1,654 matches
-
plăcut niciodată și nici nu le va plăcea vreodată.” Vor exista momente când vă veți simți copleșit, frustrat, intimidat, neconfortabil, nesigur, respins și/sau deprimat. Toate aceste sentimente sunt absolut normale. Unele persoane pe care le veți întâlni vor fi arogante sau insensibile sau se vor purta în mod neprofesionist. Și acest lucru este normal. De partea cealaltă, vor exista momente în care vă veți simți euforic, plin de speranță, entuziasmat și încrezător în sine. De fapt, procesul de căutare a
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei ce se dovedesc insensibile la afecțiunea afișată sincer a unor adoratori (Elena din VIII. 7 este arogantă, îi place să fie curtată și 1018 Ibidem, p. 166. 1019 Ibidem, p. 405. 1020 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol. II, p. 138. 273 admirată, îl păcălește pe un student, lăsându-l să o aștepte o noapte într-un frig cumplit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
separate sau absente; modificarea modului de a face afaceri. Inovațiile care exploatează structura industriei sunt mai eficiente atunci când aceasta este dominată de un singur producător puternic sau de un grup de furnizori, care, pe măsură ce înregistrează tot mai multe succese, devin aroganți și nepăsători față de nou-veniți, această indiferență asigurând reușita firmelor mici și garantându-le o perioadă de expansiune și consolidare pe piață fără grijile concurenței. În plus, ori de câte ori structura se schimbă, companiile dominante neglijează noile segmente ale pieței care se dezvoltă
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei ce se dovedesc insensibile la afecțiunea afișată sincer a unor adoratori (Elena din VIII. 7 este arogantă, îi place să fie curtată și 1018 Ibidem, p. 166. 1019 Ibidem, p. 405. 1020 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol. II, p. 138. 273 admirată, îl păcălește pe un student, lăsându-l să o aștepte o noapte într-un frig cumplit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mă aflu, nu găsesc între noi nici un cod. „Pășesc ca pe o altă planetă”, vorba poetului. Pisica a vrut să-l miroasă. S-a ridicat pe marginea patului și s-au privit intens: ea holbată de uimire, el senin și arogant. Mâța s-a retras tiptil trei pași, apoi a fugit îngrozită, ca un om care s-a convins că a văzut o stafie. Când doarme, mai ales, noul venit are o activitate intensă: clipește, vorbește într-o limbă necunoscută și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
inteligent. De ce a făcut atunci ceva atât de prostesc? Răspunsul „din pasiune” oferă o explicație prea puțin interesantă. Clinton Însuși și-a analizat mai bine gestul după ceva vreme. „Am făcut-o pentru că puteam”, a spus, mai degrabă surprins decât arogant. Era acolo, era simplu, nu trebuia decât să se lase În voia lucrurilor, să alunece lin pe un tobogan aproape ireal, fapt care nu putea avea urmări. Deseori cel puternic nu prea știe ce face, pentru că lucrurile sau persoanele Îi
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
acceptați de către universitate, să prezinte ca trăsături pozitive: sistematic, analitic, matur, flexibil, obiectiv, bună percepție a fenomenelor universitare, sensibil, tenace, alert, bun observator, răbdător, onest, direct, persistent, Încrezător, prietenos; să se evite trăsăturile negative: agresiv, neorganizat, leneș, influențabil, subiectiv, pasiv, arogant); alocarea de sarcini pentru evaluatori; protejarea intereselor universității; asigurarea accesului echipei de evaluatori În timp și spațiu; •Control - relațiile cordiale cu universitatea; conformitatea cu planul de evaluare; raportarea rezultatelor evaluării către universitate; fundamentarea unor concluzii valide și fiabile pe baza
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
împlinească profeția... Noiembrie, 1997 La trei ani de la apariția primului număr al revistei noastre, ne descoperă și cronicarul anonim de la Literatorul bucureștean, care, cu acest prilej, consacră un scurt comentariu Contrafort-ului, intitulat „Dincolo de Prut”. Afișând un ton plictisit și arogant, de om care a înțeles de mult cum stau lucrurile în materie de literatură în Basarabia, cronicarul conchide că totul ni se trage de la faptul că trăim în „unul din cele mai înapoiate state ale Europei de azi,... un stat
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
dureros sfârșit"214. Principii noștri se ocupau mai mult de dușmanii lor, personaje cumva infantilizate, părând niște copii prost crescuți, pe care Ștefan cel Mare, de pildă, "i-a cumințit"215 de atâtea ori. În aceste pagini, străinii erau mereu aroganți, agresivi, spoliatori ("oameni ai jafului"), uneori vicleni. Oricum, întotdeauna sfârșeau prin a fi înfrânți. În mod excepțional, printre strămoși s-au strecurat unii cu purtări neconforme idealului. Așa aflăm că au fost cândva boieri nedrepți și mincinoși, negustori necinstiți sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pe proști, mai ales în rândurile editorilor ei: reazemul vieții ei și chintesența reputației internaționale pe care și-o construia. Aerul ei echilibrat, aproape maiestuos, părea să arate că se bucură de mare încredere în sine. Cu toate acestea, comportamentul arogant îi servea ca platoșă: ca un scut menit mai mult să-i întărească propria încredere decât să-i atace pe alții. Moartea lui Grace în 1979 a dus la pierderea principalului traducător al lui Yourcenar în engleză, singura care îi
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Cizek: "Tri (triplu) reprezintă un prefix burlesc, aproape plautin; malchio a fost interpretat în diferite moduri. O glosă îl echivalează cu prost sau infatuat. Unii cercetători au demonstrat că termenul este de origine semitică și că înseamnă stăpân bogat și arogant. După alte mărturii, malchio ar echivala cu basileus (în limba greacă, rege)". Pentru oricare explicație am alege să optăm însă, un lucru este cert: portretul fizic devine complementul celui moral sugerat prin nume, la care contribuie și porecla de Maecenatianus
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și clasicizați din punctul de vedere esențial al receptării. În fond, romanul parodic, așa cum l-am analizat pornind de la forma antică și până la cea mai apropiată contemporaneității, adică postmodernă, se afirmă întâi drept un depozitar al conținuturilor precedente, modest sau arogant "explorator" prin textele altora. Abia apoi își exhibă cu luciditate caracterul convențional, artificialitatea. În majoritatea cazurilor avute în discuție, se observă limpede cum romancierii caută să-și precizeze modelul (modelele) pentru a-și etala ulterior distanțarea față de el (ele). Iată
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
tiranul care ar fi ucis pe nedrept mii și mii de oameni, nu va putea plăti șirul acestor acțiuni printr-o singură moarte. Iar unul care și-a creat o opinie greșită despre Dumnezeu și a trăit în manieră complet arogantă și profanatoare disprețuind cultul, călcând în picioare legile, făcând violență copiilor sau femeilor, distrugând pe nedrept orașele, incendiind casele cu locuitorii lor, devastând o regiune și nimicind odată cu ea neamuri și popoare și chiar o întreagă națiune, cum va putea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a nu-și păta mâinile sau conștiința. Fost retor la Sicca Veneria (oraș în Africa Proconsulară), autorul, prezentând creștinismul ca nonviolent, preamărește în paralel capacitatea virtuoasă a rațiunii de a rechema omul la conștiința propriilor fapte, abandonând instinctul orgolios și arogant și de a-l canaliza spre Cristos, pe un drum de pace socială. Referindu-se la profeția lui Isaia și cea a lui Miheea, autorul unește înfăptuirea unei păci pământești cu idealul de pace universală, subliniind concomitent necesitatea înțelegerii concrete
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și a voinței combative a soldaților creștini, persecuțiile (sociale, economice, sângeroase etc.), măreau instabilitatea și tensiunea armatei romane, care, în timpul războiului neinspirat cu Persia, nu și-au urmat împăratul cu entuziasmul așteptat de către acesta, abandonându-l în mâinile dușmanilor. Atitudinea arogantă și lipsită de tact a împăratului (absența unei strategii politico-militare și socio-economice precise), a provocat nemulțumirea tuturor, creștini și păgâni, săraci și bogați, comercianți și soldați etc. Iustin ne spune că împărații romani Traian (98-117) și Hadrian (117-138) voind să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cetatea neamțului. - Mircea cel Mare, care prima dată a fost bătrân, stă la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primește politicos, dar cu obrăznicie, și-l face în tot felul, ca pe o albie de porci. Când Baiazid îl întreabă arogant "Tu ești Mircea?”, domnitorul român nu se pierde cu firea și îi răspunde la fix: "Da-mpărate!" - împărați cu care lumea nu putea să se mai împace au venit și la noi în România și au cerut pământ și de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
with her, Or cease your quest of love? BURGUNDY: Most royal Majesty, I crave no more than hath your Highness offered, Nor will you tender less. Că vrut-ai să mă faci să calc ce-am spus, Lucru-ndrăznit nicicînd, si arogant Te bagi între sentința-mi și puterea-mi, Ceea ce-n firea-mi, nici în rang nu rabd, Puterea-ntreagă-avînd, ia-ți plata, dar. Cinci zile-ți acordăm de pregătire Spre-a te feri de relele-astei lumi, Si într-a șasea, să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Era nevoie de ființa cea mai apropiată, cea mai necesară, cea mai iubită, fără de care existența s-ar face țăndări" (p. 153). După eradicarea fenomenului, oamenii se adaptează noilor condiții: locuiesc sub cerul liber, în case din funie, devin mândrii, aroganți, bănuitori, astfel încât ispita zidului să nu-i mai încerce vreodată. Conduita exemplară a protagonistei nu lasă să se întrevadă evenimentul ce-i schimbă întreaga viziune asupra lumii: îndrumată de partener, cunoaște zidul și odată cu el, pacea și protecția. "Prima poruncă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ordinul prefectului, Cațavencu este apoi eliberat și invitat la un dialog. Scena „negocierii“ (actul al IIlea, scena IX) este sem ni ficativă, reliefând duplicitatea personajelor, care își vorbesc amabilinsinuant, deși se detestă. Cât timp e în posesia scrisorii, Cațavencu este arogant, agresiv, inflexibil, dar, după ce o pierde, devine umil, lingușitor, slugarnic, cerândui, în final, iertare prefectului. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau o temă în comedia pentru care ai optat Din perspectiva acestui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dezastrul în galopul cailor mânați de hoardele turco mongole. Ploi de săgeți, slobozite din nori de arcuri, zbârnâiau prin văzduh. Doliul cobora din ceruri, așezându-se ca o uriașă panglică neagră peste omenire. Deranjați de la ospețele copioase cu ambrozie, cruzii, aroganții și vanitoșii zei greco romani deveniseră dintr-o dată neputincioși. În pocalele din care sorbeau vinuri alese picurau stropi de sânge. Hlamidele lor albe erau murdărite de picuri roșii care prevesteau moartea. S-au înspăimântat, sărind de pe scaune în căutarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
diriguiește un stat atotputernic. Regimul își manifestă ostentativ disprețul față de orice valoare individuală (nu există cetățeni în adevăratul sens al cuvântului) și repulsia față de factorul străin, perceput ca amenințare la adresa lui. În afirmarea voinței sale, imperiul stepelor se manifestă intransigent și arogant. Argumentul forței sale se bazează pe vastitatea teritoriului și masa demografică sub greutatea cărora tinde să zdrobească pe oricine. Însă impertinența autocratului îi camuflează adesea propria angoasă și nepricepere. Conduce un stat imprevizibil pentru toată lumea, dar predictibil pentru sine însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fostul director al Consiliului Național de Securitate, dl. Zbigniew Brzezinski, denunță "o calamitate istorică, strategică și morală". Diversele ministere își pasează reciproc răspunderea, iar un înalt demnitar în funcție compara fosta echipă de la conducere cu familia Corleone, o clică incompetentă, arogantă și coruptă. De fapt, George Bush nici nu a avut o legitimitate democratică indiscutabilă. În 2000, el a pierdut votul popular și a ajuns președinte datorită unei decizii controversate a Curții Constituționale care a decis oprirea renumărării voturilor în Florida
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cu o altă mînă de fier, cum ar fi generalul Ashfaq Kyani. S-ar putea astfel ca americanii să mai adauge una la lungul lanț de greșeli din politica lor externă. Oricum, George W. Bush a atins apogeul neputinței sale arogante și cinice într-o discuție cu ziaristul Ron Suskind de la New York Times. Iată ce spunea recent președintele american: "Voi credeți că soluțiile vin din analiza judicioasă pe care o faceți realității observabile. În realitate, lumea nu mai merge așa. Acum
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Raynaud, „Les nouvelles radicalités”, Le Débat, nr. 104, martie-aprilie 1999. Vezi și Marcel Gauchet, La démocratie contre elle-même, Gallimard, Paris, 2002, pp. 315-325. 14. Astfel, acțiunile zise de „rezistență culturală” (mâzgălirea panourilor publicitare, logouri deturnate de la sensul inițial, spargerea pneurilor arogantelor 4x4, „raiduri” pe Internet) tind să împrumute forme specifice civilizației ludice de piață (umor, animație gadget-izată, kidnapping al clovnului Ronald de la McDonald’s, parodii de slujbă religioasă în „biserica Prea-Sfântului-Consum”). În timpul acțiunilor de nesupunere civică, „spectacolul” continuă: chiar și antipublicitatea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
precum și tot ceea ce presupune înfruntări care vor decide cine este învingătorul și cine învinsul... Istoria e îngăduitoare cu câștigătorii și fără milă față de cei care pierd. Să lărgim puțin cadrul discuției: istoriografia filosofiei nu se sustrage regulii genului. Filosofia, puțin arogantă, adesea sigură pe ea, gata aproape întotdeauna să dea lecții, se prezintă îndeobște ca fiind disciplina care le încoronează pe toate celelalte. Acesta e refrenul intonat invariabil de inspectorii școlari de specialitate pentru a justifica predarea ei abia în ultima
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]