1,337 matches
-
pe care o poartă cavalerul e tot un însemn al morții, "cu stolul de corbi se rotea", o imagine descriptivă, simbolică desprinsă mai degrabă din zona artistic-picturală decât din cea a textelor religioase. Imagine a poetului desprinsă din veac, Cavalerul Auster își pierde și el vitalitatea, inspirația, cunoscut fiind faptul că pintenii de fier sunt o sugestie, din punctul de vedere al psihanalizei, a bărbăției, a libidoului ce ar trebui să se exteriorizeze. Debemur morti (referința se face iarăși la Arta
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a familiei regale cu exilul intelectual românesc parizian, ținută în fastuoasele saloane ale hotelului Geoge V, reședința tradițională a capetelor încoronate ale lumii. Am simțit atunci, alături de figuri legendare ale lumii noastre intelectuale, forța și sinceritatea unui om discret și auster, distins și cald, onest și ferm, pe care un destin potrivnic l-a împiedicat să fie ceea ce era menit să fie: conducător al unei țări în derivă, model de omenie, cumpănire și bunăcuviință pentru o lume pervertită de levantini și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Cezar. Preoții geto-daci formau un adevărat ordin călugăresc, duceau o viață de sfințenie, consumând miere, lapte și brânză, nu se puteau căsători, fiind asemănați de Flavius Iosephus, autorul „Antichită ților iudaice”, cu secta essenienilor din Palestina, prin organizare strictă și austeră , că rora creștinismul primitiv le datorează atât de mult. Clasa preoțească se bucura la geto-daci de un respect deosebit, poporul îi numea „evlavioși” și „călători prin nouri” și ținuți la mare cinste, însă, asemenea druizilor, n-au folosit scrierea, n-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acțiune și atunci când a fost solicitat de Zaharia Stancu, de Mihai Beniuc și de alți favorizați ai zilei, a refuzat să colaboreze nu numai la reviste, ci și la teatru sau la Radio, pasiunea lui de până mai ieri. Viața austeră îl slăbise și adusese, după cum spunea Ovidiu Papadima, că până și copiii, când îl întâl- neau, confundându-l biblic, îl arătau mamelor lor, „Uite-l mamă, pe Doamne, Doamne!”, că așa arăta el, cu fața trasă, acoperită de barba mare
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
au rămas. Iar eu am ieșit într-un cerc puțin mai mare, ca să studiez: dincolo de hotarul străzii, să spunem; nu prea departe, și totuși în alt loc, cu alți oameni, inclusiv copii mici ca mine. Un grup numeros și parcă auster, chiar ca retorică: nu mă mai alintau toți, ca înainte. Eram pentru prima oară singur. La vârsta de trei ani și câteva luni am început să studiez, iar din momentul acela încep să-mi aduc aminte totul mult mai precis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
este atât de precisă, atât de ritmată, încât mă gândesc că asist din nou la un spectacol de divertisment organizat potrivit gustului unui șef de provincie-frontieră ca Brandenburg, iubitor în exclusivitate al fastului militar. Și, într-adevăr, în acest cadru auster, între aceste ziduri ale palatului care seamănă cu o închisoare, alături de moștenitorul lui Frederic al II-lea, a cărui față prelungă și surâs îmi provoacă halucinații, baletul eroic la care asist nu este lipsit de o anume frumusețe. Am senzația
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cel al ,,Pastoralei”. Mai în fiecare zi Beethoven obișnuia să facă plimbări în aer liber. Compozitorul își petrecea verile în diverse localități vestite prin frumusețea așezării lor. Florile, frunzele arborilor, covorul de un verde pestriț al poienilor, norii, luna, munții austeri peste care sclipeau fulgerele în timp de furtună, cântecele păsărilor, murmurul pâraielor, viața oamenilor de la munte, toate lăsau urme adânci în sensibilitatea sa . Natura îl reconforta, îi insufla noi forțe vitale. Partea I a ,,Pastoralei” are titulatura ,,Impresii de bucurie
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
său în continu( creștere. Primul mare succes, în acest domeniu, a fost Capitaine Paul de Alexandre Dumas, care a adus pentru Le Siècle 5.000 de cititori în 1838. Eugène Sue a publicat Mystères de Paris în 1842... în extrem de austerul Journal des Débats; Le Juif errant, operă de căpătîi a literaturii anticlericale din secolul al XIX-lea, a fost plătit cu 150.000 de franci și a adus 15.000 de abonamente ziarului Constitutionnel; Les Trois Mousquetaires și Le Compte
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Băsescu, celălalt cu Tăriceanu. Am ramas la București pentru premieră adevărată, cea dedicată publicului, nu invitaților sponsorilor. Am ajuns la Iași, unde ziarele au vorbit despre eveniment că despre un real succes, iar o agenție de știri l-a numit „auster“ pentru că nu s-au văzut nicăieri cei 50.000 de lei „dedicați“ de municipalitate. O zi mai tarziu, la Timișoara, publicul de pe Bega a avut ocazia să vadă, pentru prima dată probabil, primul film autohton ce a scăpat de piratare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
e rau cu Micul Abelardy, el suferă doar de un soi de inflație a textului în detrimentul structurării atente - dar e o proza care merită. Că de obicei, m-am delectat cu multă carte străină. Îmi place că noul McEwan, noul Auster, noul Llosa, noul Barnes, noul au început să constituie o minireligie și pe la noi, ceea ce e foarte important. Editurile de pe la noi au prins cam repede și greșit gustul pentru comercial cu tot felul de antologii și evenimente care au fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
se ghicește valea Mosellei; la vest se ridică piscurile vulcanice ale munților Maifeld și Eifel. Peste tot întâlnești amintiri istorice: peisajul, însuflețit și variat, este admirabil". Născută în 1843, prințesa Elisabeta, viitoarea Carmen Sylva, a crescut aici între o mamă austeră și un tată laborios, alături de frații pe care i-a iubit cu duioșie a scris în Es ist vollbracht o emoționantă Viață a fratelui meu Otho, mort la 12 ani (1862). Rinul, colinele, burgurile și pădurile lui, colțurile romantice din
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
această toropeală care o cuprinde fără voia ei. acum îl iubește pe acest prieten și i-o spune: printr-un noroc crud, fiica și soțul ei, însănătoșiți pe deplin, o smulg din primejdia păcatului și o aruncă din nou în austera datorie. Tabloul cumplitelor suferințe prin care este târât acest suflet sărman este atroce și de o perspicacitate teribilă, iar nuvela poartă subtitlul Radirung. Acvaforte: dalta zgârie cuprul și face să sângereze inima. Ein Gebet (O rugăciune) o drama dureroasă care
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ale acestei regiuni, celelalte (indo-europenii, chino-tibetanii, tai-kadai etc.) migrînd aici ulterior. Încă din 1906287, lingvistul austriac Wilhelm Schmidt crede că limbile austro-asiatice ar putea fi înrudite cu cele austroneziene în cadrul macro-familiei austrice (phylum austric). El propune o macro-familie austrica (< lat. auster "sud") din care să facă parte familia austro-asiatică și familia austroneziana. John D. Bengtson, începînd din 1996, propune și el o astfel de super-familie ("Greater Austric macro-phylum")288 care ar trebui să includă: - nihali (limba din centrul Indiei) - austro-asiatice (munda
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și fast, stropita din belșug nu numai cu șampanie, dar și cu toasturile cele mai exaltate”. Autoritățile procomuniste au dorit să-i facă și un dar pe măsură, optându-se, după interminabile discuții, pentru un tablou de I. Andreescu, „modestul, austerul, nefericitul, cel ce trăise pe la sferturile secolului al XIXlea și - ros de tuberculoză - închisese ochii la numai 32 de ani, lăsând posterității amintirea unei conștiințe artistice care nu făcuse concesii și mărturia unei opere pe cât de admirabila, pe atât de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Don Carlo, în stagiunea bicentenară... — Mamă, Doamne, cum a fost atunci! știi că, pentru Don Carlo, am citit ca nebuna cărțoaie întregi despre Inchiziție, Feuchtwänger, ca să înțeleg de unde veneau toată apăsarea, toate negurile acelea... — La Escorial ați fost? — Sigur. Sumbru. Auster. Camera lui Filip ca o chilie. În totdeauna, când am avut de pregătit un rol, am citit tot ce se putea despre perioadă și, dacă aveam vreme, mă duceam să cunosc locurile acțiunii, mergeam în muzee să văd tablouri și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de criptogame, colecția mea de fenomene sociale, repertoriul meu de pato logie monstruoasă n-ar fi fost complete, dacă acest cato lic fervent, senzualul acesta mistic, omul acesta cu un talent subtil, poetic, elevat - pierdut într un viciu -, această conștiință austeră copleșită de povara rușinii sale, această boală și această mizerie de paria social, înlă crimat în fața unei societăți care valora poate mai puțin decât el, ar fi lipsit marelui meu muzeu de obiecte nemai văzute. L-am studiat deci cu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în artă: castelele și conacele în stilul Ludovic al XIII-lea, cu acoperișurile înalte și cu zidurile în care alternează piatra și cărămida, își extrag frumusețea din sobrietatea liniilor, iar palatul Luxemburg, construit de Salomon de Brosse, se inspiră din austerele palate florentine, nu din edificiile Romei baroce; cît despre Nicolas Poussin, el este primul dintre marii pictori clasici. Începuturile reformei catolice și ale jansenismului. Franța lui Richelieu și a lui Mazarin este și cea a începutului reformei catolice. Întîrziată de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prietenul său, abatele de Saint-Cyran și adoptate de călugărițele din abația de la Port-Royal; în 1643, Despre comuniunea frecventă de Antoine Arnauld, discipol al lui Saint-Cyran și frate al maicii Angelica, stareța de la Port-Royal, opune moralei relaxate a iezuiților o morală austeră și exigentă fondată pe ideile lui Jansenius. În 1653, papa condamnă cinci propoziții presupuse a rezuma Augustinus, dar Arnauld ripostează distingînd între drept (cele cinci propoziții sînt condamnabile) și fapt (ele nu se găsesc în Jansenius). Pentru a apăra Port-Royal
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului posteau mai tare ca-n celelalte zile ale postului. În ziua de Ajun, este bine chiar să ajunezi foarte aspru, deci să nu mănânci nimic toată ziulica, deși vezi atâtea bunătăți (friptură de purcel, curcan
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a tuturor celor care l-au cunoscut. Un aspect poate interesant: spre deosebire de mulți alții dintre noi, dumnealui nu a citit niciodată fiind culcat în pat; era o formă de respect față de cuvântul scris și citit. A trait simplu și chiar auster, fără automobil, fără telefon, fără televizor sau alte facilități moderne. În schimb a fost interesat de Galaxia Gutenberg, de carte, albume și reviste, din aproape toate domeniile, până aproape de ultimă să clipă de viață. În acest mod era la curent
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
opuse irealității și ca fiind în stare să înlăluie feluritele credințe socotite iluzorii și false. El nu poate să devină artă decât pentru cine nu mai crede în el și se slujește de mitologic ca de o metaforă, de lumea austeră a zeilor ca de o lume a frumuseții, de Dumnezeu ca de o imagine a sublimului”(Benedetto Croce: Breviaire d’esthetique, p.21 ). Nimic mai fals decât această distincție, care vrea să izoleze esteticul de clementele eterogene. Aceasta ar însemna
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dar ceea ce te izbește cu putere turburătoare e fața acestui sfânt, înclinată ușor spre umărul drept, o față în care amestecul de bărbăție și de feminitate vibrează întrun echivoc straniu de lumini și umbre. Expresia n-are nimic din gravitatea austeră a icoanelor cunoscute ale sfântului; dimpotrivă, e străluminată de un zâmbet de tinerețe eternă, un zâmbet care lucește din ochii misterioși, din umerii fin strălucitori ai obrajilor și din arcuirea largă a buzelor tăioase și strînse. E zâmbetul enigmatic al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se zice c-a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l¬a născut pe Isus Hristos. Numele de Ajun ar veni din latinescul eiunum = jejunium = nemâncare, post. Deci, cuvântul ajun ne amintește de viața austeră a creștinilor, care în preajma Crăciunului posteau mai tare ca-n celelalte zile ale postului. În ziua de Ajun, este bine chiar să ajunezi foarte aspru, deci să nu mănânci nimic toată ziulica, deși vezi atâtea bunătăți (friptură de purcel, curcan
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
căror gîndire se exprima în fabulă, prin mit, dar și direct, în teoreme. Poarta ce ne recomandă pentru abordarea lumii grecești nu este obligatoriu Homer, ci o mai largă poartă ne oferă geometria greacă, din care ochiul cuprinde un peisagiu auster dar esențial. Se poate vorbi de un umanism modern, se întreabă Ion Barbu, de un sistem complet de cunoștințe capabil să formeze omul, bazat însă pe matematică? Sînt convins, că da. Ba chiar, cum știți, între două spirite din toate
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
isteciune,/ Depărtat de-nșelăciune.// Și un nu știu ce prea dulce/ Ce simbadie aduce!/ Și să-nnoadă cu strînsoare/ Unde va fi dat prinsoare". Vorbind despre al doilea fiu al lui Ienăchiță, Nicolae, criticul propune în fraze succinte o definiție clară a austerului și chibzuitului urmaș, prin raportare la înaintași, la rîndul lor fixați în efigie: "... Folosește și el armele familiei (jeluirea, oh-ul, ah-ul) dar nu mai este un captiv necondiționat al iubirii. Focul nu-i mai pare purificator, suferința nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]