52,493 matches
-
tematică care nu se regăsește în lucrările creatorilor de dans contemporan bărbați, din ultimii zece ani, cel puțin. Și, cu excepțiile de rigoare, coregrafele folosesc în mult mai mare măsură decât coregrafii, mijloacele de expresie specifice dansului, limbajul mișcării expresive artistic. în cea de a patra zi, în clădirea Teatrului La Scena, care împletește decorația de epocă a unei vechi case boierești cu amenajări moderne, s-a desfășurat un experiment, în sensul deplin al cuvântului, conceput și interpretat de Astrid Toledo
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
una spectrală, evanescentă, sursă primă a unei desfășurări ulterioare baroce, în cazul Nudului - un model nemijlocit, pretext irezistibil pentru arhitecturi plastice pe măsură. O artă a contrariilor Dumitru Ivan s-a născut în anul 1938, la Timișoara. Își începe studiile artistice la Cluj, cu Petru Feher, și le continuă la București cu Petre Dumitrescu și Florin Mitroi. Biologic, dar și ca opțiune estetică, el aparține generației lui Horia Bernea, așa cum se prefigura ea în deceniile șapte-opt ale secolului trecut. Analizată ca
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
cu Petre Dumitrescu și Florin Mitroi. Biologic, dar și ca opțiune estetică, el aparține generației lui Horia Bernea, așa cum se prefigura ea în deceniile șapte-opt ale secolului trecut. Analizată ca experiență individuală strictă, așa cum și este, în esență, orice exprimare artistică, pictura lui Dumitru Ivan întrunește, simultan, trei caracteristici fundamentale care o scot de sub dependența strictă a limbajului. Mai întîi, ea reprezintă simptomul unei spaime de vid și, simultan, expresia unei continue stări jubilatorii. Indiferent dacă este vorba de lucrări mai
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
Daniel Cristea-Enache Se poate vorbi despre un paradox Cristian Popescu: scriitorul clasic în viață și tânăr în moarte, cu fire boemă, dar conștiință artistică puternică, bolnav paradigmatic și nu numai, trupește și sufletește, ca altădată Eminescu, un escu, tot așa, de o frapantă originalitate ce desființează granițele dintre poezie și proză, ficțiune și document, literatură și viață, amestecând totul și toate pentru a le
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
imaginea șocantă, grea de sens și greu de uitat. Să deschidem acest postum Caiet de citire și de caligrafie, subintitulat Fragmente de jurnal și alcătuit din texte de frontieră (jurnal-publicistică-proză) apărute la începutul anilor '90 în ,Luceafărul", ,Adevărul literar și artistic" și alte publicații culturale. Indiferent de temă, de subiectul abordat, intensitatea privirii autorului pare să modifice structura realității, însăși compoziția aerului pe care îl respirăm. Locurile și lucrurile familiare capătă o lucire stranie, gesturile cotidiene se înscriu într-o mecanică
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
mântuirea va fi dată celor sărmani, goi, săracilor cu duhul, personajelor de periferie, celor excluși de la banchetul vieții și mulțumindu-se cu firimiturile sale. Asistăm însă și la o translare din sfera socială într-una strict individuală, la o convertire artistică a suferinței, smulsă lumii exterioare și transformată în registru al creației. Ba chiar în artă poetică: ,MAR}I. Un cerșetor-copil (8-10 ani) în metrou; cu amândouă mâinile amputate, cam din dreptul coatelor; cu un soi de borsetă, mereu deschisă, neagră
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
fie înregistrate - ne mai adapă sufletul și mintea cu bine și frumos: Istorie polemică; Muzică și muzicieni; 75 de minute despre...; Dilemele istoriei; Artă versus artă... Apoi: concerte simfonice, spectacole de operă și/sau de operetă, balet, filme cu adevărat artistice, jurnalele culturale etc. Ca să nu mai vorbesc de emisiunea Idei în libertate (moderator: H.R.Patapievici)(căreia i s-a și acordat Marele Premiu al APTR), sau de Restanțele criticii literare, moderată elegant și... intelectual de Eugen Negrici. De exemplu, în
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
trecutul și refuză viitorul, celebrînd doar prezentul, clipa. Dar, dacă prezentul aparține de facto timpului, nu înseamnă că automat trecutul și viitorul sunt de jure ale noastre. Trecutul poate că da, findcă reprezintă un ideal care din punct de vedere artistic ne aparține, ne însoțește și ne marchează. Viitorul însă, nicidecum. El doar provoacă, ne ademenește și, în cele din urmă, ne abandonează. Mai mult, viitorul muzicii savante nici nu există; el este doar contemplația transfigurată a prezentului. Un prezent el
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
în lumea modernă și corespondența ei în toate culturile tradiționale ale lumii - așa cum constata pe bună dreptate Ștefan Niculescu - ar putea avea sensul unei întoarceri la origini, absolut indispensabilă - în viziunea lui Mircea Eliade - (...) pentru reformularea fundamentală a universului nostru artistic și pentru începutul unei noi coexistențe cu forțele vitale intacte, evident în sensul continuei dezvoltări a artei moderne". Din păcate însă, civilizația modernă a muzicii savante a continuat să încingă acel aprig dans al consecuțiilor, tipic fazei subordonării, un balet
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
artiști din generații diferite și foarte diverși ei înșiși ca formulă stilistică, adică de la Eva Cerbu la Teodor Pelmuș și de la Ervant Nicogosian la Sorin Dumitrescu, mobilizați cu toții, într-un mod exemplar, de fragila și timida luptătoare pe frontul eticii artistice care este Paula Ribariu, au deschis la Galeria Galateca o expoziție de protest față de suficiența, semidoctismul agresiv și autismul profund al autointitulatului ,,Muzeu Național de Artă Contemporană". Pictori și sculptori, printre care Marin Gherasim, Alexandru Chira, poetul Constantin Abăluță în
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
Abăluță în ipostază de grafician, Zoe Pop, Rodica Marinescu, Ștefan Pelmuș, Mircea Barzuca, Paula Ribariu însăși, alături de încă vreo cîțiva artiști de același calibru, au încercat să propună, într-o selecție extrem de severă, coordonatele unei posibile imagini ale contemporaneității noastre artistice. Rezultatul este o expoziție incitantă, vie, de o mare mobilitate ca viziune muzeografică, o expoziție care absoarbe diferențele și creează, prin chiar gîndirea ei ca ansamblu, imaginea unui fenomen coerent și cu o convingătoare unitate lăuntrică. Textele care urmează, scrise
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
modernă și contemporană din lume respectă acest principiu, această dialectică a continuității și a discontinuității, urmărește acest parcurs sinuos pe care îl are cultura, arta, dar nici unul din ele nu propune o viziune catastrofică în care direcții, opere, mișcări culturale, artistice apar din senin sau din întuneric ca după o calamitate! Am văzut multe muzee de artă modernă și contemporană - numesc cîteva: Muzeul Ludwig din Köln, Muzeul Louisiana din Copenhaga, Muzeul din Barcelona,Tate Modern din Londra, Muzeul din Edinbourgh, ca să
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
criterii, generalizată și neproductivă: , S-a ajuns până acolo încât nu există statuie și grup statuar în Arad (altfel destul de sărac în acest gen de artă) care să nu fi fost contestate fie ca simbol și reprezentare, fie ca realizare artistică, fie ca locație inadecvată...". În același număr sunt transcrise de pe banda de magnetofon intervențiile participanților la o dezbatere organizată recent de revista Arca și de Uniunea Scriitorilor, filiala Arad. Opiniile consemnate aparțin lui Ioan Moldovan, Traian Ștef, Sorin Mitu, Ovidiu
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
informații în profunzimea operei sale va avea tot felul de surprize. Mai întîi pe aceea că Șirato nu a fost doar pictor, ci, în aceeași măsură, desenator, un caricaturist foarte activ la începutul carierei sale și, mai ales, o conștiință artistică plină de frămîntări, de indecizii și chiar de tensiuni dramatice. In al doilea rînd, aceea că pictorul nu este un simplu producător de efuziuni lirice și de lumini colorate, ci o adevărată punte între formele tradiționale și experiențele europene cele
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
de operă. Jiquidi Dacă nu uitat cu totul, atunci amintit doar sporadic, în contextul graficii umoristice și al comentariului plastic pe marginea textului literar, Jiquidi pare să rămînă un episod legat exclisiv de literatura lui Caragiale și de un orizont artistic intrat el însuși în desuetudine. Însă o privire mai atentă a moștenirii sale artistice poate releva și, în același timp, restitui conștiinței publice o altă față a desenatorului, mult mai complexă și mai incitantă decît cea perpetuată, prin inerție, pînă
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
graficii umoristice și al comentariului plastic pe marginea textului literar, Jiquidi pare să rămînă un episod legat exclisiv de literatura lui Caragiale și de un orizont artistic intrat el însuși în desuetudine. Însă o privire mai atentă a moștenirii sale artistice poate releva și, în același timp, restitui conștiinței publice o altă față a desenatorului, mult mai complexă și mai incitantă decît cea perpetuată, prin inerție, pînă astăzi. Departe de a fi o simplă anexă a textului caragielean și un comentator
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
expoziția de pictură și grafică Ioan Mattis, fiul lui Hans Mattis -Teutsch, căruia, de altfel, îi și urmează pe simezele galeriei. Născut în 1913, Ioan Mattis vine în imediata noastră contemporaneitate (el moare la Brașov în 1988) cu întreaga problematică artistică și cu reflexele estetice ale pictorului interbelic. Făcînd parte din aceeași generație cu }uculescu, Baba, Ciucurencu, }ipoia etc., adică generația artiștilor formați în libertate și intrați, apoi, la maturitatea lor deplină, în cea mai agresivă captivitate, el a trebuit să
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
libertate și intrați, apoi, la maturitatea lor deplină, în cea mai agresivă captivitate, el a trebuit să facă față unor presiuni contextuale și subiective cărora cu greu le-ar fi putut face față un om obișnuit. Perfect racordat la momentul artistic internațional, cu o vocație indiscutabilă pentru cercetare în spațiul limbajului și în acela al codurilor artistice, cu o sensibilitate în care intră deopotrivă sugestii expresioniste și art nouveau, el trebuie să supraviețuiască profesional în plin dogmatism, pe de o parte
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
să facă față unor presiuni contextuale și subiective cărora cu greu le-ar fi putut face față un om obișnuit. Perfect racordat la momentul artistic internațional, cu o vocație indiscutabilă pentru cercetare în spațiul limbajului și în acela al codurilor artistice, cu o sensibilitate în care intră deopotrivă sugestii expresioniste și art nouveau, el trebuie să supraviețuiască profesional în plin dogmatism, pe de o parte, iar, pe de altă parte, deși născut și format în lumea de imagini a ilustrului său
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
cu tot cu talentu-i de portretist care n-a (prea) scris portrete. Însă avem, de pe urma lui (lasă "îndreptarul" de tipologii, un vademecum în politică, societate...), limbajul contaminat de tot felul de "parole", pe care Florin Gabrea le-ar fi putut folosi mai "artistic", nu doar din loc în loc, pentru culoare. Mai ales că, pentru a pune în scenă o "gargară", o întrunire (lipsită pînă și de antrenul ședințelor de "blocatari") din care se-nțelege că, în fond, Românie, puteai să pleci, puteai să
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
la o acaparare viguroasă a pieței muzicale internaționale de către curentul numit "latino", lucru ce nu poate fi negat de nici un amator întâmplător de muzică, necum de un spirit interesat de tendințe muzicale și de motivațiile lăuntrice ale succesului unui curent artistic în dauna altora. Să se datoreze acest lucru numai unor complicate și savante strategii de promovare? Chiar și așa, spiritul mercantil al zilelor noastre, dus la perfecțiune - indiferent în ce domeniu și-ar face apariția hâdă - face rar greșeala de
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
nu sunt la prima manifestare comună în sălile muzeului. În urmă cu două decenii, ei au mai făcut o expoziție împreună, dedicată atunci fostului lor dascăl, pictorul Ilie Marineanu. Actuala expoziție, intitulată sugestiv După 20 de ani, punctează evoluția lor artistică în acest răstimp. Titlul prezentului articol parafrazează, de altfel, titlul uneia dintre lucrările lui Nicolae A. Alexi, o compoziție cu cinci personaje, prietenii săi, îmbrăcați în costume de epocă, avându-l în plan central pe Aurel Bulacu, cunoscut încă din
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
altfel, titlul uneia dintre lucrările lui Nicolae A. Alexi, o compoziție cu cinci personaje, prietenii săi, îmbrăcați în costume de epocă, avându-l în plan central pe Aurel Bulacu, cunoscut încă din adolescență. Personalități bine conturate, deși antinomice ca demers artistic, ei reușesc să închege un spațiu plastic omogen, al cărui spirit coagulat este însăși contrastul viziunilor. Nicolae Alexi, structural un cerebral de tip apolinic, își construiește parcursul în respectul, dar nu în epigonismul valorilor clasice. În antiteză, Aurel Bulacu, dionisiac
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
căruia dominant este un desen visceral, de factură neoexpresionistă. Ciclurile prezentate, cel al Femeilor-"trofeu" și "Trofeelor" de animale, conturează de fapt o singură idee, aceea a omului-animal erotic. De mai bine de două decenii, întrega sa existență, mai ales artistică, este supusă acestui gest atavic și într-un anume sens primordial. Depășind orice inhibiție de factură etică sau socială, universul său artistic se manifestă într-o deplină libertate. Nimic nu este contrafăcut sau "fardat"de convenții, expresia propriilor sale trăiri
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
o singură idee, aceea a omului-animal erotic. De mai bine de două decenii, întrega sa existență, mai ales artistică, este supusă acestui gest atavic și într-un anume sens primordial. Depășind orice inhibiție de factură etică sau socială, universul său artistic se manifestă într-o deplină libertate. Nimic nu este contrafăcut sau "fardat"de convenții, expresia propriilor sale trăiri este transpusă în stare brută, necenzurată, cu o tentă arhaic-violentă și adesea ludică. La Aurel Bulacu, lucrările nu "povestesc" nimic. Ele sunt
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]