1,176 matches
-
de aici provine. El i? a jalonat opera istoric? , critică literar? ? i celelalte activit?? i ? i l? au adus �n politic?. �n acest sens, via? a lui alc? tuie? te un tot care nu poate fi �n? eles dec�ț ca atare. Drepturile moderne la autodeterminare le? au fost de folos rom�nilor. Iorga le? a asigurat argumente istorice � drepturi istorice. �nainte de apari? ia �Noii ? coli� �n anii �3044, interpret? rile sale asupra istoriei rom�nilor nu au fost contestate. Dar chiar ? i dup? aceea, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alte insule maghiare �ntinse din cadrul majorit?? îi rom�ne (sau germane), erau izolate de zonele locuite de unguri. Era imposibil că acestea s? fie incluse �n Ungaria f? r? a?i priva pe tot at�? ia rom�ni de dreptul lor la autodeterminare. Acest lucru a fost f? cut �n 1940, c�nd, �n urma Dictatului de la Viena, Transilvania a fost �mp? r? it?. Era oare Ungaria din perioada interbelic? mul? umit? de aplicarea principiului autodetermin? rîi, care �i l? să numai teritoriile cu o majoritate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu o majoritate maghiar? incontestabil?? Autorul c? r? îi de fă?? , educat �n Ungaria, are unele �ndoieli. Spiritul general era: �Nem! Nem! Soha! (Nu! Nu! Niciodat?!) Ungaria nu va accepta niciodat? Acordul de la Versailles! � Ideea general? � �Dreptate pentru Ungaria! � � nu era autodeterminarea, ci, a? a cum spunea un c�ntec: �Mindent vissza ami a mi�nk volt! � (�Vrem �napoi tot ce a fost al nostru�). Toate c? r? ile de istorie, toate lec? iile de geografie, toate h? r? ile care circulau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cerc�nd s?? i �napoieze c�teva zone locuite doar de unguri. �n ciuda faptului c? �l admira pe Măsar? k, Iorga a avertizat c? un asemenea gest va deschide o cutie a Pandorei, �ntruc�ț era convins c? revizionismul integral ? i nu autodeterminarea era scopul urm? riț de unguri; �Scopul ungurilor este s? restaureze �Ungaria a? a cum a fost ? i cum Ungaria nu poate fi��20. S? medit? m pu? în asupra rezultatului ofertei lui Măsar? k. Guvernul maghiar nu l? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
domină �n Imperiul austro? ungar) �n schimbul uneia de relativ? insignifian?? , ? i toate acestea �n numele �autodetermin? rîi� at�ț de cinic aplicat?! Datorit? acestui e? ec al autodetermin? rîi pentru unguri va deveni revizionismul maghiar at�ț de puternic. Iorga sus? inea c? nu autodeterminarea, ci restitutio ad integrăm era scopul urm? riț de unguri. Versailles era locul unde acest lucru putea fi verificat! Dar nu s? a �nt�mplat a? a. �n ceea ce prive? te politică intern? a Rom�niei, care de? inea o mare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Partidul Comunist Rom�n, dar comuni? ții nu prea aveau ce s?? i ofere unei ?? ri a c? rei populă? ie era �n propor? ie de 80% alc? tuit? din ?? răni. Cominternul i? a impus Partidului Comunist Rom�n o platform? care prevedea autodeterminarea pentru Transilvania, Basarabia, Dobrogea ? i Bucovina, adic? dezmembrarea Rom�niei Mari. Acest lucru le? a dovedit multor rom�ni faptul c? URSS? ul era tot Rusia ? i inamicul na? ional num? rul unu. �n ciuda disperatei situa? îi economice ? i sociale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i despre rela? iile ungaro? rom�ne �nainte de declan? area dezbaterii �nver? unate dintre istoricii maghiari ? i rom�ni din a doua jum? țațe a deceniului 1930? 1940. Că ? i URSS? ul, care nu a recunoscut niciodat? dreptul la autodeterminare al teritoriilor pierdute de Imperiul ? arist (? i care refuză s? recunoasc? revenirea Basarabiei �n cadrul grani? elor Rom�niei) sau că bulgarii, care nu acceptau pierderea Cvadrilaterului (sudul Dobrogei), Ungaria nu a considerat niciodat? Tratatul de Pace de la Trianon drept irevocabil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de na? ionalism. Odat? cu apari? ia pericolului german iminent care amenin? a Austria ? i Cehoslovacia, dezbaterile revizioniste au devenit tot mai �nver? unate, ele fiind conduse de c? tre istorici. Pe ce se puteau baza argumentele revizioniste maghiare? Pe autodeterminare? �n nici un caz. Revizionismul maghiar a recurs ? i la argumente geografice, adic? la unitatea geografic? natural? a bazinului carpatin din jurul Ungariei 195. Cel de al treilea argument revizionist decurgea dn cel de al doilea: unitatea economic? ? i avantajele unei Ungarii Mari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iei Mari ? i ale Iugoslaviei. Dac? existau avantaje pentru Imperiul Habsburgic, acest lucru nu era neap? raț valabil ? i pentru Ungaria istoric?. R? m�nea �n picioare argumentul privind drepturile istorice ale ungurilor asupra bazinului carpatic. Ast? zi, argumentul decisiv este autodeterminarea (cu toate c? hoț? r�rea Conferin? ei de la Yalta o punea �ntre paranteze). Totu? i, dac? ? inem cont de interpretarea tradi? ional? a istoriei ungurilor, o interpretare feudal? aristocratic? , ale c? rei concepte politice erau tot mai greu de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
problemele celor dou? mari minorit?? i, ocup�ndu? se mai �nt�i de minoritatea maghiar? �n articole ap? rute ? i sub form? de bro? ur? cu titlul Hungarica. Iorga le repro? a ostilitatea ireconciliabil? fă?? de administra? ia rom�n? , refuzul de a accepta autodeterminarea rom�nilor ? i manevrele menite s? duc? la revizuirea tratatelor de pace. A pus la st�lpul infamiei caracterul reac? ionar al institu? iilor maghiare medievale, a atacat �cultură subgerman? � a ungurilor ? i le? a amintit de asuprirea din trecut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
legat de str? mo? îi rom�nilor de pește dou? mii de ani (�). Multe alte fapte istorice atest? caracterul rom�nesc al Basarabiei, pe care p�n? ? i ru? îi l? au respectat p�n? �n 1870. Anul 1918 a adus cu el autodeterminarea acestui ? inut. Declară? ia demonstra c? Bucovina de Nord nu apar? inuse niciodat? Rusiei. Mai mult, se sublinia faptul c? nu avuseser? loc nici un fel de negocieri, brutalul ultimatum �nc? lc�nd dreptul la autodeterminare a trei milioane de ?? răni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1918 a adus cu el autodeterminarea acestui ? inut. Declară? ia demonstra c? Bucovina de Nord nu apar? inuse niciodat? Rusiei. Mai mult, se sublinia faptul c? nu avuseser? loc nici un fel de negocieri, brutalul ultimatum �nc? lc�nd dreptul la autodeterminare a trei milioane de ?? răni rom�ni. Rom�nia declară solemn c? refuz? s? recunoasc? o asemenea violare a legilor internă? ionale. Acest document era �semnat de fondatorii autodetermin? rîi Rom�niei Mari�. To? i cei care jucau un rol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aveau ce pierde atunci c�nd au sosit sovieticii 15. Dar acesta era unghiul de vedere al evreilor. Din unghiul de vedere al lui Iorga (at�ț de profund r? nit �n m�ndria să na? ional? ? i de negarea dreptului la autodeterminare al majorit?? îi rom�ne? ți), totul se reducea la furia fă?? de lipsă de loialitate a evreilor ? i de preferarea unui comunism instituit de inamicul na? ional num? rul unu. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? rom�nii au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ionalismului balcanic �n ultimii 150 de ani. Beneficiind de prosperitatea postbelic? , comunitatea european? a ignorat �ns? contradic? iile g�ndirii sociale ? i politice ale Europei moderne: pe de o parte, legea internă? ional? privind inviolabilitatea frontierelor, iar pe de alt? parte dreptul la autodeterminare. (Acolo unde populă? iile s�nt omogene, ca �n fosta Cehoslovacie, autodeterminarea este u? or de respectat. �n Balcani ? i �n alte p? r? i �ns? nu este a? a. Occidentul într? �n panic? �n loc s? ac? ioneze cu hoț? r�re. Europa central
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
comunitatea european? a ignorat �ns? contradic? iile g�ndirii sociale ? i politice ale Europei moderne: pe de o parte, legea internă? ional? privind inviolabilitatea frontierelor, iar pe de alt? parte dreptul la autodeterminare. (Acolo unde populă? iile s�nt omogene, ca �n fosta Cehoslovacie, autodeterminarea este u? or de respectat. �n Balcani ? i �n alte p? r? i �ns? nu este a? a. Occidentul într? �n panic? �n loc s? ac? ioneze cu hoț? r�re. Europa central? r? s?ritean? ? i fosta URSS s�nt cu siguran?? p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ional ? i autonomia acestuia. O asemenea contagiune va distruge �n ambele cazuri ? i pentru mult? vreme ? ansa realiz? rîi unei Europe unite cl? dit? pe prosperitate ? i democra? ie. Epoca lui Iorga era ? i mai agitat?. Motivul era atunci tot autodeterminarea na? ional? periclitat? ? i frustrat?. Sesiz? m ? i adesea condamn? m manifest? rile blamabile ale na? ionalismului, dar trebuie totu? i s? recunoa? tem c? na? ionalismul constituie un ingredient ? i o realitate politic? incontestabil? ? i vital? , mai durabil? dec
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a c? ror ap? rare (că a membrilor familiei) devenea o �Lege Suprem? � c? reia totul i se supunea. Dar aceast? �Lege Suprem? � eminescian? era permanent defensiv?. Dificultatea apare atunci c�nd �ncerc? m s? aplic? m o astfel de autodeterminare �ntr? o regiune at�ț de amestecat?. Cum s? proced? m cu ea? Aici, na? ionalismul nu este considerat drept o extrem?. Datorit? unei istorii sinuoase, el a devenit o condi? ie a supravie? uirii. Ideologii ? i birocra? îi ur? sc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
S?ar putea presupune c? , pentru Iorga, democra? ia se sf�r? ea acolo unde �ncepea na? ionalismul. Iorga respectă democra? ia ? i admitea sistemul politic predominant �n ?? rile prietene ? i aliate ale Rom�niei. El ? tia de ce Pre? edintele Wilson sprijinea autodeterminarea Rom�niei. De? i Iorga dorea unitatea tuturor rom�nilor că egali, iar partizanatul s? u pentru democra? ie din primul deceniu al perioadei interbelice era sincer, el nu consideră democra? ia de tip occidental din Rom�nia că un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
identitate era bazat? pe un nou na? ionalism european, pe o cooperare voluntar? �ntru asigurarea libert?? îi ? i bel? ugului pentru oameni egali că pozi? ie (dup? modelul sistemului cantoanelor elve? iene), nu constituie un na? ionalism incompatibil cu umanitatea. Autodeterminarea este un drept recunoscut pe plan internă? ional. Cu toate acestea, exact a? a cum libert?? ile individuale nu trebuie s? contravin? libert?? ilor celorlal? i, autodeterminarea (dreptul de a accede la un statut internă? ional) nu poate garanta suveranitatea unor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
modelul sistemului cantoanelor elve? iene), nu constituie un na? ionalism incompatibil cu umanitatea. Autodeterminarea este un drept recunoscut pe plan internă? ional. Cu toate acestea, exact a? a cum libert?? ile individuale nu trebuie s? contravin? libert?? ilor celorlal? i, autodeterminarea (dreptul de a accede la un statut internă? ional) nu poate garanta suveranitatea unor entit?? i neviabile, incapabile s? asigure securitatea, locuri de munc? sau respectarea independen? ei cet?? enilor lor. Doar o experien?? de secole, o mo? tenire comun? , o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
astfel de �mprejur? ri, pentru Rom�nia se poate g? și o solu? ie echitabil? �n privin? a Transilvaniei sau a Basarabiei, dar mai exist? o solu? ie ? i �n alt? parte a Balcanilor. �n acest mod poate fi rezonabil? contradic? ia dintre autodeterminare ? i inviolabilitatea frontierelor. Alternativă este revenirea la anarhie internă? ional? sau la o reprimare brutal?. Dac? vor veni asemenea vremuri, va fi oare Iorga considerat drept un vizionar sau �un om al secolului al XIX-lea�? Probabil c? ambele. Dac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de mobilitate, de angajare, respectiv de pregătire în vederea angajării ori asupra posibilităților de dezvoltare a carierei este o altă măsură menită să ducă la îndeplinirea acestor deziderate. Toate acestea au funcționalitate dacă individul are deprinderi de învățare autonomă, autodirijată, de autodeterminare, dorința de a se perfecționa continuu, de a-și planifica evoluția în carieră, de a-și căuta singur locuri de muncă. Aceste capacități sunt stimulate însă de accesul la informare, la finanțarea pregătirii (de exemplu, conturile individuale de învățare), la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dacă structura socială nu acționează prea opresiv asupra sa. Autorul dezvoltă tehnici de centrare asupra adultului, unele apropriate de terapie, neputându-se vorbi însă despre o teorie coerentă, abordarea sa fiind unilaterală, care se referă doar la potențialul adultului de autodeterminare. Pornind de la ideile anterior menționate și de la cercetările lui Maslow, Malcom Knowles (apud Jarvis, 1983), părintele andragogiei, încearcă să sistematizeze ideile psihologiei umaniste, punctând principalele caracteristici ale învățării la vârsta adultă: apare o schimbare în imaginea de sine, adulții fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a cursantului și asumarea inițiativei și responsabilității sale. Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze: participarea voluntară, colaborarea, respectul față de ceilalți, acțiunea (praxisul), un spirit de reflecție critică, autodeterminarea. Facilitarea presupune mai ales stabilirea unei relații dialogice, în care cunoașterea este co-creată prin comunicare deschisă și cooperare, profesorul doar sprijinind desprinderea înțelesurilor și semnificațiilor. De multe ori, facilitatorii acompaniază mai degrabă aspectul social și relațional al învățării de grup
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de mobilitate, de angajare, respectiv de pregătire în vederea angajării ori asupra posibilităților de dezvoltare a carierei este o altă măsură menită să ducă la îndeplinirea acestor deziderate. Toate acestea au funcționalitate dacă individul are deprinderi de învățare autonomă, autodirijată, de autodeterminare, dorința de a se perfecționa continuu, de a-și planifica evoluția în carieră, de a-și căuta singur locuri de muncă. Aceste capacități sunt stimulate însă de accesul la informare, la finanțarea pregătirii (de exemplu, conturile individuale de învățare), la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]