74,189 matches
-
înnebuniți de curiozitate prin țară că, pentru ea, realizatoarea, familia e familie, iar "Surprize, surprize" este Ștefan Bă... A, nu, Doamne-scuză-mă: am impresia că m-am încurcat din cauza emoției! Și chiar așa e: - Noa-noa, vezi că le-amesteci, bădițule!, îmi atrage atenția Haralampy. - Da, și?, îl întreb cu ciudă. Dacă e televiziune publică, domnu' vecin, eu n-am voie să mă exprim? N-am dreptate să mă revolt? Adică alții au voie să-și descarce poverile familiale la televiziune, iar eu
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
Helvidius nu cere pedepsirea profitorilor de pe urma regimului neronian, el este de acord ca aceștia să se bucure "de impunitate, dar să-l lase pe Vespasian în seama unor oameni de mai bună calitate decât ei". Cum se apără delatorul? El atrage atenția că intransigența ar putea perturba starea de spirit a principelui, ceea ce la început de domnie ar fi foarte grav; apoi invocă argumentul că "el este conștient de timpurile în care s-a născut" - adică, așa au fost vremurile; există
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
cei cu grija față de om! Nu cumva să li se dezlipească burta și, de-aici, probleme cu cocoașa croită la comandă, de cum s-a liniștit Al Doilea Război Mondial. - I-auzi! Clopotele! Și la noi, ca peste tot! - i am atras atenția Elenei. - Le-aud! Bine Însă că am ajuns. În rest, Îmi spune el, tăticuțul meu, de ce bat noaptea. - În seara asta, că mâine s-ar putea să tacă! - am completat eu, cu gândul la zilele ce aveau să vină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
sunt uniți de un singur gând, cel al distracției. Se face schimb de țigări, se face schimb de sticle, lumea glumește, fiecare Învață puțin din limba celuilalt, iar grupurile se scurg Încet spre cluburi. Orașul Îmi apare aidoma unui burete, atrăgând oameni din ce În ce mai mulți către centrul său. Acolo, deși atât de târziu În noapte, petrecerea stă să Înceapă. În club tăcere - doar o muscă neagră păzește ringul Distracția este În toi. M u z i c a r ă s u
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
lume rece Al cărei luciu metalic Aducea aminte de ciobul Ce paătrunde În inimi Al Crăiesei Zăpezii. Vroiam să scap Tânjeam după copaci Înfrunziți și Pajiști cu verdeață Să văd cerul liber Fără opreliști... Luciul acestei lumi Rece Nu mă atrăsese niciodată Iar acum, nevoită Rătăceam printre oglinzi, Ciobul din inimă Modela realitatea Și fiecare lucru devenea opusul său. Cautam binele Și nu-l găseam În fulgerul imaginilor, Ruga sfinților Și plânsul Le ascundeam În mine Căci metalul oglinzilor Voia să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
putea bucura de o încredere publică în privința cunoașterii lumii. Cu alte cuvinte, dacă nu făceai parte din lumea clerului sau din cea a cinului monahal nu numai că nu erai băgat în seamă, dar suspiciunea pe care o iscai îți atrăgea repede categorisirea de apariție eretică. Al doilea motiv este că adevărata miză a bătăliei nu a fost una ținînd de o controversă logică, ci una angajînd un cîmp tematic de elucidare teologică. Pe oamenii aceia nu logica îi preocupa, ci
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
a limbajului. Dar pe Dv ce vă apropia de lingvistică ? Ca elev, eram pasionat de literatură, în special de poezie și de teatru. Dar această pasiune ascundea, în bună măsură, un interes pentru problemele limbajului, de exemplu eram mult mai atras de Arghezi decât de Blaga. Presupun, totuși, că înainte de limbaj și de literatură, v-a atras matematica, pe care ați ales-o ca profesie. Pasiunea pentru matematică a venit mai târziu, la vârsta bacalaureatului, când, luând cunoștință de geometriile neeuclidiene
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
în special de poezie și de teatru. Dar această pasiune ascundea, în bună măsură, un interes pentru problemele limbajului, de exemplu eram mult mai atras de Arghezi decât de Blaga. Presupun, totuși, că înainte de limbaj și de literatură, v-a atras matematica, pe care ați ales-o ca profesie. Pasiunea pentru matematică a venit mai târziu, la vârsta bacalaureatului, când, luând cunoștință de geometriile neeuclidiene, am trăit aceeași stare de vertij pe care mi-o produseseră unele poezii de Arghezi, Barbu
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
vieții cotidiene. Același "joc secund" și într-un caz, și în celălalt. Dar mi-a fost clar de la început că mă apropii de matematică venind dinspre poezie, că o citesc pe cea dintâi cu ochelarii celei de-a doua. Tineri atrași din toate orizonturile Revenind acum la începutul anilor î60, de ce totuși cronologic v-ați apropiat mai întâi de lingvistică? Au intervenit doi factori: 1) formația de matematician pe care o căpătasem între timp și care mă apropia mai direct de
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
avut atunci șansa de a-l avea ca student pe actualul profesor Mihai Dinu, care a preluat această ștafetă cu un talent ieșit din comun. Pe cine ați mai "corupt"? Și aici, ca și în lingvistica matematică, am reușit să atrag mulți tineri, venind din toate orizonturile: lingvistică, literatură, matematică, informatică etc. S-a constituit repede o adevarată școala românească de teatrologie matematică, din care nu au lipsit unii studenți sau asistenți de la engleză și de la franceză. Am editat trei numere
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
serie de trăsături ale miturilor pe care le regăsim atât în literatură, cât și în matematică. Le-am prezentat în 1993 la Collčge de France, unde Lévi-Strauss mă invitase să organizez un seminar. Despre ce trăsături este vorba? Prima care atrage atenția este faptul că toate trei, miturile, literatura și matematica, ne propun universuri de ficțiune. Apoi, toate trei mizează pe funcția de simbolizare (chiar dacă această funcție se realizează prin mijloace diferite). În toate trei, logica vieții cotidiene este înlocuită cu
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
Cronicar Lucrări în infraroșu Chiar din prima pagină, revista craioveană Mozaicul (anul IX, nr. 7-8, 2006) ne atrage atenția prin interviul oferit de Simona Popescu. Întrebări, e drept, mozaicate, dirijate imprevizibil de la pasiuni adolescentine și amiciții datând tot cam de-atunci, la moralitatea obligatorie și (s-ar părea) naturală a scriitorului. Printre ele, desigur, amintiri ale primelor cărți
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
merită foarte puțini dintre noi, cei de azi - erou al luptei cu amnezia. I s-au asociat oameni de mare autoritate morală, animați de aceleași convingeri: Ioan Roșca, Gheorghe Jijie, Liviu Tudoraș, Răzvan Pârâianu, Ionel Daniș, Vasile Boroneanț. Textul plângerii atrage atenția, înainte de toate, prin selectarea și ordonarea infracțiunilor săvârșite în timpul regimului comunist în funcție de gravitatea lor: ,Subsemnații, cetățeni români, victime ale regimului comunist, cerem anchetarea și pedepsirea celor ce vor fi găsiți responsabili (în primul rând a conducătorilor instituțiilor statului român
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
tov. Ianoși, dar și pe zelatorii săi din presa de partid, și să vedem ce surprize ne oferă publicațiile așa-zis mondene. Într-o după-amiază leneșă a lui august, mi-a căzut în mână o revistă ilustrată. Ce m-a atras, a fost titlul de pe copertă: "Interviu cu Maria Ioana Cantacuzino, despre comunism, aristocrație și viața în exil". Oricine a petrecut câțiva ani în perimetrul literaturii române știe că numele persoanei intervievate de "Elle" este al unei prozatoare de talent, care
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
fericite, de scriitori adevărați care se dovedesc niște admirabili promotori ai persoanei lor, niște gestionari pricepuți ai gloriei personale. Dar celor mai mulți le lipsește această însușire: nu sunt capabili să-și administreze prezența publică. Cineva trebuie să le vină în ajutor, atragând atenția asupra oamenilor de vocație din literatura noastră. Uniunea Scriitorilor are în plan un asemenea proiect, prin care să crească vizibilitatea publică a scriitorilor de azi. Însă va fi dificil să reușească proiectul cu pricina, fiind o acțiune ,împotriva curentului
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
din 15-21 august o anchetă asupra CSM intitulată Este CSM polițistul Justiției? întrebarea are un răspuns clar: CSM este polițistul Justiției. Problemele instituției cu pricina sînt altele și ancheta le dezvăluie. Raportul de monitorizare din mai 2006 al Comisiei Europene atrăgea atenția că, din 14 membri, cîți numără CSM, 8 aveau poziții de conducere în diferite instanțe și parchete. 6 dintre ei se confruntau cu conflicte de interese. Ancheta semnalează și altceva. Cel puțin 3 membri CSM sînt susceptibili de a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
Bădescu, fostul director al Centrului Cultural Român din Paris. Apariția cu pricina ar fi meritat oarece publicitate în țară. Mai ales că, de la programul "Frumoaselor străine", nu s-a mai auzit mare lucru despre literatura română în Franța. Adrian Popescu atrage atenția și asupra altor apariții mai vechi, mult mai vechi din păcate, ale poeților români în presa culturală franceză, de prin 1976, cînd același Journal des počtes și apoi Les Lettres Nouvelles publicau antologii românești și creau o punte de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
Congresul Pan-Europa de la Viena din 1926, și-a anunțat propriul plan în cadrul unei Adunări Generale a Ligii Națiunilor. O dificultate a realizării planului consta și în nostalgia unora după imperiile destrămate în 1918, Austro-Ungar și respectiv Otoman. Autorul articolului atrage atenția că voci similare s-au făcut auzite și în anii '80-'90 ai secolului trecut, cînd federalizarea Europei a revenit pe tapet. Dar condițiile istorice erau complet schimbate după Războiul întîi, schimbare pe care cel de al doilea a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
o oarecare dezamăgire după citirea acestui roman al lui Marin Mincu, despre care cred că este mult sub valoarea studiilor sale critice și chiar a romanului Intermezzo. Cum, însă, aceeași carte l-a încântat pe Umberto Eco (,M-am simțit atras deopotrivă atât de elegia poetului disperat, cât și de epopeea geților care l-au iubit. Și, chiar dacă Ovidiu n-ar fi existat niciodată, această carte a lui Marin Mincu m-ar fermeca în aceeași măsură"), este dreptul fiecărui cititor să
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
Totuși de ce afirmația peremptorie, neînsoțită de argumente: "A echivala Holocaustul cu Gulagul e o eroare". Am mai spus-o și alte ori: acest izolaționism al Holocaustului, negreșit o crimă odioasă, nu e oare contraproductiv? Nu cumva e în măsură a atrage antipatia celor ce resimt genocidul roșu ca o fărădelege la fel de monstruoasă pe scara istoriei, chiar cu mai multe victime, și a da astfel apă la moară antisemitismului? Nici un genocid n-ar putea avea un "prestigiu" mai mare în comparație cu altele, în funcție de
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
cu nedisimulată tentă sexuală, există o alternativă considerabilă ce funcționează în paralel și echilibrează balanța generațională într-ale jocurilor limbii. O serie de voci distincte completează spectrul literar al Ego.Prozei, preferând metafora aluzivă oximoronului cu tentă imprecatorie ce a atras după sine apelative precum "noua degenerație". Tania Radu se înscrie printre degustătorii interesați de nuanțe: "Prozatorii ieșeni nu s-au topit niciodată cu adevărat în noul val al prozei tinere. Mai degrabă au rezistat pentru a oferi repere la care
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
în prealabil, cărțile ce o compun. Ion Bogdan Lefter, C. Rogozanu sunt exemple la îndemână. Nu acesta e cazul lui Bogdan Crețu, cronicar veritabil, cum spuneam, serios și meticulos, citind cu creionul în mână operele și oferind apoi bune radiografii. Atrage imediat atenția curajul propriilor opinii, "răspărul" în care tânărul autor se plasează în raport cu nume sonore ale scenei noastre culturale și cu teoriile vehiculate de acestea. O excelentă cronică, Iavașaua criticii, e dedicată tezei de doctorat a lui Mircea Cărtărescu, Postmodernismul
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
Cumpărătorii de cărți și de reviste culturale apar ca o masă amorfă, care stă la dispoziția intelectualilor, acceptând necondiționat toate afirmațiile lor. Complet lipsiți de discernământ, cititorii pot fi manipulați cu ușurință, convinși să cumpere cărți lipsite de valoare și atrași în false dezbateri de idei. Această imagine a cititorului-marionetă este una dintre multele carențe ale cărții. În ciuda disprețului pe care îl afișează față de intelectualii publici, Adrian Gavrilescu nu ezită să folosească exact tacticile pe care le atribuie acestora: argumentație superficială
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
românesc. Silvia BOCANCEA Forme ale indezirabilului: despre maidanezi, vagabonzi și ideologiile drepturilor animalelor [Forms of undesirable: about wild dogs, vagabonds and animals rights ideologies] Vintilă Mihăilescu, Povestea maidanezului Leuțu. Despre noua ordine domestică și criza omului, Chișinău, Cartier, 2013. Ce atrage atenția cititorului de prima dată când deschide cartea profesorului Vintilă Mihăilescu este stilul colocvial, anecdotic, aspect de natură să creeze impreia unei lecturi ușoare și poate chiar superficiale. Dar, odată ce a parcurs cartea, acesta se va convinge că lucrurile nu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
care, desi diferită în multe privințe esențiale de cea medievală, era identică cu această relativ la modul în care se raporta la natură. Mihăilescu subscrie la ideea înlocuirii antropomorfismelor de tot felul cu o forme specifice și funcționale de ecocentrism, dar atrage atenția asupra absolutizării drepturilor animalelor, omul ajungând astfel să aibă numai responsabilități față de acestea, și niciun drept. Ori, în condițiile în care mii de oameni suferă și mor anual din cauza unei raportări inadecvate la problema câinilor vagabonzi, hrăniți de de către
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]