4,011 matches
-
propune o descentralizare a studiilor privitoare la partide și o perspectivă comparatistă. Schemele de analiză nu sunt menite să observe aceleași efecte în contexte naționale diverse; cu toate acestea, perspectiva comparatistă ajută la găsirea de explicații și mai ales la avansarea mai prudentă în observarea evoluțiilor partidelor din această regiune. Pentru De Waele, procesul de tranziție democratică consecutiv căderii zidului Berlinului a făcut ca partidele politice ale acestor țări să se înscrie, spre deosebire de partidele occidentale, pe mai mulți versanți ai unor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
elitarist anti-egalitarist, nici republican, nici regalist, un naționalist europenizant, un tradiționalist sincronizant cu măsură și un autoritarist atent la tot ce ține de "protecția socială". Un rural(izant) anti-proletar(izant). Un paseist organicist pentru care progresul tehnologiei nu-i decât avansare ucigătoare. Un evoluționist gradualist, antirevoluționar, antibolșevic (dar... nici menșevic). Cu un nesmintit respect pentru tradiție, pentru ortodoxie și heterosexualitate, pentru familie, onoare militară, cultul eroilor, liberalism economic și conservatism cultural, incorporabil, cred, în sfera acelui Old Whig despre care vorbea
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
50 WP-0,06 %; Topsin M 70 WP-0,1 % etc. 11.1.10. Fuzariozele plantelor floricole Fusarium oxysporum Simptome. Indiferent de forma specializată a ciupercii, boala se manifestă prin decolorarea frunzelor din vârful plantelor și o ușoară veștejire a lor. Odată cu avansarea bolii, se observă îngălbenirea totală a frunzelor, veștejirea și apoi uscarea plantelor. La soiurile tolerante (soiuri rezistente nu există) se observă îngălbenirea parțială a frunzelor și o încetinire a creșterii. În secțiunile practicate în tulpinile plantelor bolnave, se observă o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
b. Să trăiască din datorii este firesc pentru ei. (105) Că a recunoscut e meritoriu. Formele verbale nepersonale care pot ocupa poziția de subiect sunt infinitivul, gerunziul și participiul (cf. GALR, II: 343). Enunțurile cu gerunziu sunt frecvent reorganizate, prin avansarea subordonaților gerunziului în poziții sintactice ale verbului-predicat (verbul purtător al morfemelor flexionare de număr și persoană): (106) a. Se aude [apropiindu-se o mașină]. - GV apropiindu-se o mașină ocupă poziția de subiect al verbului predicat se aude; b. [Se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Se aude o mașină apropiindu-se sunt oferite de acord. Indiferent de topică, dacă nominalul subiect al gerunziului este la plural, utilizarea verbului predicativ la singular este foarte puțin acceptabilă (utilizarea singularului este simțită de vorbitori ca incorectă). Prin urmare, avansarea nominalului din grupul gerunziului într-o poziție sintactică a verbului predicativ este aproape obligatorie în limba română: (107) a. Se aud apropiindu-se niște mașini. b. ?? Se aude apropiindu-se niște mașini. (enunțul este incorect gramatical) (108) a. Se văd
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
urma să plece, noi urma să plecăm, voi urma să plecați, ?ei urma să plece b. eu urmam să plec, tu urmai să pleci, el urma să plece, noi urmam să plecăm, voi urmați să plecați, ei urmau să plece Avansarea nominalului nu atrage obligatoriu acordul, dar pentru unele verbe, exemplele fără acord au un grad de acceptabilitate mai redus decât cele cu acord: (132) a. ?Pachetele era să cadă din camion. b. Niște copii părea că râd. c. ? Ele a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
rămas ca noi să aducem cărțile", iar (132)b are sensul "Dintre toți, noi am mai rămas să aducem cărțile (ceilalți le-au adus)". Din aceste lecturi, reiese că (133)a este o propoziție cu operatorul modal a rămâne și avansarea pronumelui din GCompl (să aducem noi cărțile), care nu declanșează acordul. (133)b este o propoziție cu verbul a rămâne plin semantic. Între (134)a și (134)b diferențele sunt de registru de limbă (standard vs. colocvial). Ambele propoziții sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cărțile), care nu declanșează acordul. (133)b este o propoziție cu verbul a rămâne plin semantic. Între (134)a și (134)b diferențele sunt de registru de limbă (standard vs. colocvial). Ambele propoziții sunt cu operatorul modal a rămâne și avansarea nominalului din GCompl (că noi venim mâine). Unii operatori modali pot fi urmați de un GV cu verbul la supin, care poate să cuprindă un nominal, în poziția de complement direct: (135) GV cu verb tranzitiv la supin urmat de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
parte este predicat. Prepoziția partitivă este un element cu caracteristici de determinant și de prepoziție, simbolizat prin D/Po (cu statut de centru). O parte, care este o proiecție maximală, se ridică la Spec,GD/P. Urma lăsată de această avansare este o variabilă. Substantivul plural din poziția N2 este subiectul unei proiecții GFlex aflate mai jos în ierarhia sintactică, în Spec,GFlex: (12) Do [GD/P [GN o parte] [din [GFlexstudenți [ej]... Conform lui Ștefănescu (1997), cele două posibilități de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
engl. small clause). Același lucru a fost propus și pentru română (cf. Cornilescu, 2008). Construcțiile existențiale cu a fi sunt construcții cu o propoziție redusă. În construcțiile existențiale cu dativ Experimentator (Mi-e foame, Mi-e cald), acesta apare prin avansare sau ridicare din propoziția redusă într-o poziție preverbală care conține o trăsătură [+locativ]. Dativul este, în esență, un locativ, întrucât Experimentatorul reprezintă localizarea mentală 112. În construcțiile existențiale fără dativ (E secetă, Sunt multe probleme) se află un operator
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fiind, în esență, un locativ). Acest operator se acordă cu predicatul în propoziția redusă (acord de tip subiect-predicat); operatorul locativ nelexicalizat este subspecificat pentru trăsăturile phi și prin acord obține trăsăturile phi ale nominalului predicativ postverbal, în propoziția redusă. Prin avansarea operatorului, aceste trăsături sunt transmise verbului a fi. Putem face generalizarea că în construcțiile existențiale acordul se face la plural doar dacă nominalul are trăsătura morfosintactică de plural. Cum nominalele coordonate la singular nu au această trăsătură, acordul se face
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tabelul II, punctele (e), (f), (g) și (h)) și apropierea față de verb a termenului de genul masculin (vezi tabelul III, punctele (j) vs. (e) și (g) vs. (d), iar în tabelul IV, punctele (c) vs. (b)). O posibilă explicație pentru avansarea trăsăturii termenului masculin când acesta este la plural este aceea că centrul funcțional care introduce trăsătura interpretabilă de număr, de la nivelul sintagmei coordonate, are posibilitatea de a stabili o relație de acord cu acel conjunct cu care împărtășește aceeași valoare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
număr, de la nivelul sintagmei coordonate, are posibilitatea de a stabili o relație de acord cu acel conjunct cu care împărtășește aceeași valoare a trăsăturii de număr. Este un tip de acord intern sintagmei coordonate. Dacă ambii termeni sunt la plural, avansarea trăsăturii de gen este obligatorie (vezi tabelul II, punctul (j)). Dacă ei sunt de genuri diferite, rezultatele testului arată că oricare dintre cele două valori de gen poate avansa, ceea ce explică diferențele din tabelul III dintre punctele (g) și (i
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
înainte să aleagă răspunsul preferat. În general, factorul proximității are un rol mai important în registrul oral spontan. Am sintetizat în tabelul V interacțiunea regulilor și a factorilor care influențează acordul, în ordinea puterii lor: - regula I se referă la avansarea trăsăturii de gen atunci când ambii conjuncți au același gen; - regula II este utilizarea unei forme nemarcate, care se aplică atunci când acordul nu se face formal, deci când nu avansează genul niciunuia dintre conjuncți; - regula III se referă la influența pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la diateza reflexiv-pasivă nu este acordat cu nominalul-subiect ( Tot de la cei săraci se ia banii ăștia), întâlnite în limba vorbită. Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală. Acordul operatorilor modali se datorează avansării subiectului verbului lexical (Studenții au trebuit să plece). În capitolul al patrulea am discutat despre acordul sintagmelor binominale. Acestea oscilează între acordul cu N1 și acordul cu N2, în funcție de mai mulți factori. Acordul la plural cu sintagmele partitive (Au venit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
antipasive și în alte contexte este o marcare acuzativă, reflectând cazul atribuit de verb. De aici, ar rezulta că antipasivul apare numai în limbile ergative, pentru că antipasivul reprezintă o atribuire de tip Nom.−Ac., sufixul antipasiv fiind o formă de avansare a verbului, care poate atribui Cazul acuzativ. Nash (1998a) − autoare care a susținut și anterior acest tip de analiză (Nash 19955: în limbile acuzative există o categorie funcțională suplimentară, v, situată între TP și VP, care legitimează cazul structural) − face
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
caracterizat prin următorul set de proprietăți: (a) proprietăți legate de autonomie: existență independentă; indispensabil; referință autonomă; posibil controlor pentru coreferință, în cazul reflexivelor și al pronominalizărilor; impune, de obicei, acord verbului; referință autonomă; statut de topic; cel mai predispus pentru avansare; (b) proprietăți de marcare cazuală: de obicei, subiectul verbelor intranzitive este nemarcat; își schimbă cazul în cauzativizare și în nominalizare; (c) proprietăți legate de rolurile semantice: de obicei, subiectul exprimă agentul acțiunii, dacă există un agent (situația din dyirbal demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aplecat, -ă nom. aplecarea, aplecatul NEREFLEXIVE A APUNE Soarele apune la vest part. apus, -ă nom. apunerea, apusul A ASFINȚI Soarele asfințește part. asfințit, -ă nom. asfințitul, asfințirea A AVANSA Pata de petrol avansează spre mal part. avansat, -ă nom. avansarea, avansatul A BĂLTI După furtună, apa a băltit mult timp în casă part. băltit, -ă nom. băltirea (băltitul − rar) A COTI Drumul cotește la dreapta (agentiv: Ion cotește la dreapta, spre casa Ioanei) part. cotit, -ă nom. cotirea, cotitul A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este de 2 ani; în mod excepțional, aceasta poate fi redusă până la jumătate. Fac excepție de la aceste prevederi salariații încadrați că debutanți sau stagiari, pentru care vechimea minimă pentru trecerea în gradația imediat superioară este de 1 an. Articolul 10 Avansarea personalului de specialitate, în grade sau trepte profesionale, se face prin examen, în condițiile legii, în raport cu vechimea minimă în specialitate, competența profesională și rezultatele obținute în activitate. Încadrarea la avansare se face în toate cazurile la gradația 1. Vechimea minimă
LEGE Nr. 52 din 29 iulie 1991 *** Republicată cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107572_a_108901]
-
în gradația imediat superioară este de 1 an. Articolul 10 Avansarea personalului de specialitate, în grade sau trepte profesionale, se face prin examen, în condițiile legii, în raport cu vechimea minimă în specialitate, competența profesională și rezultatele obținute în activitate. Încadrarea la avansare se face în toate cazurile la gradația 1. Vechimea minimă în grad sau treaptă profesională pentru avansarea în gradul sau treaptă imediat superioară este de cel putin 3 ani. Fac excepție de la această prevedere persoanele încadrate în funcțiile prevăzute cu
LEGE Nr. 52 din 29 iulie 1991 *** Republicată cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107572_a_108901]
-
trepte profesionale, se face prin examen, în condițiile legii, în raport cu vechimea minimă în specialitate, competența profesională și rezultatele obținute în activitate. Încadrarea la avansare se face în toate cazurile la gradația 1. Vechimea minimă în grad sau treaptă profesională pentru avansarea în gradul sau treaptă imediat superioară este de cel putin 3 ani. Fac excepție de la această prevedere persoanele încadrate în funcțiile prevăzute cu salariu de debutant. În mod excepțional, pentru persoane cu o competență profesională deosebită, vechimea minimă prevăzută la
LEGE Nr. 52 din 29 iulie 1991 *** Republicată cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107572_a_108901]
-
excepțional, pentru persoane cu o competență profesională deosebită, vechimea minimă prevăzută la alin. 2 poate fi redusă până la jumatate, dacă cel în cauză are vechimea minimă în specialitate prevăzută de lege pentru funcția, gradul sau treaptă în care se face avansarea. Articolul 11 Activitatea profesională se apreciază anual cu calificativele: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "slab". Articolul 12 Persoanele salarizate potrivit prevederilor prezenței legi beneficiază, la funcția de bază, de un spor de vechime în munca de până la 25%, calculat la
LEGE Nr. 52 din 29 iulie 1991 *** Republicată cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107572_a_108901]
-
este de 2 ani; în mod excepțional, aceasta poate fi redusă până la jumătate. Fac excepție de la aceste prevederi salariații încadrați că debutanți sau stagiari, pentru care vechimea minimă pentru trecerea în gradația imediat superioară este de 1 an. Articolul 10 Avansarea personalului de specialitate, în grade sau trepte profesionale, se face prin examen, în condițiile legii, în raport cu vechimea minimă în specialitate, competența profesională și rezultatele obținute în activitate. Încadrarea la avansare se face în toate cazurile la gradația 1. Vechimea minimă
LEGE Nr. 52 din 29 iulie 1991 *** Republicată cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107570_a_108899]
-
în gradația imediat superioară este de 1 an. Articolul 10 Avansarea personalului de specialitate, în grade sau trepte profesionale, se face prin examen, în condițiile legii, în raport cu vechimea minimă în specialitate, competența profesională și rezultatele obținute în activitate. Încadrarea la avansare se face în toate cazurile la gradația 1. Vechimea minimă în grad sau treaptă profesională pentru avansarea în gradul sau treaptă imediat superioară este de cel putin 3 ani. Fac excepție de la această prevedere persoanele încadrate în funcțiile prevăzute cu
LEGE Nr. 52 din 29 iulie 1991 *** Republicată cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107570_a_108899]
-
trepte profesionale, se face prin examen, în condițiile legii, în raport cu vechimea minimă în specialitate, competența profesională și rezultatele obținute în activitate. Încadrarea la avansare se face în toate cazurile la gradația 1. Vechimea minimă în grad sau treaptă profesională pentru avansarea în gradul sau treaptă imediat superioară este de cel putin 3 ani. Fac excepție de la această prevedere persoanele încadrate în funcțiile prevăzute cu salariu de debutant. În mod excepțional, pentru persoane cu o competență profesională deosebită, vechimea minimă prevăzută la
LEGE Nr. 52 din 29 iulie 1991 *** Republicată cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107570_a_108899]