1,280 matches
-
doctorul amenințîndu-i cu pumnul. N-auziți că se apropie de noi? Strigătul de ajutor nu se mai auzi, în schimb ceva cu mult mai curios le reținu tuturor atenția îmbolnăvindu-i de groază. Pe lîngă răgetele leului se mai făceau auzite strigăte de elefanți, de maimuțe, de leoparzi și chiar de tigri. Nu mai era pentru nimeni nici o îndoială. Ceea ce spusese doctorul la început, și anume că se aflau în fața unui fenomen mai mult decît curios, era perfect adevărat. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Nord. De la o vreme încoace, până și barba i se închisese la cu loare. Chipul i se ascuțise, se colțuroșise într-un profil ca de cer chez, cu perciuni deja argintii, incongruenți cu chica întu necată și vocea din ce în ce mai rar auzită. Pe urmă începuseră festinurile. Rar era căpitanul să nu dea o masă de pomină, cu zeci și zeci de invitați de seamă, cât timp îl avea pe Ivan la bord. Îl am pe rus cu mine. Gătește rață la cuptor
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o mișcare lentă, derulată parcă cu încetinitorul. Practic, înainte de a se întoarce, mintea lui trebui mai întâi să se desprindă de imaginea cadavrului ca să perceapă mai clar situația. Îi trebuiră câteva secunde bune până să stabilească o analogie între zgomotul auzit și un alt sunet asemănător. Roți de cauciuc pe pardoseala de marmoră: X. Privi în jurul lui cu hotărârea fermă a celui pregătit la orice. Înghețat, îl contemplă pe monstrul de plastic. Apoi își îndreptă atenția asupra celor care intraseră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
mai îndrăznea să-l întrebe de coada calului. Dimpotrivă, oamenii îl îndemnau să le povestească el din cele multe știute de prin satele vecine. Iar el nu se lăsa prea mult rugat, că avea plăcerea și știința povestirii unor întâmplări auzite sau la care a fost parte. Așa, odată, și-a amintit de șfabii de la Adâncata, care erau niște plugari pe cinste... Aveau cai dresați, ce arau singuri, fără greșuri. Cât despre șuruburi și fierăraie, ce să mai vorbim! Știau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să-i alunge presupusele temeri. El, care până nu demult se bucurase ori de câte ori se aflase în compania acestui băiat, acum, când se punea problema să viețuiască împreună, începuse să aibă o serie de rezerve. Chiar dacă nu le exprima cu glas auzit, acestea se conturau în murmure și gestică și se puteau deduce din întregul lui comportament. Uneori, erau și întrebări de genul: - Mămică, Vișinel va sta de acum tot timpul la noi!? - Te incomodează? - Nu-l vezi, nu respectă nici cele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o ceață moale. Și însăși ceața din care sunt făcute cuvintele astea e doar un alt cu vânt, inutil și fără putere. Nu simte vreo amețeală. Se miră pentru o fracțiune de secundă. Apoi continuă să fre doneze melodia cuvintelor auzite acum oare cât timp. Oare cât o fi trecut de când vocea lui le-a rostit. Acum plutește. Norul nu mai e nicăieri. Uită. Totul. Deo dată. Tot ce există nu mai are sens. Cuvintele iartă mă nu au existat niciodată
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
hibernal. Clubul era vizitat doar pentru jocul de cărți, pentru întîlniri sau dineuri cu carafe mari de vin roșu și bufet abundent. Uneori, un petrecăreț cobora pentru puțin timp, ademenit de zgomotele și lumina din partea liniștită a clădirii. Se făceau auzite comentarii afurisite. David rînjea și dădea o replică mult mai spirituală. În vestiar, apa era oprită, așa că, după ultimul exercițiu, plecam direct acasă. David își încăleca bicicleta englezească, și, în vreme ce se îndepărta, striga un scurt rămas-bun. Îmi puneam jacheta peste
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Până la urmă s-a învoit. Ne petrecem zilele în două ture, mergem pe palier ca la serviciu, avem un caiet în care notăm tot ce auzim dincolo de ușă. Umplem pagină după pagină cu toate convorbirile telefonice, cu bufniturile și trosniturile auzite. O dată ne-am speriat rău de tot. Am auzit ceva ca și cum s-ar fi ciocnit două locomotive, am vrut să intervenim, dar zgomotele se succedau foarte repede - aripi de elicopter, strigăte de ajutor, cineva număra cu voce tare, cineva tăia
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
atâtea nopți, crezând că se bucurau de o croazieră de vis, așa cum le-a fost promis în afișul de la agenția de voiaj. PRĂJITURĂ CU NUCI SAU BISCUIȚI CU VANILIE? În încăpere totul încremenise, nimeni nu îndrăznea să-și lase respirația auzită, doar unchiul Traian, întins în patul său mirosind a transpirație și lavandă, trăgea puternic aer în piept, își umfla cu el burta ce tremura ca o piftie și îl elibera apoi printre dinți, purtând mirosul greu și amar al gurii
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
În a directoarei acesteia, pentru tot ce s-a Întâmplat, acolo, pentru care lumea zice că ne-am cam făcut de rușine! Aș!, i s-a răspuns, ministerului, de către inspectorat. De ce? Cum, adică, aș!? Aș, așa, după cum presupunem că bine auziți. Cum, altfel, ați dori? Am dori așa cum ordonăm. Ia mai lăsați-ne În pace, și nu ne mai ordonați, dumneavoastră, nimic. Pentru că nu mai aveți cui ordona. Dar, voi, ce sunteți, acolo? Elevele, elevii, directoarea - ce sunt? Elevii și elevele
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
le aduce. În fiecare gând al meu răsună în mod inevitabil ecourilor ideile gânditorilor pe care i-am citit sau cu care am conversat. Acest orgolios "eu" de autor dă seama în bună măsură de o fericită combinare a ideilor auzite anterior la care se adaugă, răzleață, câte o idee originală; de multe ori și cele originale au fost rostite deja de gânditori pe care nu i-am citit. Ce mai motivează în acest caz dorința de a scrie? Poate faptul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
întreruptă. - Desigur, fu de acord super-comandantul. Salvarea dură cam douăzeci de minute. În acest răstimp, toată lumea stătea, ciudat de tăcută, și aștepta. Oamenii păreau să privească, dar nu unul la altul, ci undeva în depărtare. Brusc, se făcu din nou auzită vocea aceea de băiat, dintr-un difuzor ascuns în tavan: - Da, vreau ca acela să fie de față. Nu-l lăsați să scape! Gosseyn hotărî că "acela" trebuia să fie el. I se păru că tonul împăratului nu sunase prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Omul Când omul este fericit devine mai îngăduitor, mai înțelegător, mai bun. Noroc Omul se naște cu sau fără noroc; acesta fiind un dat al sorții. Grav Într-o societate cârmuită de incompetenți și netrebnici poporul nu-și poate face auzite nedreptățile, umilințele și sărăcia. Indiferență Indiferența demnitarilor față de cei ce i-au ales a devenit o stare de spirit obișnuită în România. Parlament Parlamentul supradimensionat și corupt este un adevărat Rai pentru îmbogățiții tranziției. Legislație O legislație clară și cuprinzătoare
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
mult lucrurile simple, încercând să anticipăm ce a vrut să spună celălalt, încât mintea noastră muncește haotic neînțelegând ce vrem de fapt. Din două cuvinte spuse de cineva, noi creăm un adevărat roman de dragoste sau de război, în funcție de cuvintele auzite. Ne supunem mintea la o muncă inutilă, încercând să anticipăm ce-a vrut să spună vecina sau prietena la un anumit timp și dacă azi nu ne-a spus nimeni nimic, ne ducem cu mintea la ieri și tot așa
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
la multe altele, am ajuns la concluzia că cel mai practic mod de exprimare este „jurnalul”, pentru că zilnic, sau aproape zilnic, se întâmplă ceva deosebit, ceva care te pune pe gânduri, sau își aduci aminte de ceva important trăit sau auzit care se cere scos la lumină. Așa că, de azi începând, am deschis acest jurnal care, treptat, va ajunge și la dumneavoastră, dragi cititori ai confesiunilor mele. Doresc din tot sufletul ca ceea ce am de transmis să fie bine înțeles și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
citiți și că cercetați cât mai mult și, documentați fiind, să vă oferiți momente de observație și de experiență luminoasă. Dar nu uitați că toți, dar absolut toți cercetătorii și inițiații, medicii și clarvăzătorii pe care i-am citit sau auzit recomandă același lucru: RUGĂCIUNEA. De aceea acum și aici repet pentru toți: - Rugați-vă! Când și cum puteți înțelege rugăciunea; chemați Lumina și puterea Crucii, Acoperământul Măicuței noastre și IUBIREA - din care izvorăște totul. Doamne ajută ! și nu uitați: „Nu
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ideii, în vastele sale poeme, între care Domnișoara Hus reprezintă tipul cel mai caracteristic. Pompilui CONSTANTINESCU Modul de existență pe care ni-l propune poezia ermetică a lui Ion Barbu este viața în spirit. Ce devine figura lumii văzute sau auzite pentru cine o privește din acest unghi? Există oare în poezia lui Barbu imagini care să poată fi realizate auditiv sau vizual? Desigur, pe ici și colo se lămurește câte o armonie a naturii auzită cu preciziune. Astfel, când ni
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dus degetele la gură. Încă sîngera. — Problemă de fuste? Întrebă el. Puteați să vă scutiți singur de așa ceva. Femeile din țara asta, v-o spun eu, care am văzut multe la viața mea, sînt niște habotnice și niște frigide. Așa cum auziți. Îmi aduc aminte de o mulătriță pe care am lăsat-o În Cuba. Ascultați-mă pe mine, altă lume, ehei, altă lume. Iar femeia caraibiană ți se lipește de trup cu ritmul acela insular și-ți șoptește „ay, papito, dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cu penumbra, am rămas nemișcați În pragul apartamentului. Am auzit răsuflarea emoționată a portăresei și am perceput mirosul acru de sudoare pe care-l emana. M-am simțit ca un hoț de morminte, cu sufletul Îmbătat de lăcomie și dorință. — Auziți, ce-o fi zgomotul ăsta? a Întrebat portăreasa, neliniștită. Ceva flutura prin beznă, alertat de prezența noastră. Mi s-a părut că Întrezăresc o formă palidă plutind la capătul holului. — Porumbei, am zis eu. Trebuie că s-au strecurat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
își mângâie barba. „Măi, să fie! Bătrânul știe sigur a cui e crâșma sau...” Nu apuc însă să-mi termin gândul, că îl aud: Fă bine, fiule, și urmează-mă în...Iad! Fac ochii mari, nevenindu-mi să cred cele auzite, dar și mai surprins am rămas când l-am văzut că - râzând sănătos - face primul pas peste pragul crâșmei...Îl urmez fără să scot o vorbă. La mesele din crâșmă stau târgoveți de toate felurile. Printre ei zăresc oameni în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Domnul trebuie să scrie câte un hrisov în fiecare zi? Sau însuși vodă trebuie să umble prin vămi și pe la porțile cetăților? De nu vei lua aminte la cele ce ți-am spus, vei plăti cu capul! Auzitu-m-ai?! Auzit, mărite doamne! Și cer iertare măriei tale. Voi veghea cu strășnicie toate locurile unde se plătește vamă și voi îndrepta lucrurile, măria ta! Așa să faci, boier Udrea! Altmintrelea!!! a sfârșit vorba vodă, cu tunet în glas și vâlvătăi în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
împopoțonată cu tot felul de hârtiuțe și decupaje din ziare, arată ca o corcitură între o paparudă și-un caloian bun de dus cu alai în Jijia. Într-un colț, Mat bate într-o cutie de tablă ritmul unei compoziții auzite numai de el și fluieră pentru a marca pasajele mai importante. Biju zace pe linoleum. Înalță puțin fruntea doar pentru a arunca, fornăit, vreun poem: „Shhh...dopuri în pălării galbene vinete shhhh... păianjenii scurmă pământul shhh pânzele lor mirosind a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
atunci îl înțeleg și îl aprob pe domnul procuror. Dar dacă omul a urmărit să înlocuiască nu numai nedreptatea cu dreptatea, ci să înlăture chiar cruzimea, atunci cer iertare instanței, dar nu pot decât să-mi exprim surprinderea pentru cele auzite ieri în această sală. Domnul procuror a pledat cu înfocare și intransigență pentru ceea ce credeam depășit. Pentru aplicarea legii talionului. Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi. Crimă pentru crimă, acesta a fost de fapt îndemnul pe care ni l-a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
undeva, în tunel, o încăpere inundabilă care comunica, printr-o galerie, cu râul. Sau un curs subteran; Castelanii lucraseră, în ascuns, sute de ani la străpungerea muntelui; o făcuseră cu meșteri străini, acum își aminteau bătrânii o seamă de povești auzite, demult, de la alți bătrâni. După înmormântarea celor înecați - o sărbătoare aproape, pentru că durerea pentru cei duși s-a dovedit mai mică decât spaima de-acum trecută -, paza de la donjon a fost ridicată. În locul acesteia va fi instalat un ghid ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mână? Pașii simetrici, parcă înșirați de-a lungul unei axe invizibile, parcă desenați la câțiva centimetri deasupra ierbii. Îi era frică să nu strivească alți pași: Poate pe aici a trecut Dumnezeu. Vorbea poticnit, în șoaptă, în gând. Se credea auzit, ascultat, înțeles. Vorbea ca și cum ar fi înșirat mărgele pe o sfoară, peste care, mai apoi, călugării ar fi înnodat rugăciuni. Zâmbea cât să descrețească măști de duminică: Ochii închiși, dragilor, ochii închiși... Pentru voi, soarele se exfoliază din fotografii, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]