8,361 matches
-
cercetări mai amănunțite care să coreleze trăsăturile / opozițiile verbale de mod, timp, aspect care reies din analiza transparadigmatică a formelor verbale analitice și sintetice cu paleta largă de interpretare a acestor forme pentru a identifica pozițiile exacte de generare a auxiliarelor și, respectiv, poziția sau pozițiile în care se deplasează verbul lexical. Credem însă că intuiția că funcția principală a auxiliarelor românești este de a marca valori de mod și/sau modalitate este corectă, fapt care explică în mod direct deplasarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbale analitice și sintetice cu paleta largă de interpretare a acestor forme pentru a identifica pozițiile exacte de generare a auxiliarelor și, respectiv, poziția sau pozițiile în care se deplasează verbul lexical. Credem însă că intuiția că funcția principală a auxiliarelor românești este de a marca valori de mod și/sau modalitate este corectă, fapt care explică în mod direct deplasarea înaltă a verbului lexicalîn structuri analitice în română (cf. (85)-(86) supra): verbul lexical valorizează trăsăturile de timp (și aspect
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este de a marca valori de mod și/sau modalitate este corectă, fapt care explică în mod direct deplasarea înaltă a verbului lexicalîn structuri analitice în română (cf. (85)-(86) supra): verbul lexical valorizează trăsăturile de timp (și aspect), întrucât auxiliarul este înzestrat cu trăsături de mod/modalitate și nu cu trăsături de timp. Spre deosebire de română, în franceză verbul lexical rămâne în domeniul vP (88), dat fiind că auxiliarul satisface în mod direct atât trăsăturile de timp, cât și trăsăturile de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
85)-(86) supra): verbul lexical valorizează trăsăturile de timp (și aspect), întrucât auxiliarul este înzestrat cu trăsături de mod/modalitate și nu cu trăsături de timp. Spre deosebire de română, în franceză verbul lexical rămâne în domeniul vP (88), dat fiind că auxiliarul satisface în mod direct atât trăsăturile de timp, cât și trăsăturile de mod (cf. (87)). 3.1.3.3 Derivarea formelor analitice românești Spre exemplificare, să derivăm o formă de condițional precum cea din exemplul (91). (91) Aș (mai) citi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din această poziție este vizibil pentru ACORD cu proiecțiile din domeniul flexionar IP și valorizează trăsăturile centrelor ASP0și T0, însă nu și pe cele ale centrului MOOD0. Trăsăturile centrului MOOD0, care amalgamează modul și modalitatea în structurile cu un singur auxiliar, sunt satisfăcute prin INSERAREA auxiliarului de condițional în MOOD0. S-a subliniat în mod repetat că auxiliarele românești (nonpasive) sunt centre (v., mai recent, Hill și Alboiu 2016); astfel, auxiliarele se inserează în mod direct în centrele funcționale ale căror
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru ACORD cu proiecțiile din domeniul flexionar IP și valorizează trăsăturile centrelor ASP0și T0, însă nu și pe cele ale centrului MOOD0. Trăsăturile centrului MOOD0, care amalgamează modul și modalitatea în structurile cu un singur auxiliar, sunt satisfăcute prin INSERAREA auxiliarului de condițional în MOOD0. S-a subliniat în mod repetat că auxiliarele românești (nonpasive) sunt centre (v., mai recent, Hill și Alboiu 2016); astfel, auxiliarele se inserează în mod direct în centrele funcționale ale căror trăsături le satisfac, MOOD0 în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ASP0și T0, însă nu și pe cele ale centrului MOOD0. Trăsăturile centrului MOOD0, care amalgamează modul și modalitatea în structurile cu un singur auxiliar, sunt satisfăcute prin INSERAREA auxiliarului de condițional în MOOD0. S-a subliniat în mod repetat că auxiliarele românești (nonpasive) sunt centre (v., mai recent, Hill și Alboiu 2016); astfel, auxiliarele se inserează în mod direct în centrele funcționale ale căror trăsături le satisfac, MOOD0 în cazul românei. Ulterior procesului de ACORD, verbul lexical se deplasează în specificatorul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care amalgamează modul și modalitatea în structurile cu un singur auxiliar, sunt satisfăcute prin INSERAREA auxiliarului de condițional în MOOD0. S-a subliniat în mod repetat că auxiliarele românești (nonpasive) sunt centre (v., mai recent, Hill și Alboiu 2016); astfel, auxiliarele se inserează în mod direct în centrele funcționale ale căror trăsături le satisfac, MOOD0 în cazul românei. Ulterior procesului de ACORD, verbul lexical se deplasează în specificatorul proiecției de timp. (92) a. MOODP qp MOOD0 TP [iMood][Cond][3] qp
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
b. limba de lemn a acestui rinocer bolsevic !... mai duce-te-ai unde și-o-nțărcat dracu' ,,copchii(http://www.curaj.net/?p=27301) Din discuția de până acum rezultă că denumirile date de gramaticile tradiționale sunt destul de înșelătoare: valoarea principală a auxiliarului de "viitor" este de a marca, în primul rând, modul indicativ. Rămâne de văzut, în special în situația timpurilor irrealis, care este diviziunea precisă a marcării trăsăturilor gramaticale, i.e. în ce măsură au auxiliarele românești și valori de temporalitate, pe lângă valori de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gramaticile tradiționale sunt destul de înșelătoare: valoarea principală a auxiliarului de "viitor" este de a marca, în primul rând, modul indicativ. Rămâne de văzut, în special în situația timpurilor irrealis, care este diviziunea precisă a marcării trăsăturilor gramaticale, i.e. în ce măsură au auxiliarele românești și valori de temporalitate, pe lângă valori de mod și modalitate, dată fiind diviziunea lui Reichenbach (1947) (cf. și Giorgi și Pianesi 1997) între timp al vorbirii / timp al evenimentului / timp al referinței 48. În orice caz, din perspectivă comparată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de mod și modalitate, dată fiind diviziunea lui Reichenbach (1947) (cf. și Giorgi și Pianesi 1997) între timp al vorbirii / timp al evenimentului / timp al referinței 48. În orice caz, din perspectivă comparată, s-a subliniat în repetate rânduri că auxiliarele nu marchează doar valori de timp, ci se pot asocia cu / pot gramaticaliza orice valoare din proiecția extinsă verbală. În cadrul unei cercetări comparate impresionante, Anderson (2006) arată că auxiliarele pot marca timpul (în limbi ca: Canela-Krahô (Macro-Jê, Brazilia), Wambaya (Australia
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
caz, din perspectivă comparată, s-a subliniat în repetate rânduri că auxiliarele nu marchează doar valori de timp, ci se pot asocia cu / pot gramaticaliza orice valoare din proiecția extinsă verbală. În cadrul unei cercetări comparate impresionante, Anderson (2006) arată că auxiliarele pot marca timpul (în limbi ca: Canela-Krahô (Macro-Jê, Brazilia), Wambaya (Australia), Jingulu, Tuvan, Turkmen, Tswana), modul și/sau modalitatea (în limbi ca: Mapudungu (Araucanian, Chile), Xakas, Tswana (familia bantu, Botswana), Betta Kurumba (familia dravidiană, India), Chepang (Tibeto-Burman, Nepal), Ngiyambaa (Australia
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Betta Kurumba (familia dravidiană, India), Chepang (Tibeto-Burman, Nepal), Ngiyambaa (Australia)) sau aspectul (în limbi ca: GtaɁ, Rama (Chibchan, Nicaragua), Loniu (limbă austroneziană, Papua Noua Guinee), Raga (limbă austroneziană, Vanuatu), Lavukaleve (limbă papuașă de est, East Papuan; Insulele Solomon)).Faptul că valoarea principală a auxiliarelor românești este de a marca modul nu este foarte surprinzătordeci din perspectivă comparată. Gramaticalizarea auxiliarelor românești ca mărci de mod nu este specială din punct de vedere istoric. Să analizăm auxiliarul a avea (< lat. habere)din structura perfectului compus. În
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
GtaɁ, Rama (Chibchan, Nicaragua), Loniu (limbă austroneziană, Papua Noua Guinee), Raga (limbă austroneziană, Vanuatu), Lavukaleve (limbă papuașă de est, East Papuan; Insulele Solomon)).Faptul că valoarea principală a auxiliarelor românești este de a marca modul nu este foarte surprinzătordeci din perspectivă comparată. Gramaticalizarea auxiliarelor românești ca mărci de mod nu este specială din punct de vedere istoric. Să analizăm auxiliarul a avea (< lat. habere)din structura perfectului compus. În primul rând, comparând toate formele sintetice ale verbului plin (lexical) a avea (94) cu formele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
est, East Papuan; Insulele Solomon)).Faptul că valoarea principală a auxiliarelor românești este de a marca modul nu este foarte surprinzătordeci din perspectivă comparată. Gramaticalizarea auxiliarelor românești ca mărci de mod nu este specială din punct de vedere istoric. Să analizăm auxiliarul a avea (< lat. habere)din structura perfectului compus. În primul rând, comparând toate formele sintetice ale verbului plin (lexical) a avea (94) cu formele auxiliarului a avea (95), observăm că din structura auxiliarului lipsesc chiar morfemele care marchează valorile gramaticale
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
românești ca mărci de mod nu este specială din punct de vedere istoric. Să analizăm auxiliarul a avea (< lat. habere)din structura perfectului compus. În primul rând, comparând toate formele sintetice ale verbului plin (lexical) a avea (94) cu formele auxiliarului a avea (95), observăm că din structura auxiliarului lipsesc chiar morfemele care marchează valorile gramaticale verbale; cu alte cuvinte, auxiliarul este redus la o parte din rădăcină (vizibilă în structura unora dintre formele sintetice ale verbului plin) plus morfemele de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din punct de vedere istoric. Să analizăm auxiliarul a avea (< lat. habere)din structura perfectului compus. În primul rând, comparând toate formele sintetice ale verbului plin (lexical) a avea (94) cu formele auxiliarului a avea (95), observăm că din structura auxiliarului lipsesc chiar morfemele care marchează valorile gramaticale verbale; cu alte cuvinte, auxiliarul este redus la o parte din rădăcină (vizibilă în structura unora dintre formele sintetice ale verbului plin) plus morfemele de persoană. (94) a avea ca verb lexical a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din structura perfectului compus. În primul rând, comparând toate formele sintetice ale verbului plin (lexical) a avea (94) cu formele auxiliarului a avea (95), observăm că din structura auxiliarului lipsesc chiar morfemele care marchează valorile gramaticale verbale; cu alte cuvinte, auxiliarul este redus la o parte din rădăcină (vizibilă în structura unora dintre formele sintetice ale verbului plin) plus morfemele de persoană. (94) a avea ca verb lexical a. Indicativ prezent a-m av-e-m a-i av-e-ți ar-e a-u b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a-u b. imperfect av-ea-m av-ea-m av-ea-i av-ea-ți av-ea-ø av-ea-u c. mai-mult-ca-perfect av(-)u-sese-m av(-)u-sese-m av(-)u-sese-i av(-)u-sese-ți av(-)u-sese-ø av(-)u-sese-ø d. Subjonctiv prezent (să) a-m avem a-i av-eți aib-ă aib-ă (95) a avea ca auxiliar în structura indicativului perfect compus a-m a-m a-i a-ți ar-e a-u În al doilea rând, auxiliarul de perfect compus (în română) își are originea în formele de prezent ale verbului latinesc habere în structuri posesive
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
u-sese-ø av(-)u-sese-ø d. Subjonctiv prezent (să) a-m avem a-i av-eți aib-ă aib-ă (95) a avea ca auxiliar în structura indicativului perfect compus a-m a-m a-i a-ți ar-e a-u În al doilea rând, auxiliarul de perfect compus (în română) își are originea în formele de prezent ale verbului latinesc habere în structuri posesive (lat. Habeo epistulas scriptas '(lit.) Am scrisori scrise') reanalizate diacronic ca structuri perfective (Am scris scrisori) (v. Harris 1982; Pinkster 1987
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Habeo epistulas scriptas '(lit.) Am scrisori scrise') reanalizate diacronic ca structuri perfective (Am scris scrisori) (v. Harris 1982; Pinkster 1987; Adams 2013: 615-651; Roberts 2013 pentru limbile romanice; Rosetti 1968, Caragiu-Marioțeanu 1969, Dimitrescu 1978 pentru română): (96) lat. habere> rom. auxiliarul a avea habeo>aibu>amu (prin analogie cu 1PL) > am habes>ae>ai habet>ae(t) >a habemus>aemu† >amu>am habetis>aeți† >ați *habunt‡ >au †aemu, aeți - atestate în aromână ‡cf. și faciunt>facunt, atestat în inscripțiile latine din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
amu>am habetis>aeți† >ați *habunt‡ >au †aemu, aeți - atestate în aromână ‡cf. și faciunt>facunt, atestat în inscripțiile latine din Dacia Setul de trăsături ale verbului latinesc habere din structuri posesive reanalizate ulterior diferă de setul de trăsături ale auxiliarului a avea din structura perfectului compus: (97) Seturi de trăsături lat. habere rom. auxiliarul a avea [+indicativ] [+indicativ] [+prezent] [+structură tematică] Reanaliza verbului habere ca auxiliar este un tip obișnuit de gramaticalizare care respectă operațiile sintactice specifice acestui proces (Roberts
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
faciunt>facunt, atestat în inscripțiile latine din Dacia Setul de trăsături ale verbului latinesc habere din structuri posesive reanalizate ulterior diferă de setul de trăsături ale auxiliarului a avea din structura perfectului compus: (97) Seturi de trăsături lat. habere rom. auxiliarul a avea [+indicativ] [+indicativ] [+prezent] [+structură tematică] Reanaliza verbului habere ca auxiliar este un tip obișnuit de gramaticalizare care respectă operațiile sintactice specifice acestui proces (Roberts și Roussou 2003), identificate în general în formarea auxiliarelor romanice (Ledgeway 2012: 121-129): - slăbire
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbului latinesc habere din structuri posesive reanalizate ulterior diferă de setul de trăsături ale auxiliarului a avea din structura perfectului compus: (97) Seturi de trăsături lat. habere rom. auxiliarul a avea [+indicativ] [+indicativ] [+prezent] [+structură tematică] Reanaliza verbului habere ca auxiliar este un tip obișnuit de gramaticalizare care respectă operațiile sintactice specifice acestui proces (Roberts și Roussou 2003), identificate în general în formarea auxiliarelor romanice (Ledgeway 2012: 121-129): - slăbire semantică / pierdere de trăsături semantice (engl. semantic bleaching/weakening); - pierderea structurii tematice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de trăsături lat. habere rom. auxiliarul a avea [+indicativ] [+indicativ] [+prezent] [+structură tematică] Reanaliza verbului habere ca auxiliar este un tip obișnuit de gramaticalizare care respectă operațiile sintactice specifice acestui proces (Roberts și Roussou 2003), identificate în general în formarea auxiliarelor romanice (Ledgeway 2012: 121-129): - slăbire semantică / pierdere de trăsături semantice (engl. semantic bleaching/weakening); - pierderea structurii tematice: în Habeo epistulas scriptas '(lit.) Am scrisori scrise', lat. habeo atribuie el însuși rolul tematic Temă obiectului direct epistulas scriptas, pe când în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]