1,144 matches
-
constituie un fir director. Un altul ar putea fi reprezentat de procesul asimilării/instituționalizării critice a avangardei. Sub acest aspect, capitolele metacritice și, mai ales, studiul despre receptarea lui Urmuz încearcă să urmărească procesul legitimării interne și externe a fenomenului avangardist, complexele „sincroniste” sau, după caz, „protocroniste” implicate în recuperarea critică a acestuia, precum și căile de asimilare a noutății artistice radicale. Bibliografie Ediții. Beletristică, antologii Antologia literaturii române de avangardă, ediție de Sașa Pană, studiu introductiv de Matei Călinescu, Editura pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
broker de iahturi care-și avea birourile În port. Își juca și ea după posibilități rolul de tîrfă, strîngînd din buze și legănîndu-și șoldurile, de mă făcea să mă-ntreb dacă toate astea nu erau capriciile vreunui director de teatru avangardist care monta În aer liber, sub formă de happening, Mahagonny(##notă - Titlul original este Aufstieg und Fall der Stadt Mahagonny (Ascensiunea și decăderea orașului Mahagonny); operă cu subiect politico-satiric compusă de Kurt Weill, pe un libret de Bertolt Brecht. Prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cu satin roz patinat, cu mobila lui Cedric Gibbons 1 moștenită de la una dintre bunicile lui Lauren, care fusese starletă de cinema și cu tablourile de Rothko 1 și Rauschenberg 2, salonul de primire al lui Lauren părea un budoar avangardist. De obicei este impecabil, dar, În noaptea aia, era presărat cu perechi strălucitoare Îmbrăcate cu ingenioase costume Închiriate, care respectau tema petrecerii. Doi adolescenți superbi, sprijiniți nonșalant de balconul din față care dădea În stradă, erau costumați ca Jean Harlow
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
urma să mă schimb Într-o rochie nouă, din jerse, pe care o cumpărasem de la Daryl K cu câteva zile Înainte ca el să se Întoarcă. Avea o croială oarecum neconvențională, fapt care mă făcea să mă simt un pic avangardistă și sexy. „Phoebe are dreptate“, mă gândeam În sinea mea, În timp ce-mi puneam rochia pe mine. Să fii soție era infinit mai plăcut atunci când erai Îmbrăcată frumos. Exact când Începeam să toc ceapa, sună soneria: cu siguranță erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de celebru pentru lucrările artistice pop-art pe care le adăpostea, că nimeni nu a putut refuza o astfel de invitație, nici măcar Sophia. Pretextul a fost un cocktail În cinstea lui Prince Angus, cum era poreclit tipul, de fapt un artist avangardist specializat În instalații, din Glasgow. Expoziția lui urma să se deschidă În seara următoare la galeria de artă „Gagosian“. Nimeni nu știa numele real al lui Prince Angus, dar, În New York, nimănui nu Îi pasă cum Îi cheamă, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de expoziții. Iluziile ne mai cenzurează cât de cât disperarea. Parâmele te sprijină. Dar îți interzic zborul. Speranța poate învinge orice Goliat. Ideea de paradis terestru nu mai rezistă nici ca utopie. Frenezia tinerilor are ritm, nu și stil. Operele avangardiste sunt greu de citit, nu de scris. Nu numai filosofii noștri o duc greu. Ca să poată trăi, grecul Platon vindea ulei de măsline în Egipt. Și în artă, gloabele cred că sunt cai de cursă. Nu cred că ateii au
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
omul devine ori șampanie, ori oțet. Cu timpul, din capodopere încep să se retragă flăcările. Timpul devine cutremurător abia când i se zărește vârful cozii. La tortul aniversar, fiecare festivitate aduce o lumânare în plus. În numai câteva decenii, ideile avangardiste ajung prejudecăți. Trecerea în mileniul al treilea mi s-a părut o șampanie banală și călduță. Timpul mută zgura de pe o glorie pe alta. Procreația la om reprezintă speranța spre eternitate. Scriu ca să mai calmez dușmănia timpului. Magma timpului curge
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
artă, ori valsezi, ori falsezi. Arta poate fi săgeata care pleacă din arcul unei insatisfacții majore. Autorul se clarifică prin receptori. Imediat, ori la depărtări de secole. În artă, estetica este regină, iar etica - o incomodă damă de companie. Poezia avangardistă e un amalgam de confuzii și de contuzii lingvistice. Jurnalele oamenilor celebri sunt fotografii ale epocii. Mai mult sau mai puțin retușate. În artă și în iubire, toți vor să ajungă în finală. Și nimeni nu vrea să retrogradeze. În
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a mai avut loc. Unele opere „ de artă ” actuale par a fi o vomă a spiritului. În artă, ca și în agricultură, putrefacțiile îngrașă patul germinativ. Scriitorii pot îmbătrâni frumos amestecați printre cuvinte. Artistul caută nectarul din semeni. Fără răzvrătirile avangardiste, nu se poate ajunge la liniștea clasică. Arta ne aspiră din banal și ne propulsează spre inefabil. Ierarhizarea artiștilor contemporani poate fi și o golănie a conjuncturilor. Cât timp la masa de lucru se mai află un mare scriitor, putem
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
transforma în substanța activă a creației. Receptarea artei moderne este chin , nu divertisment. Misiunea unor epoci e să incinereze capodopere. Artiștii longevivi nu prea încap în legende. Drogul lui Hamlet se numește melancolie. Arta nu poate fi o perpetuă băltire avangardistă. Artistul - un pelerin al absolutului. Puternice sunt doar culturile intens polemice. Deviza imposturii : când nu poți să - convingi, enervează - i ! Arta poate contribui la împingerea existenței spre conștiință. Criza lecturii constă fie în absența cititorului, ori în superficialitatea prestației lui
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
expunerea că lucrări independente în expoziții anuale, cu precizarea că ele erau proiecte care vizau o finalitate publică. Portretistica în creația Doamnei Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu ocupă un loc important. Artista nu a căutat, în reprezentările portretistice, formule plastice de interpretare numaidecât avangardiste. Ea a rămas fidelă modelului, urmărind caracterul și expresia fiecărei personalități pe care o reprezenta. Subliniază trăsăturile prin accentuarea planurilor având în vedere importantă luminii că vehicul al expresivității prin punerea în valoare a datelor caracterologice ce definesc personajul în
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
expunerea că lucrări independente în expoziții anuale, cu precizarea că ele erau proiecte care vizau o finalitate publică. Portretistica în creația Doamnei Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu ocupă un loc important. Artista nu a căutat, în reprezentările portretistice, formule plastice de interpretare numaidecât avangardiste. Ea a rămas fidelă modelului, urmărind caracterul și expresia fiecărei personalități pe care o reprezenta. Subliniază trăsăturile prin accentuarea planurilor având în vedere importantă luminii că vehicul al expresivității prin punerea în valoare a datelor caracterologice ce definesc personajul în
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Soden și Dieppe. Se revoltă, deznădăjduiește, se înfurie. Însă mânia nu a reușit niciodată să țină moartea în șah. Marie se stinge în 1884, la 25 de ani, încă fecioară... Clara Malraux și flirtul experimental Clara Malraux, o altă maestră avangardistă a flirtului din perioada Belle Époque, se aseamănă la fel de mult pe cât se deosebește de această Marie Bashkirtseff, cu un destin atât de tragic. Se aseamănă deoarece, ca și tânăra rusoaică, provine dintr-o familie de străini, de evrei și germani
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în Occident, traducînd un proces de modernizare și de occidentalizare extrem de complex și extrem de contestat. Modernismul este definit ca "un întreg complex de răspunsuri la peisajul istoric modern în continuă schimbare" mai curînd decît ca un răspuns la opera artiștilor avangardiști, ca Baudelaire, și la mișcările artistice care au articulat anumite impulsuri moderne și care s-au revoltat împotriva formelor prestabilite ale culturii, încercînd să producă inovații în artă (și uneori și în viață). 38 Această tendință de a susține că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
considere că acest gen de filme este pronunțat profeminist; de fapt, așa cum se întîmplă cu majoritatea genurilor, are atît o latură progresistă, cît și una reacționară, așa după cum voi arăta în cele ce urmează. 14 Beck a fost fondatorul formulei avangardiste de Living-Theatre și a fost el însuși un radical toată viața. 15 Clover îl prezintă pe indianul Taylor ca pe reprezentantul unei naturi mai feminine cu care tatăl trebuie să intre în contact (1992:94), dar nu remarcă semnificația de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de rezistență în viața de zi cu zi, prin limbă, stil, atitudine și relații sociale. Exprimarea afro-americanilor prin artefacte culturale este evidentă în formele adoptate de cultura media studiate în acest capitol, dar își găsesc expresia și în forme mai avangardiste ale culturii. În cinematografie, de exemplu, Tongues Untied (1989) al lui Marlon Riggs exprimă experiențele homosexualilor negri, oprimarea lor de către cultura centrală și atitudinile contradictorii ale lui Riggs cu privire la albi și la statutul de alb. Daughters of the Dust (1991
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
noi, produse prin mijloace electronice. În mod similar, Home of the Brave combină numerele muzicale cu narațiunea, cu fragmente din viața de zi cu zi, cu elemente de dramă și comedie și cu elemente multimedia. Ca urmare, într-o manieră avangardistă, Anderson utilizează tehnici postmoderniste pentru a pune problema artei și lărgește hotarele acesteia prin reprezentațiile ei. Acestea nu pot fi cumulate pentru a produce o anumită semnificație unificatoare, "textul" fiind total fragmentat, punctat de momente euforice, dar fără sensuri mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
noi drumuri în teoria socială contemporană și au reprezentat o provocare la adresa ortodoxismului dominant. Teza pe care el a susținut-o, aceea a unei rupturi radicale cu societatea modernă, i-a conferit statutul de profet al postmodernității în cercurile teoreticienilor avangardiști din întreaga lume. Baudrillard a proclamat dispariția individului, a economiei politice, a sensului, a adevărului și a factorului social în formațiunile sociale contemporane. Acest proces de transformare dramatică, de mutație, impune teorii și concepte în întregime noi pentru a descrie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnologiei de vîrf și cultura străzii, sau la conștiința tehnologică și cultura care unifică starea actuală a tehnologiei cu schimbările de sens, mentalitate și mod de viață, asociate cu subculturile boeme. Mișcarea cyberpunk presupune, ca fenomen subcultural, o atitudine marcat avangardistă față de tehnologie și cultură, fiind gata să îmbrățișeze noul și gata să se revolte împotriva structurilor stabile de putere și a autorităților pentru a accede la experiențe noi și pentru a utiliza noile tehnologii. "Strada își are foloasele sale", îi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și ironia, în plan secund persistând refuzul viziunii tradiționale asupra relației dintre individ și istorie. Jurnal despre Čarnojević a apărut în 1921, la Belgrad, în biblioteca "Albatros", având un pregnant caracter autobiografic și o importanță aparte în evoluția discursului literar avangardist. Experiența în Primul Război Mondial, trăită la vârsta deplinei conștiințe de sine, devine, în acest jurnal-roman, catalizatorul unor transformări interioare semnificative. Soldatul rătăcitor, zăcând febril pe un pat mizer de spital, se proiectează într-un personaj fabulos, cu o biografie
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prezența lui H. Bonciu în viața culturală interbelică sub semnul unei evoluții atipice. Două aspecte i-au transformat scrierile în subiect de dezbatere, din perspective antagonice, însă. Primul vizează natura incertă a esteticii operei sale - un expresionism marcat de accente avangardiste, cu frecvente alunecări spre onirism și suprarealism. Poet și prozator, H. Bonciu mizează pe o formulă expresivă hibridă, mai ales în cazul celor două romane, Bagaj... și Pensiunea doamnei Pipersberg, romane de graniță, stranii și aproape de neînțeles pentru gusturile literare
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fericire pentru noi, în ceea ce privește întâlnirea dintre avangardă și literatura pentru copii, nici Occidentul nu stă prea bine. Între 26-30 septembrie a.c., în orașul Nörrkoping din Suedia, cercetătorii pasionați de acest subiect, veniți din toată lumea, au încăput în amfiteatrul, și el avangardist, al Universității Linköping. O concluzie generală a întâlnirii ar fi aceea că, în vârful de lance al esteticii literare moderne s-au aflat uneori, în multe dintre culturile europene (dar și în cele influențate de avangarda europeană), autori și artiști
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prin care copilul ține de sacru și de reprezentările pure, primitive ale lumii și ale limbajului, a avut o influență remarcabilă în cultura rusă, la autori precum El Lissitzky sau Vladimir Lebedev, ale căror cărți pentru copii sunt veritabile realizări avangardiste. În cultura română, ca în majoritatea culturilor din spațiul european, există scriitori pentru care întâlnirea dintre insurecția avangardistă și cărțile pentru copii a fost posibilă. Fără a instaura un gen aparte, Eugène Ionesco și Gellu Naum au scris câteva cărți
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
o influență remarcabilă în cultura rusă, la autori precum El Lissitzky sau Vladimir Lebedev, ale căror cărți pentru copii sunt veritabile realizări avangardiste. În cultura română, ca în majoritatea culturilor din spațiul european, există scriitori pentru care întâlnirea dintre insurecția avangardistă și cărțile pentru copii a fost posibilă. Fără a instaura un gen aparte, Eugène Ionesco și Gellu Naum au scris câteva cărți în spiritul insolitei întâlniri, iar Tudor Arghezi și Ana Blandiana au extins suprafața de contact între literatura română
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
literaturii de avangardă realizată de Marin Mincu, deși Ionesco a fost avangardist dincolo de grupări, proiecte sau manifeste. Ion Pop face puțină dreptate acestor texte minore, cam uitate, într-o cronică mai recentă din revista "Apostrof": desigur, Elegiile "nu sunt încă avangardiste", dar, "în universul lor "mic", sună foarte autentic". De asemenea, poemele doar evocă lumea vârstei infantile prin decor și impresia generală de teatru de păpuși melancolic și neliniștitor. Ele nu se adresează copiilor, ci doar expun o lume miniaturală, în
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]