27,664 matches
-
scepticism, adică mai exact spre evitarea oricărei schimbări radicale a contextului cultural-social (Frederic Jameson). * "Cel mai mic lucru conține ceva necunoscut" (Maupassant, în legătură cu Flaubert). * Starea de bine face mai multe gafe decît starea de rău, fiind mai puțin supravegheată. * Adevărurile autentice se pot provoca la duel, pseudoadevărurile nu se pot decît ciomăgi. * A fi bolnav: a te simți un intrus al universului. * Boala ca viciu involuntar. * Vorbele de duh îi plac Demonului fiindcă oglindesc Neantul. * Oare, înaintînd în vîrstă, acumulezi mai
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
e oarecum inutil. Dar protagoniștii pe care Bradbury îi introduce în poveste grație acestui palier contemporan al romanului sînt cît se poate de utili: un pitoresc alai de profesorași și critici, toți fani Diderot, obsedați nu atît de o descoperire autentică a unei opere filozofice, cît de aflarea unui debușeu pentru metode și teorii pe care nu mai știu unde să le expună. Personajele acestea, deși apariții fulgurante care amintesc de parodiile lui David Lodge, sînt paradoxal, cel mai aproape de spiritul
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
atât mai revelatorie, fiindcă în Adio, Europa! există câteva indicații paratextuale care exprimă tranșant non-ficționalitatea unor însemnate secvențe epice: "Autorul ține să menționeze că toate amănuntele legate de pușcărie, mină sau război din această carte de confesiuni (s.n.) sunt absolut autentice". În ciuda dimensiunii sale considerabile, romanul are un fir epic rezistent, care leagă între ele nucleele narativ-descriptive generate pe parcurs ("râia parantezelor" e boala tuturor personajelor din carte). Tragica aventură a personajului central, Candid, situațiile absurd-halucinante prin care trece acesta alături de
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
Oțetea, Emil Condurachi, Oțetea izbutind să devină chiar director al Institutului de Istorie și, implicit, redactor șef al revistei de istorie Studii. Toți trei istoricii devin repede academicieni, răpindu-i lui Roller monopolul în domeniul istoriografiei. Iar Andrei Oțetea, savant autentic, își asociază destul de repede un grup de tineri istorici în frunte cu conferențiarul Barbu Cîmpina, Gh. Haupt, Matei Ionescu și încă alții. Și aceștia, coordonați de Oțetea, contribuie la subminarea atotputerniciei lui Roller care, furios, își vede pozițiile pierdute. S-
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
autor hilar (altfel, mare sculă în instituție) fusese înșelat de unii cercetători, livrîndu-i false documente, scrise atunci, îngălbenite, pentru a căpăta patina vremii, la flacăra unei lumînări. Și acest pseudoistoric cu mari pretenții de autoritate științifică lua aceste "documente" drept autentice și le-a folosit pentru ilarianta sa carte. A fost nevoie de aprobări ca, în 1956, să se publice o recenzie critică, în Studii, despre un studiu din 1954 al acestui S. Știrbu. De abia în 1957 a apărut recenzia
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
a distrus sinteza antică realizată - cum era de părere Sfîntul Augustin - dintre Atena și Ierusalim, adică marea filosofie greacă și creștinismul. Uimirea, admirația și iubirea au fost înlocuite de teroarea istoriei. omul credea că a dobîndit accesul la o cunoaștere autentică în ruptură cu trecutul, memoria și tradiția, iar orice origine teologică a cunoașterii devenea inutilă. Omul a luat locul lui Dumnezeu și poate decide singur asupra vieții proprii și a destinului celorlalți. Secularizarea se bazează pe concepția că istoria este
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
amintiri, aidoma unor prunci care nu s-au putut naște. * Înseninarea stearpă pe care o produce morfina. Bolta falsă, lipsită de constelații, ce se deschide deasupră-i. * Miezul vid pe care-l conține oricare efort - acel strop de uitare ce constituie autenticul rod al oricărei trude. * A contempla: a elibera o priveliște prin propriile tale forțe. * Ordinea e în sine improductivă. Pentru a o fertiliza e nevoie ca în compoziția ei să apară un element de dezordine, o fărîmă de haos. * Astre
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
ei să apară un element de dezordine, o fărîmă de haos. * Astre ce nu-și găsesc bolta, boltă ce nu-și găsește astrele. * După Aristotel, e fericit cel suficient sieși, deci egoistul disciplinat. * Iubirea și ura nu au, practic, dimensiuni. * Autenticul damnat nu poate fi decît un zeu căzut. * Te restrângi, te ofilești, te pierzi tot mai mult, aidoma unei frunze ce se usucă. Dușmanii tăi s-ar putea bucura, dar nu-ți pasă de ei. * A fi credincios înseamnă și
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
dureroasă e să te simți inactual. Însă inactualizarea nu e, din păcate, un act volițional, ci un soi de inspirație. * Un individ întrutotul perfect n-ar fi decît unul monstruos, înspăimîntător. Comunicăm și ne iubim prin imperfecțiunile noastre. * Un zeu autentic nu poate cădea în uitare, ci doar în tăcere. Uitarea noastră e, în realitate, tăcerea lui. * Numai spiritele mediocre tremură de spaimă în fața criticii. Critica nedreaptă trebuie învinsă prin simpla evidență a meritului, care nu se cade neapărat să lupte
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
muzeu poetic" capabil de performanțe remarcabile în limitele formulelor însușite cu diligență și cu o dexteritate de netăgăduit. Este epoca definită chiar de Pillat drept una a "devierii" de la matcă printr-un "aport străin". A doua, tradiționalistă, ar fi marcat autentica regăsire de sine, întoarcerea (în tipar sămănătorist, dar mai ales "poporanist") spre peisajul natal și oamenii lui, de unde și ipostaza eului rămas "în paza pridvorului străbun" - cum se spune în poezia inaugurală a volumului din 1923, Pe Argeș în sus
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
țării, jidanul Auschnit și grecul Malaxa". Totul, chiar totul, era analizat și judecat din această perspectivă nefastă. Ca factor de putere în opinia publică, Universul a fost în interbelic o tribună a reacționarismului xenofob, neavînd adversari decît în tabăra democrației autentice. Era, deci, firesc, ca imediat după 23 august 1944 Stelian Popescu să fie dat în judecată ca vinovat pentru dezastrul țării. A fost judecat și condamnat în contumacie. Avusese prevederea să plece la vreme în Elveția. S-a pus la
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
ancilaritate prin regresia în timp pe care o presupune construcția unei societăți simple ("fără clase"), cu puține cîmpuri autonome. Numai că ancilaritatea asumată, "normală" într-un timp revolut, în contextul unui patrimoniu specific scăzut, poate produce opere cu valoare estetică, autentice, pe cînd practicată după evoluția și autonomizarea esteticii, în condițiile unei alte moșteniri specifice, nu creează decît sunete false, cel puțin pentru receptorul specializat. Puterea comunistă, din rațiuni propagandistice, e tentată să utilizeze capitalul simbolic al scriitorilor consacrați, însă în
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
le pretinde să cultive o sensibilitate retardată, proletară, condamnîndu-i (pe cei disponibili) la inautenticitate. Nici cei convinși de doctrina comunistă la acel moment (N. Labiș, R. Cosașu) nu puteau face abstracție de achizițiile specifice cîmpului fără a risca să fie autentici, dar anacronici. Revolută și adesea falsă sub aspectul sensibilității, literatura proletcultismului întreține un raport ambiguu cu realitatea. Deși este numită realistă, literaturii i se cere să reflecte o realitate esențială, descrisă de legea istorică, insesizabilă unui ochi needucat de învățămîntul
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
inedit, sau doar o completare într-o manieră pe care o cunoșteam deja? Mai simplu: este catalogul un jurnal mai puțin "prelucrat" decît jurnalele propuse spre publicare decît autorul însuși? Pentru mine Catalogul a fost surprinzător: pe lîngă plusul de autentic rezultat din lipsa de șlefuire de care au beneficiat cele trei părți amintite mai sus, aflăm că ceea ce părea un artificiu livresc este de fapt un motor extrem de pertinent de notație diaristică. Cînd începea jurnalul, la nouăsprezece ani, Radu Petrescu
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]
-
subtilă, profundă, atît de precisă încît nu se poate ridica la un grad de generalitate care să-i permită observarea polemică a unei realități politice sau sociale. Viața "impusă" la țară din Ocheanul întors este o mărturie cutremurătoare mult mai autentică decît subversiunile curajoase ale romancierilor epocii. Discreția lui Radu Petrescu nu trebuie să înșele - la o lectură atentă, fără căutarea extraordinarului, a surprizei, cititorul poate descoperi laturi profunde ale epocii comuniste. Radu Petrescu nu agreează "evenimentul", această falsă agresiune care
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]
-
mereu gata să-i ia apărarea șefului său, recunoaște că procesul Pătrășcanu a fost o înscenare politică pentru înlăturarea unui adversar, mai ales după moartea lui Stalin, cînd lui Gheorghiu-Dej îi era efectiv frică de pericolul personalității lui Pătrășcanu, un autentic intelectual. Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu au scăpat, în 1952, cu aprobarea lui Stalin, le-a organizat așa-numita deviere de dreapta, Ana Pauker murind repede de cancer, iar Vasile Luca într-o închisoare (de sifilis terțiar) sau
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
ca expresie a unui refugiu în afara convențiilor culturii; ca semn al renunțării la artificiile obositoare ale formulelor generice, la orgoliile gîndirii sistematice și la poza neutralității; ca opțiune pentru un dialog solitar și nemediat cu un obiect cuprins în lumina autentică a de-la-sine-înțelesurilor subiective și a neînțelesurilor; ca alegere a relativului și informalului; ca asumare integrală a condiției păgîne, pre-culturale sau post-culturale, a comprehensiunii și scrierii". Analizînd studiile dedicate eseului, Alina Pamfil le împarte în cele care situează discuția în spațiul
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
uneori din suferință și gravitate (deși tonurile acestea nu-l caracterizează și acolo unde se lasă impresionat e și mai slab). E o lume kitsch, calpă și indiferentă. Expresia ce-l caracterizează e una virilă, violentă. Problemele serioase în mod autentic pentru Sorin Stoica sunt cele ale unui intelectual: drama ficțiunii și a scrisului, eventualul complex al ziaristului față de omul de litere. Și în aceste texte Dorin Stoica reiterează ceva formule textualiste à la Mircea Nedelciu, sau scrie o analiză a
Povestiri cu înjurături by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16590_a_17915]
-
schimb, Marin Mincu nu pune la îndoială onestitatea editoarei, ci face o sumară trecere în revistă a reacțiilor critice la răsunătorul eveniment, relevîndu-i în stilul său importanța: "Iată că, după 130 de ani, se publică încă o parte din scrisorile autentice ale celor doi actanți îndrăgostiți, care conturează prin cantitate și profunzime tensiunile maxime ale unei iubiri fatale, transformate tragic într-un instrument textualizant". "Binomul" de "actanți scripturali" Veronica-Eminescu e disecat cu răceală științifică, în ecuație fiind intruzionat și Caragiale: " În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
la recodificarea tuturor cuvintelor și întâmplărilor, pe o nouă viziune despre speranță, despre suflet și despre Dumnezeu. O mare izbândă literară și o combinație foarte rară în istoria poeziei, să fii, în același timp, hermetic și sentimental, profetic și firesc autentic și ludic, profund și cu haz. Aceste jucării interpretabile, care solicită o lectură de tip exegetic, funcționează ca niște sonde către structurile de adâncime ale limbajului, receptacole ale înțelepciunii speciei, care, de când se știe, încearcă să aleagă între viață și
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
vînt. Nepriceperea și reaua-credință sapă și sapă și sapă. Pelerinajul spiritual de la Muzeul }ăranului Român s-a mutat vis-ŕ-vis, la mormîntul lui Horia Bernea. Paznic neputincios. Mai rău, s-a încercat refacerea, din memoria neexersată cu acest tip de exercițiu autentic și moral, a două dintre cele mai importante săli: TIMP și FERESTRE. Rezultatul? Degradare, chip schimonosit. De ce oare? De ce oare? Mă întreb de atîtea luni și luni de zile fără să pot să găsesc un răspuns onorabil. Pentru că, de fapt
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
actorii absolvenți ai anului patru coordonat de profesorul Gelu Colceag. La cîțiva am intuit o vocație a corporalității, alții m-au surprins cu adevărat. Așa cum m-a surprins faptul că actorii au construit un spectacol de dans în cel mai autentic conținut al termenului, un spectacol în care se mișcă extraordinar, în care și-au descoperit trupul și ce anume pot face cu el, încîntare care se citește și ea. Duete shakespeareiene este un spectacol autonom de dans, un discurs teatral
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
sufletului invincibil totuși/ oprești picătura de apă cu/ degetul/ așa cum făceau desigur și strămoșii tăi" (Despre mine însumi așa cum voi fi după ce voi scrie rîndurile de mai jos). Scutite de redundanță, de parada aparențelor, lucrurile reprezintă o garanție a existenței autentice și, subsecvent, o consolare a alterărilor pe care aceasta e nevoită a le îndura în zona conveniențelor: "toți sînt supărați pe mine că trăiesc/ mă privesc ironic și condescendent/ marea mă vrea cît mai repede o cochilie goală/ văzduhul mă
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
unor oameni care nu suportă nici-o servitute totală și nici-o libertate fără margini". Galba a eșuat, deoarece a fost un ezitant care a schimbat de mai multe ori linia politică și n-a reușit să coaguleze toate forțele reprezentând tradiția autentică a Romei.
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
ilustre echipe de soliști; poate fi comparat cu realizarea mai recentă a coproducției susținute de cele două mari case care sunt Deutsche Oper - Berlin și Wiener StaatsOper din capitala Austriei. La Cagliari a fost creat un eveniment de cultură, de autentică rezonanță europeană. Iar aceasta nu din motive conjuncturale, din simpatie specială față de români, de țara, de cultura noastră. A existat însă conștiința profesională a faptului că publicului îi este prezentată una dintre marile capodopere ale genului din secolul trecut, o
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]