1,238 matches
-
coșurile, au fost repuse în funcțiune vechile camere de gazare, s-au săpat șanțuri pentru arderea cadavrelor, ce nu mai intrau la crematoriu, a fost mărit personalul de circa patru ori. Horthy, dându-și seama de gravitatea fără precedent a atrocităților antisemite petrecute sub conducerea sa, în contextul ocupației naziste a țării, și-a pregătit un alibi imbatabil pentru perioada următoare. În prima fază 29 martie 1944 a dat mână liberă guvernului de sub conducerea sa cu privire la ordonanțele guvernamentale antievreiești, nedorind să
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
fost transmise la 15 iunie la B.B.C., iar la 20 iunie au fost publicate și în „The New York Times”. Papa Pius XII, Președintele Franklin D. Roosevelt și regele Gustav V al Suediei i-au trimis scrisori lui Horthy prin care cereau oprirea atrocităților antievreiești. Drept rezultat, la presiunile Occidentului, la 7 iulie 1944 Horthy a oprit deportarea evreilor. El a rezistat ulterior presiunilor lui Hitler, care îi cerea deportarea celor 200.000 de evrei din Budapesta, iar Biserica Romano-Catolică a Ungariei a eliberat
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
de Mișcarea Legionară, legiferat prin legile lui Octavian Goga și Ion Gigurtu și amplificat de propaganda prilejuită de cedările de teritorii a fost aplicat minorității evreiești - ca misiune principală de stat - de regimul antonescian. El s-a exprimat prin masacre, atrocități și jafuri față de cetățenii români de etnie evreiască: Pogromul de la Dorohoi, Pogromul de la București, Pogromul de la Iași (în anul 2010 a fost descoperită la Popricani, lângă Iași o groapă comună care conținea circa 100 de cadavre de evrei uciși în
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
să le îngroape” . Reprezentanții regimului Aontonescu s-au străduit să le ascundă puterilor occidentale "ordinele speciale" de "curățire a terenului". Ambasadorul Statelor Unite la București, Franklin Mott Gunther, primit în audiență de Ion Antonescu și de Mihai Antonescu a protestat contra atrocităților antievreiești. La 4 noiembrie 1941 el a raportat Ministerului de Externe de la Washington: În iunie 1942, Mihai Antonescu, în numele lui Ion Antonescu, a re-acceptat, în cadrul convorbirilor secrete cu trimișii lui Himmler din Sicherheitspolizei, soluția finală în România, adică deportarea tuturor
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
-a intră în orașul Zalău. Imediat după ocuparea teritoriul transilvănean, a început seria masacrelor împotriva populației civile românești. Cel mai afectat de teroarea horthystă a fost Sălajul, unde au fost masacrați 477 de români. Cea mai mare și mai îngrozitoare atrocitate comisă de armata ungară în complicitate cu etnicii maghiari locali, unde au căzut cele mai numeroase victime nevinovate -157 de morți- cu ocazia ocupării Ardealului, este cea de la Ip, localitate din județul Sălaj, aflată la 45 km de orașul Zalău
Masacrul din Ip () [Corola-website/Science/302824_a_304153]
-
de 13/14 septembrie 1940. Acesta mărturisea în articolul apărut în data de 2 septembrie 2008: Gavril Butcovan amintește și de celelalte crime comise în noaptea masacrului: Supraviețuitorul își încheie povestea facând o remarcă cu privire la implicarea localnicilor maghiari la această atrocitate: După 1983, în comuna Ip a fost ridicat un monument în memoria victimelor pogromului horthyst, iar Armata Română a realizat un film pentru Televiziunea Română. În anul 1995, Ip a fost declarat comună martir. În fiecare an, sătenii îi comemorează pe
Masacrul din Ip () [Corola-website/Science/302824_a_304153]
-
Versailles și contestând noile frontiere. Vor recurge la diverse modalități pentru a reface Germania Mare de dinainte de război. În Austria, efectivele militare nu puteau să depășească 30 000 de militari, în Bulgaria-20 000, în Ungaria-30 000, iar în Turcia-50 000. Atrocitățile războiului și dorința de menținere permanentă a păcii a determinat amploarea curentului pacifist ce a contribuit la crearea în cadrul Conferinței de pace, a Societății Națiunilor, pe baza Pactului întocmit de comisia specială, condusă de președintele american. Pactul Societății Națiunilor era
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
cazaci a luptat împotriva partizanilor iugoslavi. Ei s-au predat armatei britanice în 1945, în Austria, temându-se de represiunile sovietice. Dar, în acele vremuri, colaboratorii naziștilor nu erau priviți cu prea multă simpatie, pe seama lor fiind puse numeroase din atrocitățile comise împotriva luptătorilor mișcărilor de rezistență din Europa Răsăriteană. Ei au fost trădați și predați guvernului sovietic, care i-a trimis în lagăre sau i-a condamnat la moarte. La sfârșitul războiului, americanii și britanicii au hotărât să "repatrieze" mai
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
apostolic, monseniorul Andrea Cassulo a cerut o audiență urgentă la Antonescu pentru a protesta contra samavolniciilor față de evrei și a cere clemență. Ambasadorul Statelor Unite la București, Franklin Mott Gunther, primit în audiență de Ion și Mihai Antonescu a protestat față de atrocitățile antievreiești. La 4 noiembrie 1941, el a raportat Ministerului de Externe de la Washington: "„Am atras atenția permanent și insistent celor mai de seamă autorități române reacția inevitabilă a guvernului meu și a poporului american față de un astfel de tratament inuman
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
atras atenția permanent și insistent celor mai de seamă autorități române reacția inevitabilă a guvernului meu și a poporului american față de un astfel de tratament inuman și chiar ucideri nelegiuite de oameni nevinovați și lipsiți de apărare, descriind pe larg atrocitățile comise contra evreilor din România. Observațiile mele au trezit în mareșalul Antonescu și la premierul interimar Mihai Antonescu manifestări de regret pentru excesele comise „din greșeală” sau de „elemente iresponsabile” și (promisiuni) de moderație în viitor... Programul de exterminare sistematică
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
distruse si monumente în ruină și află de drama zecilor de mii de copii inchiși în cele 600 de orfelinate ce trăiau in condiții mizere și fiind infestați cu virusul HIV. După vizita din ianuarie 1990 Principesa Margareta, șocată de atrocitățile comise de regimul comunist, lansează numeroase apeluri internaționale prin care cere ajutorarea României. În 1990, pe 9 august la Versoix, împreună cu regele Mihai, principesa Margareta pune bazele Fundației Principesa Margareta a României. Vizitele Principesei Margareta devenind din ce în ce mai frecvente fac ca
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
ura împotriva germanilor, ci vina trebuie aruncată și asupra naziștilor și politicilor lor de deportare, eliminare fizică și exploatare a popoarelor pe care le-au ocupat în timpul războiului. Astfel, expulzările ar fi fost motivate de reacțiile la crimele de război, atrocitățile și legile opresive ale ocupanților germani. În ce privește deportarea germanilor din Ardealul de Nord, ordinul vine din partea comandamentelor militare sovietice instalate aici imediat după data de 25 noiembrie 1944, anume Oroshaza și Nyiregyhaza, mai apoi Debrețin. Chiar dacă cele 3 localități au
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
și jurnaliștii au acceptat obiceiul ca, dacă erau preocupați de carierele lor, nu trebuie să discute despre nedreptățile suferite din partea sovieticilor, precum ar fi fost agresiunea din războiul de iarnă. Nu doar nedreptățile istorice erau trecute sub tăcere, dar și atrocitățile contemporane sovietice aveau parte de același tratament. De exemplu, soarta lui Alexandr Soljenițîn era cosmetizată în numele menținerii unor relații acceptabile între Finlanda și Uniunea Sovietică. Numai după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov, în 1985, a îndrăznit mass-media finlandeză
Finlandizare () [Corola-website/Science/304547_a_305876]
-
au fost consemnate unele violențe împotriva etnicilor maghiari. La sfârșitul lui 1944 s-au înmulțit plângerile legate de jafurile și crimele întreprinse în Transilvania de Nord de așa numitele Gărzi ale lui Maniu (autointitulate astfel fără acordul lui Iuliu Maniu), atrocități îndreptate împotriva populației maghiare. Un diplomat britanic raporta către Foreign Office la mijlocul anului 1945, cu prilejul unei vizite efectuate la Cluj, că Gărzile Iuliu Maniu, responsabile de masacrarea a cel puțin 35 de maghiari, țin populația maghiară sub teroare. O
Transilvania de Nord () [Corola-website/Science/304572_a_305901]
-
de aici. Pe 22 iunie 1941, Germania nazistă invadează Uniunea Sovietică. Întâmpinând doar o slabă rezistență, trupele germane avansează rapid și ocupă întreaga Rusie. În retragerea acestora, trupele sovietice masacrează prizonierii politic lituanieni, una dintre cele mai celebre astfel de atrocități fiind "Masacrul de la Rainiai", când 70 - 80 de lideri politici lituanieni sunt uciși de către NKVD, cu sprijinul Armatei Roșii. Din acest motiv, lituanienii, în marea majoritate, îi consideră pe germani ca eliberatori față de opresiunea sovietică și speră ca trupele germane
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
pro-sovietici. La acestea făceau parte, în afară de lituanieni, și ruși, belaruși și evrei. Aceste trupe erau active în special în partea de est a Lituaniei și militau pentru integrarea acesteia în Uniunea Sovietică. Partizanii sovietici jefuiau localitățile, comițând o serie de atrocități, dintre care cea mai cunoscută este "masacrul din Koniuchy (Kaniūkai)" Anterior perioadei holocaustului, în Lituania era un număr de evrei cuprins între 210.000 și 250.000. Holocaustul lituanian cuprinde trei etape: Se estimează la 80% ca fiind procentul evreilor
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
levitație, telepatie, magie, alchimie etc.). La 6 octombrie 1928 apare în "L’Europe Nouvelle" (n° 556, p.1344) comentariul lui Gabriel Marcel asupra romanului "Les Conquérants" al lui André Malraux. Criticul emite ipoteza că numai printr-o implicare personală în atrocități a romancierului a putut să fie creată o imagine atât de vie a absurdului existențial. Malraux ripostează, la 20 octombrie, în paginile aceleiași reviste (L’Europe Nouvelle, n° 558, p. 1411), respingând cu vehemență observațiile morale marceliene, pe care le
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
sate au fost uciși. Acest lucru era doar parțial adevărat, soldații sovietici ucigând 23 de locuitori din Nemmersdorf, în vreme ce alți câțiva au scăpat. Cum efortul de război german făcuse ca majoritatea bărbaților din zonă să fie mobilizați în armată, victimele atrocităților au fost în principal bătrâni, femei și copii. După retragerea sovieticilor din zonă, autoritățile germane au trimis echipe cinematografice în zonă pentru filmarea unor documentare și au invitat observatori considerați neutri ca martori. Un documentar a fost produs de aceste
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
egalitate între acțiunile reprobabile ale Armatei Roșii și cele ale Wehrmachtului. Există autori sovietici care și-au manifestat dezaprobarea pentru acțiunile răzabunătoarea ale sodaților sovietici. Lev Kopelev, care a luat parte la luptele din Prusia Răsăriteană, a criticat cu asprime atrocitățile împotriva populației civile germane și a fost arestat în 1945, condamnat la o pedeapsă de zece ani de muncă în Gulag pentru "nutrirea de sentimente umanitare burgheze" și "compasiune pentru inamic". Alexandr Soljenițîn, care a luat și el parte la
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
A obținut o victorie meratea la Gaugamela, în 331 i.en. Darius a fugit din nou, fiind ucis de proprii săi oameni. Alexandru a ajuns la Persepolis și conform mărturiilor, oamenii acestuia au incendiat palatul de la Persepolis pentru a răzbună atrocitățile comise de perși cu un secol în urmă. Dar Alexandru nu se consideră distrugătorul perșilor, ci moștenitorul lui Darius, adoptând vestimentația persană, eticheta de curte și manierele și obiceiurile orientale. Orientalizarea adoptată de către Alexandru era probabil un act politic pentru
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
va deveni președinte al Republicii Argentina. Pentru liderii argentinieni îngrijorați de protestele opiniei publice scandalizată de masacrul indienilor patagonezi veneticul român, care nu a fost sprijinit de vreun partid politic, huntă, sau familie influentă a devenit țapul ispășitor ideal pentru atrocitățile care au dus la dispariția totală a amerindienilor. În campania de denigrare la care a fost supus și care a constituit principalul cap de acuzare în procesul care i s-a înscenat la Buenos Aires în 1893 i s-a creionat
Julius Popper () [Corola-website/Science/304680_a_306009]
-
în lupta la Dalan Bhalzhut, pe Platoul Central al Mongoliei. Temujin, cu o armată inferioară numeric și lipsită de spiritul de luptă, a fost înfrânt. Deși a scăpat, generalii săi au fost capturați și opăriți de vii de către Jamukha. Aflând atrocitatea, Temujin a depus un jurământ de răzbunare. Și-a pregătit o nouă elită cavalereasca denumită Kheshig (o elită de călăreți arcași lipsiți de individualitate, antrenați din greu să lupte și să tragă cu arcul încă din copilărie) și a pus
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
cu mama sa și a menținut-o până când ea s-a stins din viață. Mai târziu, Schwarzenegger a însărcinat Centrul Simon Wiesenthal să cerceteze rapoartele tatălui său din timpul războiului. Însă nu s-a descoperit vreo dovadă de participare la atrocități comise de SA ori alte structuri naziste, în pofida faptului că Schwarzenegger senior a fost membru în partidul național-socialist. La școală, Schwarzenegger a fost un elev mediocru, dar se evidenția prin caracterul „voios, binedispus și exuberant”. Schwarzenegger a practicat multe sporturi
Arnold Schwarzenegger () [Corola-website/Science/303615_a_304944]
-
sopvietice au intrat în oraș într-o încercare de restabilire a ordinei. Pentru a preveni repetarea unei acțiuni de asemenea amploare,a utoritățile de la Moscova au fost de acord cu ridicarea unui memorial în amintirea celor care au pierit în timpul atrocităților. În 1967, monumentul a fost inaugurat pe dealul Tsitsernakaberd din Erevan. 12 lespezi sunt așezate în cerc, în amintirea celor 12 provincii pierdute în favoarea Turciei, în centru fiind amplasată un foc nestins. De-a lungul pacului în care se află
Republica Sovietică Socialistă Armenească () [Corola-website/Science/303701_a_305030]
-
20 iunie. Planul prevedea ca lovitura principală să fie dată de forțele aflate sub comanda generalului Vladimir Mai-Maevski. Armata Roșie a reușit să respingă atacul albilor în bătălia de la Orel. "Albii" au fost acuzați de "roșii" de făptuirea a numeroase atrocități în teritoriile cucerite, de obicei împotriva muncitorilor, această perioadă fiind cunoscută în istoriografia sovietică cu numele "denikinscina". Deși unele dintre unitățile Armatei Voluntarilor erau bine antrenate și aveau un moral ridicat datorită numeroșilor ofițeri de carieră și a cazacilor încadrați
Armata Voluntarilor () [Corola-website/Science/304040_a_305369]