2,132 matches
-
unei familii de spirite care deține chiar monopolul adevărului. Mulți vor crede că noi chiar suntem ceea ce pretindem, cînd de fapt nu e vorba decît de cabotinism. Să stăm deci cît mai departe de cultura autentică, într-o formă de autism intelectual, să nu ne lăsăm pîngăriți de marile idei, de alte științe, care nu constituie decît niște rătăciri regretabile, unde dialogul interdisciplinar nu poate fi decît o formă de snobism, ca să nu mai vorbim despre transdisciplinaritate, care e treaba nefîrtatelui
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și formele de sociabilitate? Încă din faza II, gânditorii critici au avansat ideea potrivit căreia consumul spectacular trebuie înțeles ca o „organizare sistematică a precarității facultății de a întâlni pe cineva”, ca o „comunicare fără răspuns” care dă naștere unui „autism generalizat”21. Ordinea despotică a consumului nu-i alta decât cea care instituie unilateralitatea comunicării, o relație socială abstractă care interzice orice formă de reciprocitate între ființe: astfel, televiziunea este „certitudinea că oamenii nu-și mai vorbesc, că ei sunt
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
funcțională, adesea făcând abstracție de subiectul cărții, fără însă să-l neglijeze. După cincizeci de pagini de expunere teoretică la zi, ni se comunică: "Legea aspră a capriciilor sale, refuzul compromisurilor, setea de adevăr absolut conferă dimensiunea lui Eminescu, nu autismul, străin lui". Fascinat de opera eminesciană, asupra căreia nu scapă prilejul să arunce repezi și pertinente ochiri, autorul consideră "Luceafarul" ca pe o victorie a poetului asupra vieții sale. Ce se va confunda până la un punct cu aventura artistului: " În
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
că romanulcheie al secolului pune în operă povestirea unui eremit, "retranché dans sa chambre capitonnée de liège, coupé de tout, coupé de l'Autre, développant un discours forcené du je, un discurs littéralement d'auteur voire d'autiste", s. n. (4) Autism, discurs interior, revelațiile timpului devorator: iată situarea "tematică" a romanului proustian. Timpul apare, da, "ca un Moloh destructiv", însă prin chiar această acțiune destructivă, cum arăta Maurice Blanchot scriind despre filosofia romanescă a lui Proust și despre revelațiile personajului, el
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
formați în orizontul fracturat al televizorului, cu "știrile de la ora cinci", în violență și, neapărat, cu sînge: cartea lui Lucian Zup surprinde vremea cînd se năruie o metaforă pentru a fixa copilul fie în malaxorul unei realități "virtuale", unde pîndesc "autismul" și lipsa de comunicare, fie în fluxul dramatic al unor fapte de la limita infracționalității. Importantă este, mai întîi, tipologia personajelor. Iată. "Alin" e prins definitiv în jocurile video de pe consola care transfigurează realul, îl introduce pe copil în dinamica lor
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
suflu de aer proaspăt, într-un moment în care românul european dădea semne clare de oboseală. În timp ce în românele "boom"-ului abundă viața, cu Maconzii și Cronopii 31, voiajorii amazonieni și lupanarele legendare, mare parte din românul european rămăsese prizoniera autismului "du nouveau român", care sfârșise prin a se dezinteresa de cititor, daca nu chiar îl considera dușmanul sau. Era logic că, într-o Europa saturata de un gen de literatură care pierduse contactul cu cititorul sau ca să-l citam pe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
comportament / 151 Capitolul VIII. Deficiența (handicapul) motric și neuromotric / 159 Capitolul IX. Tulburările datorate mediului social și tulburările asociate / 167 Capitolul X. Bolnavii psihici / 171 Capitolul XI. Bolnavii cronici / 183 Capitolul XII. Polihandicapul / 187 XII.1. Surdo-cecitatea / 188 XII.2. Autismul / 196 XII.3. Sindromul ADHD / 214 Capitolul XIII. Psihopedagogia specială profesie specială / 227 Bibliografie, webografie / 237 Psihopedagogia specială reprezintă o disciplină de graniță între psihologie și pedagogie. Pe măsură ce științele medicale ajung la noi performanțe, numărul copiilor salvați dintr-o epidemie
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
categorii: • cu handicap intelectual; • cu handicap senzorial: de văz, de auz; • cu handicap de limbaj; • cu handicap de comportament; • cu handicap motric, locomotor, neuromotric; • cu tulburări datorate mediului social și tulburările asociate social; • bolnavi psihici; • bolnavii cronici; • cu polihandicap (surdo-cecitate, autism, ADHD); • cu handicapuri asociate. După Sabreux și colaboratorii 41, "în plan epidemiologic, frecvența unui handicap sever în populația generală este de 14 la 1000. În totalitatea copiilor handicapați, repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21%; • afecțiune motorie 19
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
autismul, unele categorii de bolnavi psihici, polidislalia, formele accentuate de logonevroză, formele severe de ADHD etc.), iar altele conțin înțelesuri diferite de cele folosite de noi (de exemplu, acceptăm în cadrul polihandicapului surdo-cecitatea handicapul cel mai sever, neinclus în statistica prezentată -, autismul și, mai nou, ADHD, iar celelalte forme complexe le încadrăm printre tulburările asociate la un handicap de bază). Procentul de 14/1000 de copii handicapați ține de momentul și locul gradului de dezvoltare a științelor medicale, precum și de disponibilitatea unei
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
învățare, funcțiile ontogenetice ale limbajului. După Constantin Păunescu și colaboratorii 123, "lipsa, apariția târzie sau imperfecțiunile vorbirii vor avea trei feluri de cauze: • deficitul de ansamblu sau de personalitate, care se răsfrânge, în mod secundar, asupra limbajului și vorbirii (oligofrenia, autismul infantil etc.); • deficitul "instrumental", afectează instrumentele de recepție și expresie ale vorbirii: deficitul auditiv, malformațiile organelor periferice afectate vorbirii, paralizia nervilor periferici sau a nucleilor lor de origine (paralizie de neuron motor periferic), infirmitățile motorii cerebrale (leziuni piramidale, extrapiramidale, cerebeloase
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
o cauză putând atrage după sine alta, într-un vârtej tot mai greu de controlat atât de către subiectul în sine, cât și de către cei din jur. În unele cazuri se poate ajunge la intravertire, solitudine, agorafobie, sociopatie, până la manifestări specifice autismului sau, dimpotrivă, la necesitatea irepresibilă a grupului de prieteni (fiindcă doar printre ei se simte în siguranță). Frecvente sunt neliniștea, teama, irascibilitatea extremă, imposibilitatea de a-și inhiba impulsurile, lipsa de orizont care cere o trăire frenetică a prezentului, indiferent
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
integra subiectul în colectivitate, astfel încât să-și poată asigura într-o măsură cât mai mare independența personală, economică, și culturală. Capitolul XII Polihandicapul Până nu de mult, printre entitățile considerate ca făcând parte din handicap se aflau doar surdo-cecitatea și autismul. Foarte diferite între ele, din punctul de vedere al conținutului, cât și ca manifestări, cele două entități au fost incluse împreună sub denumirea de polihandicap, pentru că polihancidapul • excede tabloul unui singur tip de handicap; • manifestă o extrem de profundă incapacitate de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
un element este constant: frecvența polihandicapaților (42% dintre copiii sever handicapați suferă de un polihandicap...)181". Polihandicapul cuprinde cazurile în care se presupun mai multe cauze etiologice ale manifestărilor rezultate. Dacă în privința surdo-cecității, lucrurile sunt limpezi, atât la subiecții cu autism, cât și la cei cu A.D.H.D., originea manifestările lor specifice rămâne (deocamdată) controversată. XII.1. Surdo-cecitatea Lipsa celor două simțuri care pot da handicap și care reprezintă principalele căi de relaționare cu sinele și cu mediul înconjurător, fiind obturate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mult decât atât, fiindcă dezorganizarea personalității poate să apară nu numai la polihandicapat, ci și la familia sa, și aparținătorii vor fi incluși în activitatea întregii echipe (ce nu poate cuprinde decât oameni cu un simț moral dezvoltat). XII.2. Autismul Una dintre entitățile despre care se vorbește tot mai mult, în ultima vreme, o reprezintă autismul. Dacă surdocecitatea este privită mai degrabă ca o temă spectaculoasă, exotică, autismul este resimțit de oameni ca părinți și indivizi drept o amenințare potențială
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
familia sa, și aparținătorii vor fi incluși în activitatea întregii echipe (ce nu poate cuprinde decât oameni cu un simț moral dezvoltat). XII.2. Autismul Una dintre entitățile despre care se vorbește tot mai mult, în ultima vreme, o reprezintă autismul. Dacă surdocecitatea este privită mai degrabă ca o temă spectaculoasă, exotică, autismul este resimțit de oameni ca părinți și indivizi drept o amenințare potențială. De vină este, pe de o parte, frecvența tot mai mare a cazurilor depistate și, pe
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nu poate cuprinde decât oameni cu un simț moral dezvoltat). XII.2. Autismul Una dintre entitățile despre care se vorbește tot mai mult, în ultima vreme, o reprezintă autismul. Dacă surdocecitatea este privită mai degrabă ca o temă spectaculoasă, exotică, autismul este resimțit de oameni ca părinți și indivizi drept o amenințare potențială. De vină este, pe de o parte, frecvența tot mai mare a cazurilor depistate și, pe de altă parte, faptul că autiștii pot fi întâlniți prin școli, pe când
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
amenințare potențială. De vină este, pe de o parte, frecvența tot mai mare a cazurilor depistate și, pe de altă parte, faptul că autiștii pot fi întâlniți prin școli, pe când copiii cu surdocecitate nu sunt "la vedere". Norbert Sillamy descrie autismul drept o excesivă închidere în sine, ducând la o desprindere de realitate și la o intensificare a viații imaginative. L. Kanner a descris, în 1943, sub numele de autism infantil precoce, o formă de psihoză a copilului. Acest sindrom, care
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pe când copiii cu surdocecitate nu sunt "la vedere". Norbert Sillamy descrie autismul drept o excesivă închidere în sine, ducând la o desprindere de realitate și la o intensificare a viații imaginative. L. Kanner a descris, în 1943, sub numele de autism infantil precoce, o formă de psihoză a copilului. Acest sindrom, care se observă mai adesea la băieți decât la fete (de două ori până la de patru ori mai mult), poate să apară extrem de timpuriu (înainte de vârsta de 2 1/2
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
patru ori mai mult), poate să apară extrem de timpuriu (înainte de vârsta de 2 1/2 ani). Se disting două trăsături esențiale: închiderea în sine și nevoia impetuoasă de a nu schimba nimic 191. La rândul său, Daniel Marcelli susține despre autismul infantil: Chiar dacă acest sindrom a putut fi prezentat ca relativ omogen, realitatea clinică arată o relativă diversitate și variabilitate (sublinierea mea Gh. S.). Totodată, regăsim întotdeauna: • o alterare a capacităților de comunicare; • o alterare a interacțiunilor sociale; • un aspect restrâns
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
intereselor, activităților. În mod evident, începând de la 30-36 luni, primele simptome apar uneori după un interval liber de 12-18 luni, dar, cel mai frecvent, semnele prodromale pot să atragă atenția încă din primele 12 luni192". Iată și o altă definiție: "Autism (Bleuler) = Atitudine mentală specifică schizofrenicilor și caracterizată prin replierea asupra propriei persoane, un mod de gândire desprins de real, o predominare a vieții interioare 193". Dar Henri Piéron nu se oprește aici. În continuare, el definește noțiunea de "autist" astfel
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
caracterizată prin replierea asupra propriei persoane, un mod de gândire desprins de real, o predominare a vieții interioare 193". Dar Henri Piéron nu se oprește aici. În continuare, el definește noțiunea de "autist" astfel: "Individ care adoptă o atitudine de autism. ( schizotim 194". Autismul este o tulburare severă de dezvoltare, de natură neurobiologică. Ea apare fie la naștere, fie la vârsta de 2-3 ani, dar poate fi diagnosticată în unele cazuri chiar la 18 luni sau mai devreme. "Autismul tipic face
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
asupra propriei persoane, un mod de gândire desprins de real, o predominare a vieții interioare 193". Dar Henri Piéron nu se oprește aici. În continuare, el definește noțiunea de "autist" astfel: "Individ care adoptă o atitudine de autism. ( schizotim 194". Autismul este o tulburare severă de dezvoltare, de natură neurobiologică. Ea apare fie la naștere, fie la vârsta de 2-3 ani, dar poate fi diagnosticată în unele cazuri chiar la 18 luni sau mai devreme. "Autismul tipic face parte din tulburările
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
atitudine de autism. ( schizotim 194". Autismul este o tulburare severă de dezvoltare, de natură neurobiologică. Ea apare fie la naștere, fie la vârsta de 2-3 ani, dar poate fi diagnosticată în unele cazuri chiar la 18 luni sau mai devreme. "Autismul tipic face parte din tulburările spectrului autismului (TSA) sau tulburările pervazive de dezvoltare (PDD) care includ diverse forme de manifestare ale afecțiunii: de la autismul sever până la sindromul Asperger (cei afectați de acest sindrom au limbaj, o inteligență chiar genială, dar
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
o tulburare severă de dezvoltare, de natură neurobiologică. Ea apare fie la naștere, fie la vârsta de 2-3 ani, dar poate fi diagnosticată în unele cazuri chiar la 18 luni sau mai devreme. "Autismul tipic face parte din tulburările spectrului autismului (TSA) sau tulburările pervazive de dezvoltare (PDD) care includ diverse forme de manifestare ale afecțiunii: de la autismul sever până la sindromul Asperger (cei afectați de acest sindrom au limbaj, o inteligență chiar genială, dar manifestă deficiențe de comunicare și socializare). Celelalte
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
2-3 ani, dar poate fi diagnosticată în unele cazuri chiar la 18 luni sau mai devreme. "Autismul tipic face parte din tulburările spectrului autismului (TSA) sau tulburările pervazive de dezvoltare (PDD) care includ diverse forme de manifestare ale afecțiunii: de la autismul sever până la sindromul Asperger (cei afectați de acest sindrom au limbaj, o inteligență chiar genială, dar manifestă deficiențe de comunicare și socializare). Celelalte tulburări din spectru sunt: sindromul Rett, tulburarea dezintegrativă a copilăriei, PDD-NOS (tulburarea pervazivă de dezvoltare nespecificată altfel
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]