1,216 matches
-
în iulie 2015. În cazul în care se dovedește fezabilă, misiunea va fi extinsă pentru a observa o serie de alte obiecte Kuiper-iene. Ca situație în 2011, oamenii de știință americani sunt îngrijorați de faptul că explorarea dincolo de centura de asteroizi va împiedicată din cauza lipsei de plutoniu-238. În 1966, Luna a devenit primul corp al sistemului solar (dincolo de Pământ) să fie orbitat de un satelit artificial (Luna 10), aceasta a fost urmată de Marte în 1971 (Mariner 9), Venus în 1975
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
În 1966, Luna a devenit primul corp al sistemului solar (dincolo de Pământ) să fie orbitat de un satelit artificial (Luna 10), aceasta a fost urmată de Marte în 1971 (Mariner 9), Venus în 1975 (Venera 9), Jupiter în 1995 (Galileo), asteroidul 433 Eros în 2000 (NEAR Shoemaker), Saturn în 2004 (Cassini-Huygens), precum și Mercur și Vesta în 2011 (MESSENGER și New Horizons). New Horizons este setată să orbiteze și planeta pitică Ceres în 2015. Prima sondă ce a aterizat pe-un alt
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
a fost sonda sovietică Luna 2, care a ajuns pe satelit în 1959. De atunci, planete din ce în ce mai îndepărtate au fost vizitate, cu ajutorul sondelor de aterizare sau impactare pe suprafețele lui Venus în 1966 (Venera 3), Marte în 1971 (Mars 3), asteroidului 433 Eros în 2001 (NEAR Shoemaker) și lunei saturniene, Titan (Huygens) și cometa Tempel 1 (Deep Impact) în 2005. Orbitatorul Galileo a coborât, de asemenea, o sondă în atmosfera lui Jupiter în 1995; deoarece Jupiter nu are nici o suprafață fizică
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
Dawn (în ) este o sondă spațială lansată de NAȘĂ în 2007 pentru a studia cele mai masive două obiecte din centura de asteroizi: protoplaneta 4 Vestă și planetă pitica Ceres. Dawn a fost prima navă care a vizitat Vestă, intrând pe orbită acesteia la 16 iulie 2011, si finalizând cu succes misiunea de studiu (de 14 luni) a Vestei la sfârșitul anului 2012
Dawn (sondă spațială) () [Corola-website/Science/333645_a_334974]
-
date despre bunica lui, celălalt pentru a distruge orice urme care ar putea scoate la lumină secrete îngropate, capabile să afecteze imperiul financiar Akinya. Cei doi rămân prizonieri pe nava din stația spațială, care pornește către o destinație trans-neptuniană - un asteroid minier. Viteza navei depășește orice realizare tehnică a omenirii. Hector moare în călătorie, dar Geoffrey află enigmele ascunse de bunica lor. Prima o reprezintă tehnologia care permite călătoria cu acele viteze și pe care ea îl obligă s-o predea
Amintirea albastră a Pământului () [Corola-website/Science/333660_a_334989]
-
se desfășoară în aceeași lume ca și acțiunea mai multor romane anterioare a lui Stirling. Această așa-numită „” este o lume a viitorului apropiat (romanul acoperă perioada anilor 2215-2386), în care majoritatea omenirii trăiește departe de Pământ, mai ales pe asteroizi sau orașe orbitale (fiecare dintre acestea fiind o republică independentă). Contactul cu Terra este strict interzis (în roman, această interdicție este numită „Interdict”), populația Pământului a scăzut semnificativ și a refuzat să folosească orice tehnologie modernă. Partea cea mai progresivă
Schismatrix () [Corola-website/Science/333721_a_335050]
-
Ulanov se află în vârful ierarhiei, controlând totul, iar celelalte familii se luptă pentru a dobândi sau a-și păstra diverse privilegii și ministere. Romanul este format din trei părți. În prima, un grup de deținuți este deportat pe un asteroid pe care trebuie să-l transforme într-un spațiu locuibil. În timp ce încearcă să supraviețuiască în mediul ostil, deținuții stabilesc între ei o ierarhie dictată de forța fizică. Pe unul dintre ei, Jac, lipsa picioarelor îl plasează pe cea mai de
Jack-din-Sticlă () [Corola-website/Science/333740_a_335069]
-
Ulanovi că ar ascunde informații despre tehnologia zborului superluminic. Eva reușește să fugă, iar Diana este salvată în ultima clipă de Iago care se dovedește a fi legendarul Jack-din-Sticlă, pe care forțele de ordine îl caută de când a evadat de pe asteroidul pe care fusese dus în detenție. A treia parte prezintă călătoria lui Jack și a Dianei către marginile sistemului solar. Ei sunt încolțiți de Bar-le-duc, unul dintre cei mai buni agenți ai Ulanovilor. Jack acceptă să nu se opună arestării
Jack-din-Sticlă () [Corola-website/Science/333740_a_335069]
-
este un asteroid din centura principală. Descoperit la 24 noiembrie 1970, de astronomul ceh Luboš Kohoutek, la Observatorul din Hamburg, asteroidul prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 3,0198516 UA și de o excentricitate de 0,0622729, înclinată cu
1861 Komenský () [Corola-website/Science/333777_a_335106]
-
este un asteroid din centura principală. Descoperit la 24 noiembrie 1970, de astronomul ceh Luboš Kohoutek, la Observatorul din Hamburg, asteroidul prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 3,0198516 UA și de o excentricitate de 0,0622729, înclinată cu 10,48203° față de ecliptică. Perioada sa orbitală este de 1917,4515790 de zile (5,25 ani). Asteroidul "" a
1861 Komenský () [Corola-website/Science/333777_a_335106]
-
Hamburg, asteroidul prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 3,0198516 UA și de o excentricitate de 0,0622729, înclinată cu 10,48203° față de ecliptică. Perioada sa orbitală este de 1917,4515790 de zile (5,25 ani). Asteroidul "" a fost denumit în onoarea filosofului, gramaticianului și pedagogului ceh "Jan Amos Komenský", mai cunoscut sub numele de Comenius (1592-1670).
1861 Komenský () [Corola-website/Science/333777_a_335106]
-
planifică crearea unei baze lunare în perioada anilor 2027-32. În 2007, Jim Burke membru a Universității Spațiale Internaționale din Franța a declarat ca oamenii ar trebui să identifice un plan al păstrării culturii omenirii în cazul unui impact cu un asteroid, care ar putea anihila civilizația de pe Terra. A fost propusă o Arcă a lui Noe „lunară”. Planificări ulterioare ar putea fi executate de către Grupul Internațional de Explorare lunară (ILEWG). Într-un discurs din ianuarie 2012, Newt Gingrich, candidatul republican la
Colonizarea Lunii () [Corola-website/Science/333778_a_335107]
-
este un asteroid din centura principală, descoperit pe 19 septembrie 1950, de astronomul belgian Sylvain Arend. Asteroidul a primit numele personajului "Bianca Castafiore" (pe scurt, "Castafiore"), din seria de benzi desenate Aventurile lui Tintin. "" prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală
1683 Castafiore () [Corola-website/Science/333799_a_335128]
-
este un asteroid din centura principală, descoperit pe 19 septembrie 1950, de astronomul belgian Sylvain Arend. Asteroidul a primit numele personajului "Bianca Castafiore" (pe scurt, "Castafiore"), din seria de benzi desenate Aventurile lui Tintin. "" prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 2,7330264 u.a. și de o excentricitate de 0,1796790, înclinată cu
1683 Castafiore () [Corola-website/Science/333799_a_335128]
-
este un asteroid din centura principală, descoperit pe 2 noiembrie 1975, de Tamara Smirnova. Asteroidul prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 3,0023 u.a. și de o excentricitate de 0,0949, înclinată cu 10,57494° față de ecliptică. Asteroidul
2578 Saint-Exupéry () [Corola-website/Science/333800_a_335129]
-
este un asteroid din centura principală, descoperit pe 2 noiembrie 1975, de Tamara Smirnova. Asteroidul prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 3,0023 u.a. și de o excentricitate de 0,0949, înclinată cu 10,57494° față de ecliptică. Asteroidul a primit numele lui Antoine de Saint-Exupéry, aviator și scriitor francez cunoscut
2578 Saint-Exupéry () [Corola-website/Science/333800_a_335129]
-
asteroid din centura principală, descoperit pe 2 noiembrie 1975, de Tamara Smirnova. Asteroidul prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 3,0023 u.a. și de o excentricitate de 0,0949, înclinată cu 10,57494° față de ecliptică. Asteroidul a primit numele lui Antoine de Saint-Exupéry, aviator și scriitor francez cunoscut și ca „Poetul zburător”. Alegerea denumirii a fost explicată prin faptul că personajul cel mai cunoscut al lui Saint-Exupéry este „Micul Prinț”, care trăia pe un asteroid. În
2578 Saint-Exupéry () [Corola-website/Science/333800_a_335129]
-
ecliptică. Asteroidul a primit numele lui Antoine de Saint-Exupéry, aviator și scriitor francez cunoscut și ca „Poetul zburător”. Alegerea denumirii a fost explicată prin faptul că personajul cel mai cunoscut al lui Saint-Exupéry este „Micul Prinț”, care trăia pe un asteroid. În carte, asteroidul Micului Prinț posedă un cod unic: "B612". Denumirea provizorie a asteroidului era 1975 VW3, care nu corespunde cu opera scriitorului. Totuși un alt asteroid denumit 46610 Bésixdouze (tradus în română: „46610 Beșasedoisprezece”) are denumirea micii planete a
2578 Saint-Exupéry () [Corola-website/Science/333800_a_335129]
-
primit numele lui Antoine de Saint-Exupéry, aviator și scriitor francez cunoscut și ca „Poetul zburător”. Alegerea denumirii a fost explicată prin faptul că personajul cel mai cunoscut al lui Saint-Exupéry este „Micul Prinț”, care trăia pe un asteroid. În carte, asteroidul Micului Prinț posedă un cod unic: "B612". Denumirea provizorie a asteroidului era 1975 VW3, care nu corespunde cu opera scriitorului. Totuși un alt asteroid denumit 46610 Bésixdouze (tradus în română: „46610 Beșasedoisprezece”) are denumirea micii planete a Micului Prinț. A
2578 Saint-Exupéry () [Corola-website/Science/333800_a_335129]
-
și ca „Poetul zburător”. Alegerea denumirii a fost explicată prin faptul că personajul cel mai cunoscut al lui Saint-Exupéry este „Micul Prinț”, care trăia pe un asteroid. În carte, asteroidul Micului Prinț posedă un cod unic: "B612". Denumirea provizorie a asteroidului era 1975 VW3, care nu corespunde cu opera scriitorului. Totuși un alt asteroid denumit 46610 Bésixdouze (tradus în română: „46610 Beșasedoisprezece”) are denumirea micii planete a Micului Prinț. A fost denumit "Bésixdouze", adică „B612” în sistemul hexazecimal, care este echivalent
2578 Saint-Exupéry () [Corola-website/Science/333800_a_335129]
-
cel mai cunoscut al lui Saint-Exupéry este „Micul Prinț”, care trăia pe un asteroid. În carte, asteroidul Micului Prinț posedă un cod unic: "B612". Denumirea provizorie a asteroidului era 1975 VW3, care nu corespunde cu opera scriitorului. Totuși un alt asteroid denumit 46610 Bésixdouze (tradus în română: „46610 Beșasedoisprezece”) are denumirea micii planete a Micului Prinț. A fost denumit "Bésixdouze", adică „B612” în sistemul hexazecimal, care este echivalent cu "46610" în sistemul zecimal.
2578 Saint-Exupéry () [Corola-website/Science/333800_a_335129]
-
este un asteroid din centura principală, descoperit pe 16 ianuarie 1909, de Philibert Melotte. Cu un diametru de circa 79,99 km, asteroidul prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 3,0615236 u.a. și de o excentricitate de 0
676 Melitta () [Corola-website/Science/333801_a_335130]
-
este un asteroid din centura principală, descoperit pe 16 ianuarie 1909, de Philibert Melotte. Cu un diametru de circa 79,99 km, asteroidul prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 3,0615236 u.a. și de o excentricitate de 0,1261970, înclinată cu 12,86000°, în raport cu ecliptica. Denumirea asteroidului face referire la nimfa Melissa, care a fost transformată într-o
676 Melitta () [Corola-website/Science/333801_a_335130]
-
de Philibert Melotte. Cu un diametru de circa 79,99 km, asteroidul prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă majoră egală cu 3,0615236 u.a. și de o excentricitate de 0,1261970, înclinată cu 12,86000°, în raport cu ecliptica. Denumirea asteroidului face referire la nimfa Melissa, care a fost transformată într-o albină. Denumirea este și o aluzie la descoperitorul acestui asteroid, Philibert Jacques Melotte.
676 Melitta () [Corola-website/Science/333801_a_335130]
-
cu 3,0615236 u.a. și de o excentricitate de 0,1261970, înclinată cu 12,86000°, în raport cu ecliptica. Denumirea asteroidului face referire la nimfa Melissa, care a fost transformată într-o albină. Denumirea este și o aluzie la descoperitorul acestui asteroid, Philibert Jacques Melotte.
676 Melitta () [Corola-website/Science/333801_a_335130]