2,123 matches
-
acești paraziți cutează a înjura trecutul nostru, a mânji cu vorbele lor veninoase mormintele vechilor și vitejilor noștri Domni, a ne numi pe noi străini în țara noastră proprie. A ajuns atât de departe încît "Romînul" îndrăznește a zice că aristocrația română, acea aristocrație care azi, grație demagogiei. nu mai există, a fost străină. În adevăr Roman și Manea Herescu, ambasadorii lui Mircea Vodă, al căror ultim descendent s-a stins acum câțiva ani, Basarabii, Floreștii, Bălenii, Filipeștii, Balșeștii, Cănteștii, oameni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a înjura trecutul nostru, a mânji cu vorbele lor veninoase mormintele vechilor și vitejilor noștri Domni, a ne numi pe noi străini în țara noastră proprie. A ajuns atât de departe încît "Romînul" îndrăznește a zice că aristocrația română, acea aristocrație care azi, grație demagogiei. nu mai există, a fost străină. În adevăr Roman și Manea Herescu, ambasadorii lui Mircea Vodă, al căror ultim descendent s-a stins acum câțiva ani, Basarabii, Floreștii, Bălenii, Filipeștii, Balșeștii, Cănteștii, oameni care au botezat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Floreștii, Bălenii, Filipeștii, Balșeștii, Cănteștii, oameni care au botezat piscurile cele mai înalte ale Carpaților cu numele lor nu sunt familii istorice; Matei Vodă și Vasile Lupu, a căror oștiri împreună se ridicau la 270 000 de oameni, erau o aristocrație străină, fără drept istoric, fără merit. Meritele și dreptul istoric sunt ale lui Zevzecopol și Pehlivanoglu, noii veniți. D-nul Zevzecopol s-a bătut la Valea Albă, d-nul Pehlivanoglu la Rovine și d-nul Pherekydis la Obertin. Daca se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
găsi locurile cuvenite în "spitalul iubirei de oameni" de la Văcărești, atunci spitalele pentru boale fizice în sate n-ar fi necesare. Daca bugetul statului n-ar fi el însuși un imens spital pentru nevolnicii intelectuali cu patru clase primare, pentru aristocrația covrigului și simigului, n-ar fi [2de]2 nevoie de sticle de medicament pentru săteni. Un medic cu minte care nu seamănă cu doftorii lui Moliere, un medic modern știe că neputincioase sunt leacurile când regimul alimentar e rău; că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din care omul este zidit. Mecanismul statului, favorile de care el dispune, persecuțiunile și presiunile ce le poate exercita sunt prea puternice față cu o societate discompusă ca a noastră, unde voința politicianilor nu se sfarmă nici de stânca unei aristocrații istorice, nici de organizări puternice ale ramurilor de muncă industrială; unde statul este un institut de întreținere pentru oameni cari n-au nici o ocupație, ba adesea nici capacitatea unei ocupații serioase. Față cu aceste varii nevoi sociale, lupta ideilor conservatoare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și principiul adaptabilității, prin care individul cată a-și câștiga calitățile ce i le impune mediul nou. Rasa aceasta însă e veche, străveche, și nu se mai poate adapta. Ea nu poate decât discompune și nimic alt. De aceea nici aristocrație, nici armată, nici biserică, nici drept consuetudinar, nimic nu i-au putut rezista; au căzut ca apa tare pe metalul vârtos al caracterului român și l-au discompus. De aceea instinctiv le-a trebuit Domn străin, un Domn care să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru a motiva gestul de excludere din Internaționala Comunistă a grupării lui Jay Lovestone, grupare care se detașase de Partidul Comunist American în tratarea problemei naționale. Lovestone susținea caracterul special al Americii, care nu avea tradiții și rămășite feudale, o aristocrație, demarcații stricte de clasă. Pe scurt, excepționalismul american este o expresie a naționalismului, după unii, a patriotismului, după alții. Condiții excepționale au făcut ca America să își făurească spiritul său propriu, prin confruntarea cu pericolele și oportunitățile frontierei (vezi FRONTIER
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
combinând capital economic și cultural, membrii clasei mijocii (termen destul de lax, devreme ce mai toți americanii aparțin clasei mijlocii, upper sau lower). Metanarațiunea excepționalismului american (vezi AMERICAN EXCEPTIONALISM) afirmă că societatea americană nu are clase, cu atât mai puțin o aristocrație, dar multe familii WASP își afirmă distincția și statutul special prin descendența din pelerinii de pe corabia Mayflower, ajunsă în America în 1630, sau din alte comunității timpurii de puritani debarcați pe tărâmul făgăduinței, promotori ai ceea ce se va numi Manifest
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
primul rând la dreptatea în sens economic (Saggs, 1962, pp. 198 și urm.) și multe legi priveau proprietatea, acțiunea în justiție, practica comercial] și contractele. Justiția f]cea distincție între clase sociale și membrii unei familii. Pentru injuriile aduse membrilor aristocrației se aplică lex talionis (legea talionului). Pentru injuriile aduse oamenilor de rând și sclavilor se aplicau doar amenzi, iar în cazul sclavilor, amendă era pl]țiț] st]panului că recompens] pentru daune aduse propriet]ții. Legea familiei stabilea întâietatea țâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
talionului). Pentru injuriile aduse oamenilor de rând și sclavilor se aplicau doar amenzi, iar în cazul sclavilor, amendă era pl]țiț] st]panului că recompens] pentru daune aduse propriet]ții. Legea familiei stabilea întâietatea țâț]lui. Dac] un membru al aristocrației întâmpină dificult]ți financiare, își putea vinde soția sau copiii că sclavi pe o perioad] de patru ani. Luarea în c]s]torie a unei soții f]r] contract nu avea bâz] legal]. Violarea unei fecioare de rang aristocratic promise
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
resursele limitate pentru a satisface toate aceste aspirații. De pild], dac] toți oamenii ar dori vesminte din m]tase, s-ar ajunge la concurent], la conflict și deci la haos. Prin urmare, m]tasea a fost desemnat] simbol exclusiv al aristocrației. Abilitatea de clasificare și de orientare selectiv] va duce în cele din urm] la egalitate. Exist] o predilecție înn]scut] a omului pentru asemenea diferențieri și pentru adoptarea unor sisteme etice convenționale existente în prealabil. Eroarea const] tocmai în ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aristotelice sau codul etic aristocratic al secolului al XVIII-lea. Acest mod de gândire ignor] adesea, printre multe alte aspecte, și faptul c] societ]țile din vremea lui Aristotel precum și cele aristocratice nu erau societ]ți democratice. Într-adev]r, adepții aristocrației, printre care se num]r] Aristotel sau Hume, nu au oferit o descriere a conceptului de virtute, ci au perceput aceast] valoare că pe o idealizare a comportamentului specific vremii respective. Prin urmare, cei care doresc s] se revin] la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
articol În presă, scris după moartea magnatului ardelean. Fără a atinge, desigur, performanțele negative ale eroului din roman, Nopcea fusese o figură foarte controversată, atât În rândul românilor, cât și al maghiarilor, fiindu-i atribuite toate păcatele pe care marea aristocrație, tradiționalistă și parazitară, le putea avea În ochii revoluționarilor pașoptiști. El era ilustrativ și pentru această dublă condiție etno-culturală a nobilimii hațegane, În parte calvinizată și catolicizată, În parte fidelă totuși vechilor sale tradiții și obiceiuri, acuzată de renegare și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Editura Minerva, București, 1975, p. 85. În pofida unei anumite tendințe partizane, de Gerando dă multe informații interesante despre români, chiar dacă exegeții săi actuali par a-l privi uneori mai critic decât Însuși Bariț la vremea sa („acest franțuz Înginerit cu aristocrația maghiară”; „aserțiunile tendențioase ale autorului, datorate influențării sale masive de către rudeniile sale dragi, nemeșii unguri” - vezi ultimul loc citat). Motivul principal al acestei rețineri exprimate de respectivii editori pare să fie datorat căsătoriei sale cu o contesă Teleki XE "Teleki
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rezultatul negocierilor oficiale, ci al înțelegerilor între diverse grupări politice. Din acest motiv, de multe ori soarta Europei a fost modificată peste noapte, prin ruperea bruscă a alianțelor și prin parafarea de noi acorduri. Regii erau adesea marionete în mâinile aristocrației secolului al XVIIlea, îndatorirea lor fiind aceea de a facilita legătura dintre popor și clasa conducătoare. Oamenii simpli aveau nevoie de o imagine - simbol la care să se raporteze și cu care să se identifice. Aceasta era imaginea regelui sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu care să se identifice. Aceasta era imaginea regelui sau a reginei a căror putere de decizie era îngrădită de acordurile semnate cu nobilimea. Aici intervin memoriile apocrife, care prezintă confruntările dintre monarh și nobilime. În secolul al XVII-lea aristocrația devenise o forță și reprezenta o amenințare pentru instituția monarhiei. În acest capitol ne propunem să analizăm contextul istoric european, atât din perspectiva oficială, cât și din cea apocrifă. Vom prezenta luptele pentru supremație teritorială, implicarea bisericii și fanatismul religios
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
păstorirea cetățenilor britanici, iar puritanii încercau o reinstaurare a doctrinelor catolice. Astfel, interregnum-ul a condus la un haos general în privința stabilirii bisericii oficiale a proaspetei republici intitulată Commonwealth. De asemenea, Cromwell era constrâns de republicani să desființeze cât mai repede aristocrația, pierzând sprijinul acestora când a eșuat în demersurile sale. Lucrurile au ajuns atât de departe, încât au început să circule o serie de pamflete în care se cerea asasinarea Lordului Protector. În istorie a rămas răspunsul apocrif oferit de Cromwell
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și Spania. Această atitudine a creat o stare de tensiune în familia regală. Ludovic al XIII-lea se afla în conflict deschis cu Maria de Medici, dar și cu fratele său, ducele Gaston d'Orlèans, se transformase în apărătorul cauzelor aristocrației, dar în secret spera că va reuși să acceadă la tron. Înflăcărat de aceste gânduri, ducele d'Orlèans s-a implicat în mai multe conspirații care vizau fie asasinarea, fie detronarea regelui. Fiind deconspirat, a fost nevoit în 1631 să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
administrativ, regulă pe care a respectat-o cu consecvență. Dat fiind că nu avea amante, a primit porecla de Louis le Chaste - Ludovic cel Cast. În plin secol al XVII-lea, în care practicile heterosexuale erau des întâlnite în rândurile aristocrației, apelativul de„Cast“ era de fapt o ironie voalată. Până la fericita noapte în care reușește concepția celui care va fi Ludovic al XIV-lea - la douăzeci de ani de la căsătoria sa cu Ana de Austria-, a avut o serie de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de fortărețe.“ 89 de acei nobili care se considerau excluși din politica centrală și care ar fi putut emite pretenții de autonomie teritorială“.(t. n.) Hughenoții, prin interesele lor care vizau autonomia unor regiuni franceze și sporirea autorității decizionale a aristocrației, reprezentau o piedică serioasă în drumul pe care îl urma cardinalul, acela de a crea monarhul absolut. Aceștia au declanșat o serie de revolte și răscoale împotriva aparatului de stat, care au fost repede înfrânte. Richelieu a înțeles că pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în anul 1641, printr-o ordonanță care a interzis parlamentului să se ocupe de problemele politice. O‘Connell îl citează pe Bernard de La Roche-Flavin, care declara, în 1617, că Franța era alcătuită din„trei tipuri de guvernământ, adică din monarhie, aristocrație și republică, astfel încât fiecare (dintre aceste forme) servea ca o frână și ca un contrapunct împotriva celorlalte.“(trad. n.) De asemenea, nu trebuie să uităm că secolul al XVII-lea era încă tributar unor concepții ale evului mediu. Ideea de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
că regatul avea un potențial economic deosebit, dar care nu era exploatat la adevărata valoare datorită descentralizării și influențelor nobilimii și clerului. A înțeles că, fără decizii clare, fără o organizare interioară bine structurată și fără exercitarea unor presiuni asupra aristocrației, bunul mers al politicii, al economiei și al armatei era periclitat. De aceea a contat în acțiunile sale pe un singur factor: nevoia societății franceze de autoritate și de pace după un trecut frământat, anarhic și sângeros. în mod deloc
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Richelieu, iar Vaticanul era reticent față de eficacitatea sa, Mazarin a încercat să-și apropie diverse persoane influente, care l-ar fi putut proteja. Devine prieten cu Antonio Barberini, nepotul Papei Urban al VIII-lea, despre i-a facilitat accesul la aristocrația romana și care l-a învățat să studieze natura umană, să-și formeze o părere despre profilul psihologic al oponenților săi și apoi să dea lovitura de grație, nemailăsând adversarului nici o posibilitate de revenire. În 1634, Mazarin intră oficial în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fie dizolvat, iar regența să îi revină numai Anei de Austria. Avocații Parlamentului au dat repede curs acestei cereri, din două motive: primul, pentru a-și dovedi așa zisa loialitate față de regină. Al doilea motiv era mai pragmatic. Parlamentarii și aristocrația nu aveau încredere în capacitatea reginei de a controla intrigile politice de la curte. Pe perioada cât soțul ei a fost rege, a avut o viață retrasă, obscură, lăsând treburile statului în grija cardinalului Richelieu. Devenind regentă era mult mai ușor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
intendenților. Motivul acestei decizii era necesitatea ca orașele să fie bine administrate, pentru ca supușii să-și poată plăti taxele la timp. De asemenea, anticipa potențialul pericol reprezentat de burghezie, pătura socială care făcea trecerea de la țărani și orășeni scăpătați către aristocrație. Ludovic nu a putut uita lipsa de loialitate a nobilimii în timpul Frondei și a încercat tot mai mult să le diminueze puterea. Sistemul de plată a dărilor era total inechitabil. Țăranii și artizanii trebuiau să plătească o taxă stăpânului pământurilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]