21,099 matches
-
salut, ci îndeletnicirea tragerii timpului înainte e mai importantă. Și repetă urarea, ca și cum ar putea fi mai eficientă așa, repetată, sau ca și cum ar fi știut că urarea ei, cuvintele ei n-au nici o putere, că sînt o simplă zvîcnire de aripi. Vorbește uneori cu Bator, cu calul, dar „zice așa, ca pentru sine”, și nici nu pentru sine cu adevărat. Cei pentru care lucrează n-o prea aud; o cred o uitucă și nu-i iau cuvintele în seamă. Copiii i-
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
exerseze duioșia. Băiețandrii întîlniți pe cale, care-i dau totuși „bună ziua”..., trec „mai departe”, fără s-o considere mai mult decît o componentă a peisajului. Mai lasă uneori, ea, să-i încolțească vreun zîmbet firav pe față, un gînd să prindă aripi, dar răspunsul ei la orice întrebare sfîrșește într-o simplă ridicare de umeri. În această încercare a trecerii prin Timp, sufletul ei cîștigă tăria pietrelor cărate pe spinarea calului. E o formă, cea mai rudimentară, dar și cea mai impresionantă
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
vederea i se refuză femeii. Se întîmplă asta prin calul său, care îi este un aliat, un năzdrăvan descins dintr-un basm ca s-o însoțească în calvarul vieții. Dar calul năzdrăvan, ascuns în precaritatea înfățișării lui, nu mai prinde aripi, ca să-și înalțe eroina peste munți și văi și să-i ofere regatul fericirii... Tăcerea și închiderea privirii supun, înving, izolează, închid în sine, pierd, fără cuvînt și fără cîntec. „Și cînd i-a murit copila aceasta din urmă, Fefeleaga
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
nevoie de cinci ani. Deși afacerea fusese întru totul cinstită și, ca toate afacerile cu adevărat bune, avantajoasă pentru ambele părți, cînd a ieșit din clădirea Amiralității, încerca un vag sentiment de vinovăție. Dar, în același timp, parcă îi crescuseră aripi la picioare. Era un om adorabil, bătrînul Schmitz! După elogiile, mai ales cele tipărite, aduse romanelor lui, nimic nu-i plăcea mai mult decît să relateze amicilor amintiri din îndelungata-i viață de comerciant. Cîte n-am auzit în prăvălia
Umberto Saba - Italo Svevo la Amiralitatea britanică by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2701_a_4026]
-
Brăescu, Str. Borșa, Str. Herăstrău, Str. Moeciu, Str. Măguricea, Str. Gura Humorului, Str. Siriului, Str. Căpâlna, Str. Feleacului, Str. Nicolae Caranfil, Str. General Burileanu, Str. Elena Caragiani, Str. Avionului, Str. Aviației, Str. Gura Humorului, Str. Cocovici, Str. Alexandru Șerbănescu, Str. Aripilor, Str. Căpâlna, Str. Feleacului, Str. Prometeu, Str. Ștefan Bunițeanu și Str. Zăgazului vor fi afectate de această măsură. RADET precizează că, din cauza prognozei meteo nefavorabile, lucrările au loc în cursul zilei și serii de joi, pentru a se evita o
Peste 200 de blocuri din București rămân fără căldură și apă caldă () [Corola-journal/Journalistic/27086_a_28411]
-
și chitită pe partide bune (muzicienii se exclud), din îndoielile și speranțele Profesorului. E o lume de lucruri mici, de acorduri fine, diferențe infinitezimale între o notă luată cum trebuie și o minusculă greșeală care ciobește totul. Celebra bătaie a aripilor unui fluture, care poate provoca o furtună în cealaltă parte a Pământului, atât de pomenită în teoria haosului, e aici luată drept cheie de boltă a narațiunii. Și nu e, atunci, de mirare că pasajele care-i reușesc Iuliei Sala
În limb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2710_a_4035]
-
adolescent ascuțit și bolnăvicios, în pijama rufoasă și cu un fel de vestă lăbărțată deasupra, stăteam toată după-amiaza așezat cu fundul pe lada de studio privind în ochi, ca hipnotizat, reflexul meu în oglinda străvezie a ferestrei.” (Mircea Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă.) „Zăpada se topea, scurgându-se în rigole. Soarele ardea vesel, aerul era nemișcat și centrul stațiunii forfotea de lume: vilegiaturiști sau funcționari, vânzători, profesori, ce mergeau la masă, în pauza de prânz. Era puțin trecut de ora unu, unu
Începuturi de roman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2709_a_4034]
-
trebuie să fie drastică. Inadaptarea e acută, căci autoarea se află în posesia unor însușiri cărora epoca le împiedică întrebuințarea. Un asemenea spirit doct e precum o pasăre pterodactilă căreia înzestrarea polivalentă îi devine fatală, selecția neavînd nevoie nici de aripile și nici de ghearele limbilor clasice. Și atunci singura soluție e retragerea din spațiul public, cu stăruința de a-și cultiva în singurătate pasiunea literelor, zăvorîndu-se în matca unor cercetări docte. Rezultatul sunt cărți de nișă: o monografie despre Iuvenal
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
mai mari decât ale muritorilor de rând, dar se țineau a fi proletari, tovarăși cu noi. Am trecut și prin acele primăveri fiindcă eram tineri și orice adiere de vânt încărcat cu arome de narcise, magnolii, lalele și fâlfâit de aripi ale coco rilor, berzelor sau gâștelor sălbatece ne îmbărbă tau cu speranțe dătătoare de viață, ne împingeau să mergem mai departe sperând la mai bine, crezând în “mărețul mâine”. Când ne părăseau speranțele auzeam șoșotind bătrânii:” lasă că vin americanii
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
prima, a doua, a treia, toate, până la capăt. Povestea a trecut de la el la mine. El a sărăcit, eu m-am îmbogățit. El a ajuns o umbră, eu parcă am mâncat jăratic, ca mârțoaga lui Harap-Alb, am devenit bidiviu cu aripi, gata să zbor. Mi-e și rușine. Știu că n-am niciun merit în chestia asta. Totul e-o întâmplare. Așa s-a nimerit. Așa a fost să fie. Astăzi mă pregătesc să-i fac ultima vizită bătrânului profesor. A
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
am înlătura pe Dumnezeu? Nimic! 1170. Cultura va fi mereu oglinda moralei care se dorește altfel decât este acum. 1171. Visul este ceea ce credem că nu suntem pentru a fi. 1172. Care nor nu-și are ploaia lui sau pasăre aripa ei? Dar care om nu-și areDestinul său sau care viață moartea ei? 1173. Fă pace cu tine însuți ca viața să nu-ți impună propria ei pace. 1174. Dacă originea păcatului îl are ca și creator pe Dumnezeu mai
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
tineri pleacă din același blocstart social și, sub imperiul caracterului propriu, ajung să întruchipeze apogeul unor destine radical diferite. Culmea e că figura care exercită atracție asupra cititorului nu e Damian, personajul diabolic, Pegasul căruia în final i se taie aripile, ci Octavian, candidul și nespectaculosul Crisoar, care gustă celebritatea la senectute, parcă împins „de cineva nevăzut“. Gabriel Chifu este în chip implacabil un analist moral, în ochii lui personajele trăind prin principiul lor de combustie etică. Pentru Gabriel Chifu, substanța
Verigile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2613_a_3938]
-
o noapte în care furtuna se arăta, din cînd în cînd, pe la marginile cerului. Priveam pe geam, în depărtare, o lume stranie și, totuși, concret pusă în mîna celui de Sus. O putere care îngenunchează vanitățile noastre. „Sosește Ariel, pe aripi de vînt.” Așa scrie Shakespeare. Și așa se întîmplă, uneori, pe pămînt. Vîntul din cîmpurile de rapiță, vîntul furtunii de la marginea lumii mi l-a adus, mie, pe Prospero. Pe 3 mai, George Constantin ar fi împlinit optzeci de ani
Fiecare iși are pe scenă Dumnezeul lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2562_a_3887]
-
obsesiv, care te ia în stăpînire pentru toată viața. Dacă l-ai văzut o singură dată pe George Constantin pe scenă, teatrul va însemna pentru totdeauna altceva. Seducție, magie, nebunie, smerenie, osteneală, ireal, irațional, muncă uriașă și fără de încetare, putere, aripi, zbor, tăcere, furtuni, iubiri, neînțelegeri, chin, durere, toate personajele de pe pămînt strînse în palma lui Dumnezeu. Așa spunea George Constantin. Fiecare îl are pe Dumnezeul lui pe scenă. Acolo, pe scenă, se răstoarnă munții și valurile zbuciumate se liniștesc, iar
Fiecare iși are pe scenă Dumnezeul lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2562_a_3887]
-
a mizat puțin de astă dată pe reliefarea unor personalităi și mai mult pe o suită de relații între două sau mai multe corpuri, profitând astfel, în mai mică măsură ca altădată, de toți cei pe care ia avut sub aripă. După greutatea pe care a dat-o ultimul sau spectacol, din cadrul anului închinat lui Ion Luca Caragiale, Folia, Shakespeare & Co, s-a conturat ca o joacă, realizată cu o companie de actori dansatori, sau, cum i-a numit coregraful, DansActori
O joacă de actori-dansatori by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2563_a_3888]
-
trusturilor lui Rothschild, Rockefeller, Morgan...Deci, în cazul României (sluga Marelui Licurici și a... Licuricilor Oculți), presa, pe zi ce trece, este tot mai apropiată de idealul..."Sfinxului din Canaan" și, firește, al servitorilor săi "valahi" (?!): Băsescu și PDL-ul (aripa CURAT iudaică/iudaizată a PSD ului/FSN-ului!). ...Iată că azi, 21 octombrie 2011, așa-zisul "post independento-anti-băsist" al lui Dan Voiculescu, Antena 3, anunță intrarea în parteneriat cu...CNN! Postul de televiziune american care a "servit" lumii terestre cele
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
din RL. Dacă atunci voi fi fost abuzat de un prea ambițios secretar UTC ce se dădea prieten cu mine, aventurier politic precoce pe un larg spectru - ca dovadă că de la UTC a ajuns actualmente consilier municipal al Frontului Național, aripa cea mai xenofobă din Franța - nu înțeleg să las necorectată această nouă, directă sau indirectă, inițiativă ce mi se atribuie. Nu mă întreb ce sacră potrivire augurală făcea urgentă publicarea acelui text din care, la o adică, rezultă și existența
Un răspuns neobedient by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2602_a_3927]
-
cuiva. Ei, dar mâine este rândul meu. Am prins chiar frânturi dintr-o discuție seara târziu. Vroiau să filmeze deschiderea. Pe mine, adică vedeta de mâine. Razele soarelui m-au trezit din vise. Mi-am întins petalele mari ca niște aripi. Carmin. Agi tație obișnuită de dimineața, după care toată lumea pleacă și liniștea se instalează. Aștep tam cu nerăbdare să văd cine va fi prima per soană care mă va observa. Da, este tot timpul ea, care iubește florile și care
O VIAŢĂ DE O ZI. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Corina Diana Haiduc Luca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_124]
-
frondă atunci când vorbește, en passant, despre „tonul elegiac” al bucăților de aici. Corelată cu titlul, Unsprezece adnotări lirice pentru covoarele {erbanei, observația se explicitează de la sine. {i se potențează pe parcursul lecturii, când întâlnim secvențe ca aceasta: „Cifra 9 care atinge aripa îngerului/ litera gama care atinge orbita timpului fără timp/ ochii albi din zarul care atinge floarea de la buza prăpastiei/ o adiere caldă care răsucește roata somnului/ linia care atinge linia vieții din palma mortului/ o armonie care atinge nimbul fluturelui
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
se poate de figurativă. E ușor să ne imaginăm, citind-o, cum vor fi arătat respectivele țesături. Iată, de pildă: „O bucurie fără nume/ într-un chenar de aur alb/ nu privi prea mult/ s-ar putea să mori/ sub aripa porumbelului bocitor” (p. 43). Sau, și mai elocvente, aceste două tentative de a reproduce „desenul din covor”: „Apoi a venit un cântăreț/ cu barbă și fără liră/ ușile basmului s-au deschis/ vrând să-și spună numele/ silabele cântărețului/ s-
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
ce tipuri de substituții era sensibil. Ce-l nemulțumea, generic? Ce soluții găsea pentru aceste nemulțumiri. La p. 21, de exemplu, avem o rescriere a textului (deja citat de mine) de la p. 11. Diferențele sunt minimale. Dar trădează un radicalism: „aripa îngerului” devine „aripa clownului” (scris exact așa), adierea caldă nu mai „răsucește roata somnului”, ci „despică piatra somnului”. Direcția e clară. Are dreptate Marcel Tolcea să vorbească despre „cutremurarea în fața trecerii timpului”. Imaginile capătă duritate și ilustrează mai degrabă dezagregarea
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
substituții era sensibil. Ce-l nemulțumea, generic? Ce soluții găsea pentru aceste nemulțumiri. La p. 21, de exemplu, avem o rescriere a textului (deja citat de mine) de la p. 11. Diferențele sunt minimale. Dar trădează un radicalism: „aripa îngerului” devine „aripa clownului” (scris exact așa), adierea caldă nu mai „răsucește roata somnului”, ci „despică piatra somnului”. Direcția e clară. Are dreptate Marcel Tolcea să vorbească despre „cutremurarea în fața trecerii timpului”. Imaginile capătă duritate și ilustrează mai degrabă dezagregarea (fie ea și
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
și oprobriului social, Joe traversează și experiența pedofiliei. Devenită recuperatoare într-o societate selectă, prezidată de elegantul L (Willem Dafoe), Joe este invitată să-și aleagă o elevă pe care s-o instruiască în spiritul lucrativei ocupații. Adolescenta luată sub aripa ei, cu o malformație vizibilă care-i accentuează vulnerabilitatea, dar și lipsa de scrupule, va evolua în amantă și coechipieră a cărei cruzime nu întârzie să iasă la suprafață, sfârșind prin a-și detrona maestra, lăsându-se deflorată în fața ei
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
2002 din cauza abuzului de alcool.”), Aurel Covaci („la moartea lui a avut și alcoolul un cuvânt de spus”). În fine, prin Mariana Marin („a murit prematur în 2003, la numai 47 de ani, tot din cauza alcoolului”) blestemul și-a întins aripile și asupra generației din care fac parte. N-am suficient sânge rece să-i trec în revistă pe cei care, în ultimii douăzeci de ani, au trecut în tărâmul uitării însoțiți de aripile vaporoase ale alcoolului. Tot ce pot face
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
tot din cauza alcoolului”) blestemul și-a întins aripile și asupra generației din care fac parte. N-am suficient sânge rece să-i trec în revistă pe cei care, în ultimii douăzeci de ani, au trecut în tărâmul uitării însoțiți de aripile vaporoase ale alcoolului. Tot ce pot face e să citez câteva versuri dintr-un poet aparținând generației care ne-a premers: „o bucată de brânză mai cântă pasărea/ în munții carpați/ un ardei și-o ceapă mai scoate ciutura/ din
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]