2,985 matches
-
nici o formă nu este îngăduit vreunei autorități românești să emită vreun ordin de urmare (urmărire n.n.) sau arestare împotriva cetățenilor români sovietici (sic!s.n.) sau chiar a persoanelor ce eventual ar putea cădea sub incidența articolului 5 din Convenția de Armistițiu”. În continuarea acestei adrese, același minister, din lașă precauție, coboară garda și admite „excepțiile” următoare: „...dacă autoritățile provinciale primesc, totuși, ordine (de urmărire sau arestare n.a.) emanând de la delegații Sovietici locali, acestora li se va da urmare [dar] numai în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în locuri publice al unui număr de 400 de anunțuri, cu următorul text: „...toți cetățenii din Basarabia și Bucovina de Nord, care la data de 22 iunie 1940 au locuit acolo, sunt obligați imediat să se prezinte la Biuroul de Armistițiu dela Prefectura Vaslui, pentru a spune părerea lor. <Vrea sau nu să plece în URSS>”. Tot prin acest anunț (datat 13 decembrie 1945) se fixa și un termen limită: 20 decembrie 1945. De ce a fost nevoie de aceste tipărituri și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
20 decembrie 1945. De ce a fost nevoie de aceste tipărituri și de un termen? Deoarece acțiunile anterioare nu dăduseră rezultate satisfăcătoare pentru nerăbdătorii ofițeri sovietici. De altfel, eșecul era raportat de prefectură Secției Politice a Comisiei Române de Aplicare a Armistițiului din București, str. Lipscani, nr. 20 în următorii termeni: „...la Ordinul MAI no. 16.754/1945 răspundem următoarele: la sediul Prefecturii s’au prezentat 10 cetățeni din care numai unul, Cataragă Vasile, a cerut repatrierea iar ceilalți 9 au refuzat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a respectat întrutotul această clauză, este altă poveste. Totuși, prefectura vasluiană a mai încercat o dată varianta mănușilor, înainte de a se ajunge la parul rușilor, trimițând încă o adresă instituțiilor implicate în această acțiune și anume: Comisia Aliată de Control a Armistițiului, Legiunea de Jandarmi Vaslui, Poliția Vaslui, Primăria Vaslui precum și celor 4 Preturi (reședințele Plășilor) în care se spuneau următoarele: „...veți bine voi a face largi publicații (probabil propagandă n.n.) și în același timp veți invita NORMAL (subliniat în original) pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acorda posibilitatea de repatriere (s.n.)”. În continuare, se arată procedura care trebuie urmată și anume: „...declarațiile de repatriere vor fi date în mod liber în fața unei Comisiuni Mixte Județene. Comisiile se compun din: delegatul județean al Comisariatului General al Executării Armistițiului și Împuternicitul Județean sau Special al Comisiei Aliate de Control”. Probabil oficialii acestor instituții scrise cu majuscule s-au gândit că „cetățenii sovietici” vor profita de „mărinimia” și de tonul oarecum liniștitor al anunțurilor și vor face cozi interminabile pe la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Împuternicitul Județean sau Special al Comisiei Aliate de Control”. Probabil oficialii acestor instituții scrise cu majuscule s-au gândit că „cetățenii sovietici” vor profita de „mărinimia” și de tonul oarecum liniștitor al anunțurilor și vor face cozi interminabile pe la „Biuroul” Armistițiului, dar nu s-a întâmplat așa. În scurtul răstimp de ocupație sovietică cuprins între iulie 1940-iulie 1941, au văzut de ce sunt în stare autoritățile bolșevice: judecăți sumare urmate de execuții în masă, deportări în republicile sovietice din Asia Centrală sau în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sunt în stare autoritățile bolșevice: judecăți sumare urmate de execuții în masă, deportări în republicile sovietice din Asia Centrală sau în Siberia ș.a. Opinăm că dacă s-ar fi respectat întocmai clauza de refuz prevăzută de articolul 5 din Convenția de Armistițiu, numărul „repatriaților” ar fi fost cu totul neînsemnat. De acest refuz s-au prevalat chiar și cetățeni de etnie rusă sau ucraineană cu domiciliul anterior pe teritoriul „istoric” al URSS care, veniți în România, nu au vrut să mai plece
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai plece de aici dar aceștia nu au avut absolut nicio șansă în demersul lor! Anaska Maria (Elisavetovska - Rostov), Kazacenko Elena și Libnicenko Nadia (orașul Stalino, raionul Stalin, Ukraina) și mulți alții au fost repatriați cu forța, contrar Convenției de Armistițiu pe care o semnaseră și sovieticii! Mari probleme au avut și cetățenii români care după Unirea din 1918 s-au stabilit în Basarabia sau Bucovina de Nord unde s-au căsătorit și și-au făcut un rost. Refugiați în țară
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
după Unirea din 1918 s-au stabilit în Basarabia sau Bucovina de Nord unde s-au căsătorit și și-au făcut un rost. Refugiați în țară după 27 iunie 1940, s-au trezit ca după 12 septembrie 1944 (data semnării Armistițiului) să fie forțați să se repatrieze. Uneori, i-a salvat un document numit „Certificat de cetățenie română”. Au fost, desigur, și cazuri de repatriere voluntară și vom da un singur exemplu. Aculov Ioan, cu domiciliul anterior în satul Bahmutea, județul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Holban dictat după gustul rușilor, dar am găsit familia Jidoveanu (zisă Jdanov) pe lista primului lot de repatriați, cu aceasta trăgându-se cortina peste un probabil destin tragic! Oficial, conform obligațiilor părții române stipulate în articolul 5 al Convenției de Armistițiu, banii alocați fiecărui repatriat care călătorea cu trenul ar fi trebuit să ajungă pentru o perioadă de două zile (în cazul localităților apropiate de granița de est a țării) și zece zile, dacă localitatea de expediție era la o distanță
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cele din Ardealul subjugat ungurilor) în care să nu fi ajuns basarabeni și nord-bucovineni. Această realitate va fi dovedită cu documente arhivistice, așa cum a mai fost dovedită și la celelalte două județe. a. Categoriile refugiaților Articolul 5 ai Convenției de Armistițiu, fusese foarte clar redactat de către ruși și nu putea fi interpretat nicicum, la fel ca și celelalte 19. Pusă în fața faptului împlinit, delegația noastră, condusă de către avocatul comunist Lucrețiu Pătrășcanu, a semnat al Moscova documentul aproape fără a obiecta sau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sovietice, nu era pe comune și județe ci, pe sate, raioane și regiuni, însă noi am respectat scrierea originală. Tânărul muncitor Melnik Ivan (n.1926), voia numaidecât să ajungă în comuna Hrasova, jud. Odessa. Deoarece art.5 din Convenția de Armistițiu stipula foarte clar ca statul român să asigure din resurse proprii încălțăminte, îmbrăcăminte, asistență sanitară și bani pentru hrană, transport, cazare, ș.a. cetățenilor sovietici ce se vor repatria în URSS, Ivan s-a folosit (ca mulți alții!) de această facilitate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pace, sau chiar cu simplii soldați ce tot soseau, plecau sau staționau pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp, vom cita dintr-un document excepțional etichetat pe atunci „confidențial personal”. Actul cu antetul „Delegatul Comisiunii Române pentru Aplicarea Armistițiului în județul Tutova”, semnat de către colonelul Nicolaescu, avea numărul 10/27 iunie 1945 și fusese trimis (probabil prin curier special de frica ticăloasei cenzuri rusești ce se aplica potrivit art.18 din Convenția de Armistițiu) superiorilor de la București: „Un ofițer
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Delegatul Comisiunii Române pentru Aplicarea Armistițiului în județul Tutova”, semnat de către colonelul Nicolaescu, avea numărul 10/27 iunie 1945 și fusese trimis (probabil prin curier special de frica ticăloasei cenzuri rusești ce se aplica potrivit art.18 din Convenția de Armistițiu) superiorilor de la București: „Un ofițer necăsătorit, ducând o viață foarte modestă, cheltuește lunar în provincie: 1) popota, prânz și seara - lei 40.000; 2) Suplimente alimentare - 15.000; 3) Locuința - 15.000; 4) Spălat lenjerie - 5.000; 5) Întreținere echipament
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
V”, comuniștii, pe care se baza cu strășnicie bețivul și paranoicul „tătuc” de la Kremlin. La data de 10 ianuarie 1945, profesorul Gâlcă, prefectul județului, dispusese conceperea și semnase telegrama-fulger nr.233, prin care cerea fonduri Serviciului pentru aplicarea Convenției de Armistițiu din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (în continuare, MAI): „Rugăm trimiteți lei 8.000.000 pentru întreținerea Armatei Sovietice (subl.ns.) având de satisfăcut numeroase solicitări. Cercului Teritorial local nu i-au sosit banii (subl.ns.)”. Iată că de aici am aflat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din lemn pentru ambalat mobila Dacă cineva s-a gândit că în anul 1945 era la Bârlad vreo fabrică de mobilă ce tocmai se pregătea să exporte marfă în Rusia sovietică, se înșeală deoarece era vorba tot despre Convenția de Armistițiu al cărei articol 11 OBLIGA statul român de a returna puterii învingătoare de la Răsărit, toate capturile ce le făcuse armatele noastre în timpurile bune ale ofensivelor victorioase. Bine-nțeles că, în stilul lor caracteristic de-acum, rușii au luat în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la locul unde s’a depozitat materialul lemnos pentru confecționarea paturilor comune la Casa Ostășească Sovietică (subl.ns.) din Bârlad și materialul necesar pentru confecționarea lăzilor de ambalat mobilă și diferite alte obiecte (subl.ns.) conform Legii 562 pentru aplicarea Armistițiului (...)”. Ca niște adevărați stăpâni (ce de fapt și erau!) iată că năvălitorii ruși ordonaseră și înjghebarea unei așa zise „case ostășești” de parcă se pregăteau de stat pe meleagurile tutovene un secol și ceva! De stat, au stat, dar „numai” 14
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ostașii sovietici, în casele proprietatea D-lui Constandache”, iar un alt volum de masă lemnoasă (7 m.c.) s-a folosit la „... confecționarea ambalajelor”. Cheresteaua fusese procurată de la Depozitul „Tătaru” din Bârlad. Desigur, factura urma a fi achitată din „fondurile Armistițiului”. h. O foarte mică parte din cerealele „plătite” de către ruși Ceva mai înainte, la 5 februarie 1945, prefectul Gheorghe V. Gâlcă, raportase Ministerului de Interne prin adresa nr.4577 mai multe „ridicări” de bunuri de pe teritoriul județului Tutova: „(...) Avem onoare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să mai plătească restul”. Presat de către locuitorii jefuiți, prefectul se ruga celor de la București să-i mai trimită diferența de bani. Da, rușii plătiseră, dar cu LEI SOVIETICI DE RĂZBOI, niște făcături menite a distruge economia României. Potrivit Convenției de Armistițiu, aceste hârtii lipsite de valoare urmau a nu mai fi folosite de către armata roșie după data de 4 octombrie 1944. De cele mai multe ori, aceste bunuri erau pur și simplu furate de la locuitori iar aceștia nu au mai primit niciodată vreo
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai primit niciodată vreo despăgubire, mai ales după data de 6 martie 1945 când, la ordinul emisarului stalinist Vâșinski, a fost instaurat guvernul „democratic” condus de clovnul politic dr. Petru Groza. i. Alte cheltuieli uriașe făcute în baza Convenției de Armistițiu Un alt articol extrem de împovărător pentru poporul nostru și țara noastră a cărei economie era în aer după atâția ani de război, a fost cel cu numărul 10 care „obliga” partea română de a asigura întreținerea sutelor de mii de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
făcute pe zile, de la 2 septembrie și până al 31 octombrie 1944, care se cifraseră la suma de 84.500 de lei. Foarte important este faptul că aceste cheltuieli fuseseră decontate, mare parte din ele, din fondurile destinate Convenției de Armistițiu ce la data de 2 septembrie, spre exemplu, NICI MĂCAR NU FUSESE SEMNATĂ!! De aici tragem concluzia că românii erau nevoiți să semneze ceea CE DICTAU RUȘII!! Pe 2 noiembrie 1944, rușii alimentaseră gratuit benzină și ulei de motor în valoare de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
decembrie de la comerciantul Botezatu, costaseră 7 mii de lei iar articolele de menaj cumpărate în contul rușilor (probabil pentru a le trimite drept suveniruri celor de acasă) de la negustorul M. Iacob în ziua de 14 decembrie, a mai ușurat bugetul „armistițiului” cu 18.500 de lei. Bine-nțeles că nici noii slujbași ai Poliției condusă de Zainea Buhuși ce fuseseră puși să fie câinii de pază ai rușilor dar și să i aresteze de îndată și să-i lege fedeleș ca
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de îndată și să-i lege fedeleș ca pe niște infractori ordinari pe refugiații basarabeni și nord-bucovineni ce s-ar fi găsit prin orașul Bârlad, nu rămăseseră fără plata simbriei și tainului așa că cei de la prefectură cereau tot din fondul „armistițiului” la data de 14 decembrie suma de 671.200 de lei. Pe 23 decembrie, când populația orașului Bârlad făcea foame în toată regula, trepădușii prefecturii plătiseră pentru masa unui număr de 71 de soldați sovietici suma de 17.040 lei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
al căror cost de 29.000 de lei urma a fi primit de negustorul Bercovici I., în tandem cu altul de aceeași naționalitate, Goldstein Carol care, tot în aceeași zi și tot pentru alimentele rușilor, încasase din nesecatul fond al armistițiului suma de 17.400 de lei. Pe 27 decembrie, la rubrica „întreținere domni ofițeri sovietici dela Comandament”, fusese bifată suma de 20.000 de lei, iar pentru întreținerea Comandamentului ad integrum, nesimțita (ca și beneficiarii!) sumă de 200.000 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de 2.000 de lei. Odată cu trecerea timpului, creșteau exponențial și pretențiile rușilor de la C.Al.C. ce, se pare, pe lângă menirea cu care fuseseră „învredniciți” de către Stalin personal de a spolia populația românească la adăpostul articolelor din Convenția de Armistițiu, voiau și pentru ei un trai cu care nu avuseseră de-a face în URSS nici măcar în cele mai frumoase vise! Cu numai o zi înainte de a umbla copiii Bârladului cu uratul (dacă vor fi fost,datorită restricțiilor impuse de către
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]