1,607 matches
-
era înzestrat cu spirit analitic și era capabil să penetreze, să deslușească și să transpună plastic caracterul unui model, Mihai Cămăruț a lăsat foarte puține portrete. Cele câteva existente la Pinacoteca ieșeana - Portretul soției, Metalurgist din Zlatna, Inginerul Sandu Grigore, Autoportret, fac dovada acestei înzestrări, din păcate, insuficient cultivate. Peisagist înnăscut el a preferat să zugrăvească oamenii în mijlocul naturii, în păduri, pe dealuri și câmpii, înfrățiți cu pământul reavăn al gliei și cu minunatele frumuseți ale acesteia. Iată de ce, aproape întotdeauna
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
după ce-și făceau datoria pe ogor Registrul cromatic al picturii lui Mihai Cămăruț este surprinzător de variat în raport cu ținuta stilistică unitară a creației sale, iar cel tematic conține aproape toate genurile artei penelului: peisaje, flori, nuduri, naturi statice, portrete, autoportrete, scene de muncă, scene de gen, compoziții istorice. De toată aceste categorii de subiecte, el s-a apropiat întotdeauna cu marea bucurie de a le zugrăvi, de a le retrăi și transfigura în sine însuși, de a le converti frumusețile
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
definitiv al Uniunii artiștilor Plastici din România. 1950-1960 Este profesor de pictură la Școala Medie de muzică și artă plastică „Octav Băncilă din Iași. Este directorul acestei școli până în anul 1955. 1954 Participă la Expoziția interregională de la Iași cu lucrările Autoportret, Flori, Natură moartă cu pești, Peisaj din Iași, Iașiul văzut de la Moara de Vânt și Struguri. 1955-1963 Este președinte al Uniunii Artiștilor Plastici - Filiala Iași. 24 1956 Este vicepreședinte al juriului expoziției interregionale de la Iași. Expune 16 lucrări dintre care
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
de Artă din Iași - ediție consacrată pictorului Mihai Cămăruț - se deschide la Iași, în „Sala Voievozilor de la Palatul Culturii o expoziție personală cu lucrări din colecția artistului și din patrimoniul Muzeului Ieșean de Artă. Figurează cu lucrarea Muncitor la Zlatna (Autoportret) în expoziția intitulată „Autoportretul în pictura românească organizată de Muzeul de Artă din Iași. Donează 11 tablouri în ulei și 12 în acuarelă Muzeului orășenesc din Fălticeni, prinos de dragoste și prețuire pentru locurile natale. 27 1977 U.A.P.Filiala
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
ediție consacrată pictorului Mihai Cămăruț - se deschide la Iași, în „Sala Voievozilor de la Palatul Culturii o expoziție personală cu lucrări din colecția artistului și din patrimoniul Muzeului Ieșean de Artă. Figurează cu lucrarea Muncitor la Zlatna (Autoportret) în expoziția intitulată „Autoportretul în pictura românească organizată de Muzeul de Artă din Iași. Donează 11 tablouri în ulei și 12 în acuarelă Muzeului orășenesc din Fălticeni, prinos de dragoste și prețuire pentru locurile natale. 27 1977 U.A.P.Filiala Iași organizează în sala
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
portocala? TEST PRIVIND TRĂSĂTURI CARACTERIALE a) Dacă un prieten al tatei te invită la cumpărături și-ți dă posibilitatea să iei câte mașinuțe vrei, la ce număr de mașinuțe te-ai hotărât? Motivează ți alegerea! b) Realizează în câteva rânduri „autoportretul”! c) Realizează o compunere cu titlul „Despre mine” TEST „FAMILIA MEA” Este un desen realizat de elevi, test ce pune în evidență: relațiile copilului cu părinții; relațile copilului cu frații; relațiile copilului cu alți membrii ai familiei; preocupările importante ale
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
puterilor, naratorului-personaj îi încolțește în gând ideea sinuciderii cu cloroform, chiar înainte de operația la care urma să fie supus. O expresie a eului în oglindă a naratorului-personaj din romanul Întâmplărilor o putem identifica tot într-un tablou al lui Munch, Autoportret, Dansul morții. Textul lui Blecher devine astfel un ,,dans" al personajului întru moarte. Tabloul lui Munch este cu atât mai reprezentativ pentru opera lui Blecher, în contextul în care personajul său se gândește de nenumărate ori la el ca la
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
dans" al personajului întru moarte. Tabloul lui Munch este cu atât mai reprezentativ pentru opera lui Blecher, în contextul în care personajul său se gândește de nenumărate ori la el ca la o persoană moartă în existența dată. Edvard Munch, Autoportret, Dansul morții, 1915333. Încercarea personajului lui Blecher, din acest prim roman, de a identifica ,,locuri bune" în speranța radierii ,,locurilor rele" eșuează în final. În Vizuina luminată, mai mult decât în primele două romane, personajul va încerca în zadar să
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lui Novalis și Kierkegaard, se află în scris. Jurnalul care îmbină realitatea cu irealitatea și nu în ultimul rând cu actul confesiv funcționează ca un pretext pentru ceea ce Kierkegaard numea ,,studiul sufletului". Două alte picturi celebre ale lui Munch, intitulate Autoportret, au un detaliu comun semnificativ ochii închiși ai bărbatului reprezentat. Edvard Munch, Autoportret, 1912334 Edvard Munch, Autoportret , 1915335 Ochiul închis pentru exterior al pictorului Munch, la fel ca cel al scriitorului Blecher, se va deschide în interior dând naștere unei
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
irealitatea și nu în ultimul rând cu actul confesiv funcționează ca un pretext pentru ceea ce Kierkegaard numea ,,studiul sufletului". Două alte picturi celebre ale lui Munch, intitulate Autoportret, au un detaliu comun semnificativ ochii închiși ai bărbatului reprezentat. Edvard Munch, Autoportret, 1912334 Edvard Munch, Autoportret , 1915335 Ochiul închis pentru exterior al pictorului Munch, la fel ca cel al scriitorului Blecher, se va deschide în interior dând naștere unei noi realități, realitatea dictată de suflet. Aceeași preocupare o găsim și la un
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ultimul rând cu actul confesiv funcționează ca un pretext pentru ceea ce Kierkegaard numea ,,studiul sufletului". Două alte picturi celebre ale lui Munch, intitulate Autoportret, au un detaliu comun semnificativ ochii închiși ai bărbatului reprezentat. Edvard Munch, Autoportret, 1912334 Edvard Munch, Autoportret , 1915335 Ochiul închis pentru exterior al pictorului Munch, la fel ca cel al scriitorului Blecher, se va deschide în interior dând naștere unei noi realități, realitatea dictată de suflet. Aceeași preocupare o găsim și la un apropiat a lui Munch
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
portocala? TEST PRIVIND TRĂSĂTURI CARACTERIALE a) Dacă un prieten al tatei te invită la cumpărături și-ți dă posibilitatea să iei câte mașinuțe vrei, la ce număr de mașinuțe te-ai hotărât? Motivează ți alegerea! b) Realizează în câteva rânduri „autoportretul”! c) Realizează o compunere cu titlul „Despre mine” TEST „FAMILIA MEA” Este un desen realizat de elevi, test ce pune în evidență: relațiile copilului cu părinții; relațile copilului cu frații; relațiile copilului cu alți membrii ai familiei; preocupările importante ale
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
un pluriperspectivist. Și aceasta dintr-un deziderat al autenticului, pe care l-a expus în Noua structură..., ca și în alte locuri. De ce să nu acceptăm însă că autenticul constă, în unele cazuri, în multiplicarea, prin varii personaje, a aceluiași autoportret, obsedat de propriile "felii de viață"? Să mai mire pe cineva pasiunea delirantă a lui Ladima pentru triviala Emilia, când viața intimă a lui Camil Petrescu se consuma în compania unor actrițe dintre cele mai obscure? Ipoteza noastră verifică printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ca eroi solari, Ladima se situează în cealaltă extremitate; la primii doi existența trăită într-o perpetuă lumină ține de vocație, pe când la ultimul e mai degrabă un deziderat spre care nu poate accede decât cu prețul unor eforturi neplăcute. Autoportretul lui Ladima conține vădite tușe ofidiene: "Hrăniți cu putrezime, de asemenea, / Se-ngrașe nuferii suavi și gemeni. Eu, plin de bale și vâscos, greu lupt, / Alăturea, din soare să mă-nfrupt.//"110 În această luptă pentru captarea energetismului solar, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
acest adevăr, în ciuda răbufnirilor zeflemitoare cu tentă pozitivistă lansate de Bulgăran. Neputând să evite căderea, mai speră că, prin operă, va fi capabil să sfideze spațiul și timpul asemeni unui Orfeu modern. Într-o atare ipostază, Ladima ne amintește de autoportretul liric al lui Eminescu din a doua strofă a poeziei Numai poetul. Spre a nu forța nota să admitem că sfârșitul cărții și prăbușirea simbolică a avionului semnifică dispariția simultană a celor două personae. Atât la propriu, cât și la
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să asalteze și să reînvestească fără încetare subiectivitatea, asemeni valurilor care înconjoară o epavă pe plajă."183 Într-o astfel de situație, am fi tentați să ne gândim la un rudiment de mise en abyme , opera ascunzând, în varii ocazii, autoportretul scriitorului. Se pare că, în acest progres în conștientizare, "...autorul se așază tacit în Locul în afara lumii de unde descrie evenimentul percepției: fiecărui termen al descrierii empirice i se adaugă indicele conștiință a"184. Reprezentanții Noului roman francez au fost unanimi în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
traversează opera, creând relații transversale și neierarhizate. Constantul derapaj expresiv al subiectivității are ca principal factor determinant o "dispariție locutorie."405 Ficționalizarea eului auctorial creează permutări circulare, o tensiune incitantă a lecturii, care sesizează, frapant, opera in fieri ca un autoportret sui-generis (v. capitolul I, în care am surprins aceeași conotație autobiografică, însă din perspectiva psihanalizei). Structura circulară a romanului poate fi probată multiplu, dar relevă și un alt aspect nu lipsit de importanță pentru raportarea la complexul Pygmalion. Doamna T.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
voluptăți textualiste, încercând să corporalizeze în permanență ideea de complicație interioară. Acesteia i se asociază un simbol poetic dintre cele mai ofertante: oglinda, în care Liviu Apetroaie vede, natural, catalizatorul perfect pentru procesul de autoscopie. În puține cazuri (Festin corbesc, Autoportret, Drum), hemograma poeziei sale nu evidențiază tulburări conceptuale uriașe, ceea ce nu dăunează însă deloc discursului. Dimpotrivă, acesta face un pas înainte, inclusiv în sensul unei purificări formale. Abia atunci "liviu apetroaie mai scrie și azi câte ceva/ deși hârtia se ceartă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
membrele materiei,/ face totul să palpite". Până la urmă însă, chiar și plânsul are, pentru Bogdan Baghiu, certe valențe tămăduitoare: "doar lacrimile/ vor să mai fie una ca alta./ fericita contopire în identitatea suferinței și a Creației". Inclusiv în cele Zece autoportrete în acuarela nebuniei, o lumină stranie transfigurează spovedania misticului care știe, precum Vassilis Vitsakis, că "este una cu acest tot, divin și veșnic", ce i se revelează prin eros. Referințe critice (selectiv): Adrian Alui Gheorghe, în "Convorbiri literare", nr. 4
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
proză, recenzii, tablete și traduceri la "Convorbiri literare", "România literară", "Vatra", "Cronica", "Dialog", "Contrapunct", "Contrafort", "Sud-Est", "Dilema", "Timpul", "Observator cultural", "Viața românească", "Monitorul", "Ziarul de Iași". Cărți de versuri: Măceșul din magazia de lemne, Editura Junimea, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Editura Junimea, Iași, 1986; Tabieturile nopții de vară, Cartea Românească, București, 1989; Existență acută, Cartea Românească, București, 1994; Blanc, Editura Vinea, București, 2000; Ultima patrie, Editura Paralela 45, Pitești, 2007; Areal, antologie de poezie 1982-2007, Editura Paralela 45, Pitești, 2011
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dragoste (II). Calitățile majore ale poeziei de debut scrise de Mariana Codruț (prospețimea și delicatețea imaginilor, acuratețea desenelor care instituie un real modelat după chipul propriei sensibilități poetice, austeritatea expresiei) vor trece și în cărțile următoare ale poetei, Schiță de autoportret (Editura Junimea, Iași, 1986) și Tabieturile nopții de vară (Cartea Românească, București, 1989). Poemele incluse în acestea din urmă, mai cizelate și mai combative, exploatează îndeosebi problematica atât de ofertantă a crizei interioare. Aceasta își asociază stările obișnuite melancolia profundă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aventurii în plan conceptual, poetic și existențial a cuvântului", așa cum crede Rodica Draghincescu; existau suficiente arte poetice și în primele trei cărți ale Marianei Codruț (cuvintele, despre poezie, exorcism pentru un cuvânt magic, poemul, poetul și plăsmuirile sale, schiță de autoportret), și toate articulau o viziune coerentă asupra cuvântului ca esență organică ori alteritate a ființei: "poezia e spaima/ care-ti izbește violent/ sângele în artere/ când/ brusc trezit în miez/ de noapte ai impresia/ că te privește cineva/ prin ferestre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
viziune coerentă asupra cuvântului ca esență organică ori alteritate a ființei: "poezia e spaima/ care-ti izbește violent/ sângele în artere/ când/ brusc trezit în miez/ de noapte ai impresia/ că te privește cineva/ prin ferestre" poezia, din Schiță de autoportret. În plan tematic, mult mai pregnantă pare și este și firesc să fie așa, din moment ce acest volum este primul apărut după '89 problematica libertății (requiem pentru o duminică pierdută), a culpei individuale sau colective pentru asumarea unei existențe canonice, înseriate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de tăcere./ Își urma pas cu pas Nebunia (cu care ani de-a rândul/ împărțise aceeași flacără)./ În nopțile lui albe aduna pietre/ cu care urma să dureze o mare construcție.// Cine știe dacă nu era ocrotit de vreun zeu!" (Autoportret la persoana a treia). Altminteri, Daniel Corbu se arată adesea preocupat de marile interogații ale poeziei moderne. Corolarul lor este, în fond, raportul chinuit dintre o identitate până la urmă precară și o alteritate finalmente agresivă. Pe deplin convins că l
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Sonata ce-alungă norii din Altarul de pelin). O feminitate ce speră să convertească întreg universul, prin credința într-o iubire solară, totală, care să dea sens întregului trăit, dar și vag perceputului sau revelației. Vocea lirică feminină își creionează autoportrete ambivalente, în care principiul oximoronic pare a ordona virtuți și păcate, valori și vicii (undeva amintește, direct, "biografia cu păcat și înalt"). În esență însă, individualitatea poetică ce se relevă în Scrisori pe frunze și Altarul de pelin își refuză
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]