Valică, precum și cele semnate de către Părintele Gheorghe Metallinos,George Enache, Nicolae
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
p.358.) Mașina comunistă, ridicând ura de clasă la rang de virtute, urmărea cu asiduitate inocularea acestui sentiment și la cei încarcerați; prin urmare, existența, intensitatea și frecvența cu care rugăciunea pentru vrăjmași apare în paginile memorialistice devine literalmente miraculoasă. Arhiepiscopul și Mitropolitul de pie memorie Bartolomeu Valeriu Anania, aflat la Securitatea Uranus, experimentează și el acest act sublim al rugăciunii pentru vrăjmași, după ce fusese torturat atât de îngrozitor de Brânzaru încât leșinase: „M-am ridicat în mâini, m-am întins pe
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
fost hirotesit Protosinghel de către Preasfințitul Părinte Gherasim Putneanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților din acea vreme, în ziua de 7 decembrie anul 1992, în urma alegerii de către soborul mânăstirii, a fost numit Stareț al Mănăstirii Putna de către Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în data 7 martie anul 1993 a fost hirotesit Arhimandrit tot de către IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, iar din ziua de 1 mai anul 1997 devine exarh al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Printre lucrările
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
7 decembrie anul 1992, în urma alegerii de către soborul mânăstirii, a fost numit Stareț al Mănăstirii Putna de către Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în data 7 martie anul 1993 a fost hirotesit Arhimandrit tot de către IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, iar din ziua de 1 mai anul 1997 devine exarh al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Printre lucrările importante realizate de către Preacuviosul Părinte Arhim. Melchisedec Velnic la Mănăstirea Putna, se numără înființarea Schitului "Sfântul Prooroc Ilie" din Sălaș
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
iar de s-au făcut și greșeli, acestea sunt ale mele. Toate le-am văzut ca pe un dar de la Dumnezeu și gândul meu se îndreaptă cu recunoștință către toți cei care mi-au fost alături, printre care Înalt Preasfințitul Arhiepiscop Pimen al Sucevei și Rădăuților, Preasfințitul Episcop-Vicar Gherasim Putneanul, și Părintele Stareț Iachint Unciuleac, aceștia din urmă trecuți la Domnul, care mi-au călăuzit pașii și mi-au dat din smerenia și din frumusețea vieții lor duhovnicești, chiar dacă eu nu
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
Putna, din 12 august 1989. Iar la 7 decembrie 1992 am fost instalat ca Stareț al Mănăstirii, după ce, desigur, cu câteva zile înainte a avut loc alegerea de stareț. Dintre primii trei candidați care au avut cele mai multe voturi, IPS Părinte Arhiepiscop Pimen m-a numit pe mine. S-au împlinit anul trecut, la 7 decembrie, douăzeci de ani de stăreție, un număr frumos, unii spun cu multe realizări. Dar este un cuvânt la Părinți care spune așa: "Știu eu, din cât
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
ajuns și a doua zi împărtășindu-mă. Atunci mi-a spus doar atât: "Frate Mihai, la drumul acesta plecăm doar cu Hristos și cu Hristos călătorim". El a avut un cuvânt de spus și în anul 1992, când IPS Părinte Arhiepiscop Pimen mi-a încredințat ascultarea de Stareț. Părintele Iachint mi-a fost povățuitor și duhovnic până la cea din urmă suflare a sa. Dacă ceilalți părinți au avut blândețe, verticalitate, demnitate, Părintele Iachint s-a remarcat ca Stareț printr-o răbdare
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
G. Coman menționa: „Sfântul Vasile are pasiunea lucrurilor folositoare și fundamentale. Educatorul nostru enunță limpede principiile educației creștine. Munca, răbdarea, virtutea, înțelepciunea, domnia sufletului asupra trupului, viața trăită în perspectiva nemuririi, iată, în câteva cuvinte, ce îndeamnă pe nepoții săi Arhiepiscopul Cezareei. Educația preconizată de Sfântul Vasile cel Mare urmărea folosul practic, exercițiul neîntrerupt pentru atingerea scopului și monarhia absolută a spiritului. Este tocmai ce trebuie mai mult timpului de față”. Omilie la Psalmul 1 - Binele este împlinit prin credință, nu
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
rugăciune" (1 Cor. 7,5). Iar Sfântul Dionisie al Alexandriei spune: "Sâmbăta și duminica soții să se abțină de la comuniunea fizică unii cu alții, pentru că în acestea se aduce lui Dumnezeu jertfa duhovniceasca" (canonul 4). Dar și Sfântul Grigorie Palama - Arhiepiscopul Tesalonicului vorbește despre sărbători zicând așa: "Ziua întâi a săptămânii - care se numește duminica pentru că este închinată Domnului Care a înviat în ea din morți și ne-a arătat dinainte și ne-a încredințat învierea cea de obște, în care
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Ioan Es Pop, acad. D.R. Popescu, Paula Romanescu, Emilian Frâncu - primarul Râmnicului, acad. Valeriu Matei, acad. Eugen Simion, acad. Vasile Tărâțeanu, Grigore Vieru, Dorel Vișan etc. Emoționant cuvântul de întâmpinare a a cărții și autorului, Î.P.S Gherasim Cristea - Arhiepiscop al Râmnicului: „Felicităm pe autor, Gheorghe Puiu Răducan, pentru inițiativa de a identifica aceste lumini, după cum îi place să le numească, rugându-l pe Preamilostivul Dumnezeu să ne învrednicească de lumina cea neânserată a împărăției Sale”. Dacă ați observat din
LUMINI PE PÂNZA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341550_a_342879]
-
a anunțat ca și structura centrală a Asociației susține acest demers. Cum între cei șase se numără și un cardinal greco-catolic și un duhovnic și monah ortodox, am primit și susținerea Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului și personal a Arhiepiscopului Justinian Chira. De asemenea, susțin cererea noastră Episcopia greco-catolica de Maramureș, dar și Asociația Filantropica Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul, condusă de părintele Vasile Fodoruț, care s-a arătat de asemenea încântat de inițiativă și va pune o listă la dispoziția
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
profesorii Vasile Lechintan, Cristian Troncota și Alexandru Moraru, cât și, mai ales, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politic din România, dl. Octav Bjoza, la care se adaugă o listă lungă de personalități, dintre care nu trebuie să-l uităm pe distinsul Arhiepiscop al Maramureșului, Înalt Preasfinția Să Justinian Chira, la rândul sau un om al lui Dumnezeu. Nu în ultimul rând, trebuie amintite vorbele calde la adresa Părintelui Justin Pârvu, supranumit “Duhovnicul Neamului”, transmise lumii de Întâi Stătătorii Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Daniel
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
sfârșitul vieții. La 28 aprilie 1969 este numit Cardinal “în pectore”. Moare la 28 mai 1970 în Spitalul Colentina din București, ultimele lui cuvinte fiind: “Lupta mea s-a sfârșit, a voastră continuă”. Sanctificat de Papă. Este omul despre care Arhiepiscopul Parisului spunea: «forță Spiritului i-a dat puterea să nu se supună niciodată, să rămână un om în picioare, în chiar momentul când mâinile și picioarele erau legate». Episcop greco-catolic de Gherla (din 1917) și apoi de Cluj-Gherla (din 1930
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
astfel din Instituția Divino-umană la cea de ONG-lumesc, urmând al treilea pas-ultimul când Sinodul unei Biserici face o politică de grup, extinsă prin jocurile de rol ale fărădelegii de sus, ale ocârmuitorilor lipsiți de râvna hristic-apostolească, conform analizei critice a Arhiepiscopului Averchie Taușev. ( Apostazia și Antihristul După Învățăturile Sfinților Părinți. Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni, Constanța-2009, p. 103-113) Conciliul vatican II-deschide noua primăvară a toamnei cenușii: Novus Ordo Missae (NOM), aceleași inițiale cu Novus Ordo Seclorum, o nouă evanghelizare universală luciferică: „Biserica
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
nu avem preot, riscăm să ne pierdem sufletul. Degeaba construim altceva dacă nu construim în primul rând casa pentru vindecarea sufletului de păcate, pentru luminarea lui.” La 12 septembrie anul 2007 Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales în funcția de Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române și Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei. Întronizarea Preafericitului Patriarh Daniel s-a făcut duminică, 30 septembrie 2007, la Catedrala Patriarhală din București, moment și evenimet de la care, iată
PREAFERICITUL PĂRINTE PATRIARH DANIEL AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE – LA CEAS OMAGIAL ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE PATRIARHAT VREDNIC, RODNIC, ÎMBLELŞUGAT ŞI BINECUVÂNTAT... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/341078_a_342407]
-
într-un itinerar și pelerinaj duhovnicesc, cartea apărută și intitulată sugestiv: „Mărturisitorii - Minuni. Mărturii. Repere” editată fiind în colecția „Mărturie Ortodoxă” de către Ciprian Voicilă, și publicată la Editura „Lucman” din București, în anul 2010, cu binecuvântarea Părintelui duhovnicesc Iustinian Chira - Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului. Am citit, cu multă luare aminte, materialele semnate de către Părinții: Iustin Pârvu, Sofian Boghiu, Arsenie Papacioc, Liviu Brânzaș, Constantin Sârbu, Gheorghe Calciu Dumitreasa, Iustinian Chira, Mihai Valică, precum și cele semnate de către Părintele Gheorghe Metallinos,George Enache, Nicolae
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
p.358.) Mașina comunistă, ridicând ura de clasă la rang de virtute, urmărea cu asiduitate inocularea acestui sentiment și la cei încarcerați; prin urmare, existența, intensitatea și frecvența cu care rugăciunea pentru vrăjmași apare în paginile memorialistice devine literalmente miraculoasă. Arhiepiscopul și Mitropolitul de pie memorie Bartolomeu Valeriu Anania, aflat la Securitatea Uranus, experimentează și el acest act sublim al rugăciunii pentru vrăjmași, după ce fusese torturat atât de îngrozitor de Brânzaru încât leșinase: „M-am ridicat în mâini, m-am întins pe
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
1990). În februarie 2004 a fost numit Cavaler al Ordinului de Arte și Litere (Chevalier de l'Ordre des Arts et des Lettres) pentru munca sa în Franța, iar în 2009 a împărțit premiul Charlemagne cu Craig Venter și cu arhiepiscopul Desmond Tutu. Mai trebuie spus că primul său film de lungmetraj, Bel Ami, co-regizat cu Nick Ormerod, a fost lansat în 2012 și îi are ca protagoniști pe Uma Thurman, Christina Ricci și Robert Pattinson. La Cluj, regizorul a ținut
Un festival plin de „Interferenţe” la Cluj () [Corola-blog/BlogPost/337825_a_339154]
-
din 28 mai 2011 Toate Articolele Autorului Maramureșenii s-au aflat zilele acestea la ceas aniversar. Una dintre cele mai apreciate, stimate și populare personalități bisericești a împlinit o vârstă onorabilă și patriarhală. Este vorba despre Î.P.S. Justinian Chira, arhiepiscopul Maramureșului și al Sătmarului, care azi, 28 mai, împlinește vârsta de 90 de ani. Cu această ocazie, în 27 mai, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare a lansat în sala de conferințe, începând cu ora 17, în prezența unui public numeros
BIBLIOTECA „PETRE DULFU” A LANSAT DOCUMENTARUL BIOBLIBLIOGRAFIC „Î.P.S. JUSTINIAN CHIRA 90” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344232_a_345561]
-
Bărbulescu și Mihai Constantin Radu. Manifestarea a întrunit astfel sute de participanți, respectiv preoți, bibliotecari, scriitori, politicieni, șefi de instituții, istorici, profesori, jurnaliști și credincioși de toate confesiunile, reprezentanți ai Primăriei Satu Mare, pentru a sărbători și a-l felicita pe arhiepiscopul aniversat și apreciat ca fiind o mare binecuvântare pentru noi toți și care a slujit biserica timp de 7 decenii cu smerenie, consacrare, dragoste și naturalețe, fiind un exemplu demn de urmat întru strădania de a fi un adevărat urmaș
BIBLIOTECA „PETRE DULFU” A LANSAT DOCUMENTARUL BIOBLIBLIOGRAFIC „Î.P.S. JUSTINIAN CHIRA 90” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344232_a_345561]
-
de album din viața Î.P.S. Justinian Chira „Anul acesta, Episcopia noastră Ortodoxă împlinește 620 de ani de existență. Î.P.S. Justinian Chira a fost ales în fruntea episcopiei noastre ortodoxe după revoluție și a fost o mare binecuvântare deoarece arhiepiscopul nostru a reactivat și impulsionat lucrarea lui Dumnezeu nu numai prin construcția unui număr de 130 biserici și 24 de mănăstiri și schituri în Maramureș, dar și prin susținerea culturii, înființarea unor biblioteci valoroase și scrieri propri, semnând astfel între
BIBLIOTECA „PETRE DULFU” A LANSAT DOCUMENTARUL BIOBLIBLIOGRAFIC „Î.P.S. JUSTINIAN CHIRA 90” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344232_a_345561]