2,036 matches
-
a limbajului I.1.1. Tehnici de explorare imagistice și optice corelate cu limbajul I.1.2. Tehnici de explorare electrofiziologică a limbajului I.2. Tehnici de explorare a auzului și audiției verbale I.2.1. Explorarea paraclinică subiectivă a audiției îaudiometrie) I.2.2. Explorarea paraclinică obiectivă a audiției I.3. Tehnici de explorare a aparatului fono-articulatoriu I.3.1. Metode de explorare optică a funcției fonatorii a laringelui I.3.2. Metode de explorare electrofiziologică a funcției fonatorii a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și optice corelate cu limbajul I.1.2. Tehnici de explorare electrofiziologică a limbajului I.2. Tehnici de explorare a auzului și audiției verbale I.2.1. Explorarea paraclinică subiectivă a audiției îaudiometrie) I.2.2. Explorarea paraclinică obiectivă a audiției I.3. Tehnici de explorare a aparatului fono-articulatoriu I.3.1. Metode de explorare optică a funcției fonatorii a laringelui I.3.2. Metode de explorare electrofiziologică a funcției fonatorii a laringelui I.4. Dispozitiv de stimulare psiho-verbală pentru achiziția
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
util de cercetare științifică în studiile neurocognitive privind fiziologia limbajului, în diferențierea percepției senzoriale de decodarea semantică îfigura 1.11). „Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii” - Mihai Eminescu (1850 - 1889) I.2. Tehnici de explorare a auzului și audiției verbale Audiția verbală reprezintă procesul de integrare a comunicării orale și depinde de integritatea analizatorului auditiv și a funcției auzului. Audiția verbală implică un triplu decodaj:selectivitatea temporală a structurii cuvântului, ce denotă capacitatea de identificare a succesiunilor componentelor fonetice
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cercetare științifică în studiile neurocognitive privind fiziologia limbajului, în diferențierea percepției senzoriale de decodarea semantică îfigura 1.11). „Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii” - Mihai Eminescu (1850 - 1889) I.2. Tehnici de explorare a auzului și audiției verbale Audiția verbală reprezintă procesul de integrare a comunicării orale și depinde de integritatea analizatorului auditiv și a funcției auzului. Audiția verbală implică un triplu decodaj:selectivitatea temporală a structurii cuvântului, ce denotă capacitatea de identificare a succesiunilor componentelor fonetice ale cuvântului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
este însăși floarea sufletului etnic al românimii” - Mihai Eminescu (1850 - 1889) I.2. Tehnici de explorare a auzului și audiției verbale Audiția verbală reprezintă procesul de integrare a comunicării orale și depinde de integritatea analizatorului auditiv și a funcției auzului. Audiția verbală implică un triplu decodaj:selectivitatea temporală a structurii cuvântului, ce denotă capacitatea de identificare a succesiunilor componentelor fonetice ale cuvântului;selectivitatea frecvențelor, ce implică identificarea frecvenței fundamentale și discriminarea variațiilor de frecvență; - asimilarea variațiilor fine de intensitate. Metodele clinice
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și cu diapazoane. Explorarea paraclinică (audiometria) cuprinde metodele de audiometrie subiectivă: tonală și vocală, și metodele de audiometrie obiectivă - impedansmetrie sau metodele electrofiziologice: electrocohleograma, potențiale evocate auditive precoce și audiometria prin răspuns cortical. I.2.1. Explorarea paraclinică subiectivă a audiției îaudiometrie) Audiometria subiectivă cuprinde metodele instrumentale de audiometrie tonală liminară, supraliminară și vocală. Audiometria Audiometria necesită un instrument electronic - audiometrul, ce reprezintă un generator de frecvențe sonore între 128 și 8000 Hz, prevăzut cu un potențiometru ce variază intensitatea sunetului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
timp de 1 min. Diferențele în creșterea de intensitate până la absența distorsiunilor de până la 20 dB arată lerziunea cohleară în hipoacuzia de percepție, iar creșterile de peste 25 dB arată leziunea retrocohleară. (12, 225) I.2.2. Explorarea paraclinică obiectivă a audiției Impedansmetria acustică Impedansmetria acustică este o tehnică ce evaluează transmiterea undelor sonore la nivelul urechii medii prin timpan și lanțul de osicioare, prin măsurarea impedanței acustice dinamice, exprimată în ohmi acustici, sau a complianței (admitanței) acustice, exprimată în cm3 echivalenți
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vârstei, profesiei, necesităților personale și de integrare în colectiv. (334, 343, 346) II.1.2. Obiective ale recuperării în tulburările de comunicare verbală Recuperarea în afazii urmărește reabilitarea limbajului sub aspectele integrative, operaționale și expresive. Recuperarea limbajului oral prin recuperarea audiției verbale și recuperarea vorbirii reprezintă cel mai important obiectiv în afaziologie, urmat de recuperarea limbajului academic prin reabilitarea lexiei și grafiei. Recuperarea în surdomutitate urmărește demutizarea, ca cel mai important obiectiv al reinserției sociale și profesionale. Recuperarea în dislalii vizează
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
receptive cât și a structurilor și proceselor motorii ale limbajului, pe toate nivelurile: gnozo-mezice și praxo-motrice, semantice, la nivelul prozodial, fonetic, fonologic, lexical, morfologic, sintactic. (48, 166, 344) Tehnicile se pot diferenția după obiectivele urmărite în: - Tehnici de refacere a audiție: o Tehnici de diferențiere fonetică a cuvintelor care diferă printr-un singur fonem; o Tehnici de diferențiere gramaticală; o Tehnici de diferențiere prozodială. - Tehnici de refacere a vorbirii: o Tehnici de refacere a motilității nonverbale: gimnastica buco-linguală în cazurile cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
expresiei verbale și mai puțin asupra comprehensivității. Totuși, vitezele reduse de prezentare cresc prin spațierea temporală comprehensiunea auditivă în afazia receptivă. Albert și Bear atribuie comprehensiunii verbale posibilitatea de a fi compensată la afazici prin emisferul drept cu condiția ca audiția să se realizeze la viteze mai reduse față de normal. La bolnavii cu comisurotomie, emisferul drept are o mai bună capacitate pentru decodificarea vorbirii decât pentru codificarea ei. Cazurile cu răspunsuri bune la terapia intonației melodice au leziunea localizată în aria
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dislexiei Obiectivele în terapia dislexiei se referă la:înțelegerea și învățarea grafemelor; - corectarea tulburărilor de percepție vizuală și auditivă;corectarea tulburărilor de organizare temporo-spațială; - corectarea tulburărilor de schemă corporală; - dezvoltarea abilităților intelectuale de analiză a succesiunii acustice a fonemelor în audiție, de analiză motorie a vorbirii și de analiză a succesiunii vizuale a grafemelor în lexie. Etapa preliminară Tratamentul dislexiei este precedat de evaluarea și recuperarea tulburărilor instrumentale, reabilitarea retardului limbajului, lateralității, organizării și structurării spațio-temporale, atunci când sunt prezente. Dacă tulburările
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
b” ; „u - n” sau a fonemelor care au profil acustic asemănător „p b”, „t - d”, sau a grafo-fonemelor care reprezintă asemănări din punct de vedere optic, kinestezic și acustic „m - n”. Planul terapeutic urmărește: - dezvoltarea unor capacități lexicale și de audiție prin: sincronizarea informațiilor vizuale și auditive, fără a neglija aspectele motorii și kinestezice, încât subiectul să poată percepe rapid și precis fonemele în structura ritmică și melodică a cuvântului și a cuvintelor în propoziție, - să realizeze asociația semn-sunet, iar în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dezvoltă modele intonative mai complexe. Scopul exersării este de a evidenția diferențele în nuanțele semantice date de intonație și de a evita stereotipia monotonă care se formează în exprimarea disfazicului odată cu corectarea fluenței. Dezvoltarea accentului se face prin exerciții de audiție - pronunție a unor propoziții în care accentele se succed regulat, imprimând enunțului un caracter ușor ritmat, fără a se altera totuși fondul intonației. Treptat se introduc exerciții de pronunțare ale aceleiași propoziții, cu deplasarea accentului pe diverse cuvinte. Dezvoltarea modulație
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și de a reduce sau anula disfluențele de tipul repetițiilor. Procedeul dă rezultate doar în unele cazuri. Efectul întârzierii feedback-ului auditiv („delayed auditory feedback DAF) a fost descris de Lee la începutul anilor 50, când a observat că întârzierea audiției propriei vorbiri cu un decalaj de 0,06 - 0,1 secunde, realizată prin utilizarea unor mijloace de înregistrare-redare, produce la persoanele normale perturbări disfazice denumite: „bâlbâială artificială'. În mod paradoxal la difazici, întârzierea feedback-ului auditiv îi face să devină
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se introduce sunetul în cuvinte scurte: la primele cuvinte fiind prezent în poziție inițială, apoi în poziție mediană și finală. Se aleg propoziții în care sunetul apare frecvent îSorb supa. Soarele este sus. Sanda sare sus etc.). Este obligatorie o audiție repetată de 3 - 4 ori, chiar expusă lent, pentru a întări engrama senzorială, apoi se trece la o repetiție începută simultan cu logopedul, apoi după el cuvânt cu cuvânt, pentru a se menține ritmul expunerii și durata expirației. Ulterior se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mestecat sub incisivii superiori. Antrenamentul labiolecturii, simțului tactil și auzului fonematic - exerciții de recunoaștere a sunetului l în cuvinte și în context propozițional prin pronunțarea lentă și apoi cu viteză crescută a enunțului, în incidențe vizuale și distanțe diferite de audiție sau labiolectură. Logopatul semnalizează gestual prompt prezența sunetului și chiar îl pronunță; - exerciții de diferențiere a sunetului l de sunetele cu care se confundă auditiv sau care au aceeași engramă articulatorie: n, d, r; - antrenamentul simțului tactil la palparea vibrațiilor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
occidentale. A Întreprins numeroase turnee prin țările românești, inclusiv În Republica Moldova de astăzi (la Chișinău și Telenești). Săptămânalul francez “La Vie parisienne” relata În 1874 că, Barbu Lăutaru a reprodus o improvizație de-a lui Franz Liszt la o primă audiție, când compozitorul maghiar a făcut un popas la conacul lui Vasile Alecsandri de la Mircești. Nu i se cunoaște data nașterii și nici aceea a morții. Se presupune că s-ar fi născut la Iași, În jurul anului 1780, după documentul din
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
etaje, adăpostind valoroase și bogate colecții arheologice și 350 istorice, etnografice, de istorie naturală, mineralogie etc. Grandiosul muzeu oferă multiple informații despre trecutul, prezentul și viitorul Noii Zeelande, expoziții interactive și colecții de artă deosebite, săli de proiecții, săli de audiții, spații pentru destindere pentru copii etc. Primele două etaje sunt dedicate Secției de Istorie Naturală cu săli de expoziții ce cuprind colecții de zoologie, botanică, laboratoare, ateliere interactive. Secția de Istorie Naturală este vizitată de un public numeros, tot mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Își cumpăni sfioasă chipul său peste adâncuri... Vasul nostru reia cursa de Întoarcere spre arhipelagul indonezian, zile și nopți se scurg Încet ca nisipul clepsidrei. Devenit citadela noastră plutitoare, petrecem o mare parte din timp pe punte, la plajă, jacuzzi, audiții, biliard, discuții deconectante etc. Nu pierdem din vedere nici vizitarea buticurilor cu mărfuri de calitate și artizanat, băuturile exotice cu multe cuburi de gheață de la bar sau delicioasele prăjituri Însiropate și Înghețatele asortate. Toate cu multe, multe calorii! Dar ce
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor stabilește încadrarea cinematografelor pe categorii, raionarea locurilor în sălile de spectacole, precum și tarifele nominale în cadrul tarifelor limită, în funcție de importanță unităților, de localitățile în care funcționează, gradul de confort al sălilor, condițiile de vizionare și audiție. Întreprinderile acoperă cheltuielile efectuate de unitățile deținătoare de săli de spectacole și stadioane pentru asigurarea condițiilor necesare desfășurării spectacolului cinematografic, plătind în acest scop o cotă de 15% din încasările totale, diminuate cu impozitul pe spectacol. Difuzarea filmelor se poate
DECRET-LEGE nr. 80 din 8 februarie 1990 privind organizarea activităţii cinematografice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106928_a_108257]
-
de muzică, de sunete muzicale. Nici pelerinajele ortodoxe nu fac excepție. Pelerinii cântă în rând. Se cântă pricesne la Prislop, Suceava sau Nicula. Vânzătorii de CD-uri cu muzică religioasă au obiceiul de a face reclamă albumelor de vânzare, efectuând audiții publice cu ajutorul unor sisteme audio improvizate. Cerșetorii cântă uneori : fie își cântă suferința și durerea, fie un fel de cântări parareligioase, cu scopul de a provoca mila publică. Dar cel mai mult cântă Biserica și slujitorii săi, iar muzica aceasta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
CONȚINUTUL indicatorilor pentru standardele de performanță asociate posturilor - Exemple - a) Cantitatea ... Se măsoară volumul lucrărilor exprimate în unități de măsura specifice operațiunilor sau activităților executate într-un anumit post: - număr de apariții în spectacole; - număr de premiere; - număr de prime audiții; - număr de fise și de referințe bibliografice; - număr de expoziții sau de alte manifestări muzeale organizate; - număr de cataloage, de albume sau de afișe realizate. b) Calitatea ... Se măsoară nivelul completitudinii și al corectitudinii soluțiilor prezentate în lucrările specifice postului
HOTĂRÂRE nr. 125 din 1 martie 1999 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite pentru instituţiile publice de cultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123176_a_124505]
-
condiții civilizate de joc (iluminat electric corespunzător, sistem de ventilație a aerului, corespunzător dimensionat pentru sală ocupată la capacitatea maximă, mobilier adecvat, grupuri sanitare civilizate, pardoseli mochetate total sau parțial în funcție de caracteristicile acestora, instalație de sonorizare care să asigure o audiție optimă, uniforme pentru personal); - să fie dotate cu circuit electric de siguranță, la tensiune redusă, care să asigure, în cazuri de necesitate, un iluminat ce va permite protejarea jucătorilor, a personalului și a valorilor; - să aibă obținute, în prealabil, toate
HOTĂRÂRE nr. 251 din 1 aprilie 1999 (*actualizata*) privind condiţiile de autorizare, organizare şi exploatare a jocurilor de noroc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124023_a_125352]
-
2. Barul este o unitate de alimentație cu program de zi sau de noapte, în care se servește un sortiment diversificat de băuturi alcoolice și nealcoolice și o gamă restrânsă de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiții muzicale, video, TV. 2.1. Barul de noapte este o unitate cu caracter distractiv, cu un orar de noapte care prezintă un program variat de divertisment, de music-hall și dans pentru consumatori și oferă o gamă variată de băuturi alcoolice
ORDIN nr. 61 din 27 aprilie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124387_a_125716]
-
2.4. Disco-bar (discoteca-videoteca) este o unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetarie-patiserie, înghețată și, în special, amestecuri de băuturi alcoolice și nealcoolice. Divertismentul este realizat prin intermediul muzicii de audiție și de dans, înregistrată și difuzată prin instalații speciale și prin disc-jockey, care asigură organizarea și desfășurarea întregii activități. Videoteca este o încăpere special amenajată cu instalații electronice de redare și vizionare în care se prezintă videoprograme și filme. 2
ORDIN nr. 61 din 27 aprilie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124387_a_125716]