1,727 matches
-
fi filtrat, în sensibilitatea poetului nostru, prin lectura parnasienilor, pe care îi frecventează cu pasiune. Apelul lui Leconte de Lisle, de reîntoarcere la vechile mituri și idealuri ale civilizației, e confirmat în cîteva producții macedonskiene precum Hinov, Ospățul lui Pentaur, Avatar etc. Lui José-Maria de Hérédia i se dedică o poezie în limba franceză, L'onde rose: "Critica literară a observat, de altfel, că volumul lui Hérédia, Les Trophées, model de artă parnasiană, a îndeplinit un rol important în formația lui
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
este o inedită cronică a unui secol de istorie românească (acțiunea se referă la o perioadă cuprinsă între Primul Război Mondial și perioada tranziției de după căderea regimului comunist), văzută prin ochii unei femei din marea aristocrație, care a cunoscut toate avatarurile schimbărilor succesive de regim politic. Tentația cititorului e aceea de a vedea în persoanejele acestui roman oameni reali, biografii identificabile la scara istoriei, abia camuflate în spatele unei onomastici fictive. Din relația acestor personaje cu personalitățile istorice apărute în roman cu
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
poate fi, în cazul acestei proze, interpretată și în cheie realistă, ca un delir al personajului, pentru că, aflăm în final, acesta nu s-a mai trezit din somnul său. Relația dintre banal și supranatural devine mult mai complexă în proza Avatarurile lui Vasile Spălărețu în care ambiguitatea este păstrată pînă la capăt. Este povestea unui mort care, a doua zi după creștineasca înhumare își face apariția pe ulițele satului, fără ca cineva să vadă în această surprinzătoare prezență ceva ieșit din comun
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
Sud. Spre deosebire însă de Marele Gatsby, apărută în anii ‘20, Trei tigri triști e scrisă - de fapt, rescrisă - la ani buni după ce criza se instaurase și-i determinase autorului său un hotărît exil european. Am găsit un rezumat al avatarurilor cărții într-o „notă către editor” trimisă de un romanist cititor al „NY Review of Books” în 1971, ca reacție la o recenzie apărută în bilunarul newyorkez, care pare să fi conținut o serie de imprecizii. Din notă - ca și
Trei tigri (a)politici by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5732_a_7057]
-
Norbert Elias), urban, instabil, dezrădăcinat și avid, tocmai de aceea, de a lăsa urme, fie și imprimate, nu este un bildungs și nici nu aparține paradigmei textualiste. Autoficțiunea, cel puțin cea care se practică astăzi în Franța, este pe jumătate avatarul alegoriei de odinioară, pe jumătate o retorică a confesiunii, într-o lume care știe că nici o poveste nu este adevărată, ci, doar, că are sens. Autoficțiunea este povestea transformării eului narator, a regăsirii lui - o poveste care-și manifestă convențiile
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
dintre documentul psihologic și evocarea netrucată să fie dintre cele mai fragile, mai perisabile. Trei toposuri majore configurează un univers epic de incontestabilă pregnanță estetică și etică: experiența Holocaustului, suferințele îndurate în epoca totalitarismului comunist și, nu în ultimul rând, avatarurile exilului. Toate aceste toposuri sunt reunite în Întoarcerea huliganului, carte emblematică pentru scriitura disponibilă, mobilă, proteică a lui Norman Manea, o scriitură atât de sensibilă la traumele istoriei, la agresiunile unei lumi desfigurate etic. Fixând în pasta unui scris dens
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
decât un subterfugiu al imposturii și minciunii, o altă formă a oprimării la care era supus scriitorul, obligat să se supună constrângerilor mutilante ale cenzurii. Edificator, pentru o astfel de condiție umilitoare e eseul Referatul cenzorului în care sunt evocate avatarurile apariției romanului Plicul negru. Confruntarea cu cenzura, cu mutilările și opresiunile impuse de ideologia comunistă l-a determinat, în cele din urmă, pe scriitor să părăsească definitiv România. Desigur, exilul problematizează și condiția lingvistică a celui ce părăsește matca originară
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
La Balcic timpul era suspendat. Turcii și tătarii în pitoreștile lor costume își continuau existența anistorică. Plutea în aer, cu vorba lui Busuioceanu, "frisonul grav al fatalităților umane". Gustul romantic pentru Orient trăiește în pictura Balcicului un ultim și tardiv avatar. Dar mai există o explicație pentru voga Balcicului. Noutatea temelor lui - minarete, moschei, cimitire cu pietre funerare ca niște menhiri, misterioasele siluete feminine drapate în feregea neagră și cu fața acoperită - oferea o alternativă și o posibilitate de reacție împotriva
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
a fost disciplina de orchestră" (Violeta Cîrstea Călin); "America a fost construită de emigranți, ei având un rol foarte important și în ceea ce privește cultura, arta" (Lory Wallfish); Întotdeauna am visat să cunosc mai îndeaproape viața muzicală europeană" (Liviu Morna). Sau printre avatarurile variilor școli, tendințe, culturi: În Europa se pune mai mult accentul pe o anumită diferențiere coloristică, stilistică, pe când în America se pune mare accent pe o perfecțiune tehnică, poate chiar exagerată" (Irina Mureșan); "Foarte interesante erau lecțiile de fagot în
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
Daniel Cristea-Enache Într-un Cuvânt înainte la volumul său de debut, apărut în 1970, când autorul era deja cincuagenar, Alexandru Paleologu vorbește în eufemisme, cu o luminoasă ironie, despre avatarurile existenței sale de până atunci: Din inadvertență, distracție sau curiozitate, s-a pomenit în variate avataturi, care i-au sporit mult de tot cunoștințele despre lume și viață. În privința aceasta, fără nici o modestie, se pretinde într-adevăr priceput.". Numai în
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
în fel și chip în România ultimilor 50 de ani. Marilena este o martiră, un personaj generic extrem de puternic. întîlnirea Marilenei cu bărbații nu înseamnă decît o nouă agresiune, o nouă dezamăgire, o nouă păcăleală. Daneliuc înscenează o serie de avataruri ale "neajunsului de a fi femeie" într-un colț de lume blestemat. Suferința din anii '50 seamănă cu suferința "nouăzecistă". Limbajul este dur, totul este pus într-o lumină cenușie. Pisica ruptă este cea mai bună carte a lui Daneliuc
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
rare, a pietrelor prețioase, exact ca la Th. De Banville (Les pierreries) sau Albert Samain (Au jardin de l'infante). în această serie, compuneri miniaturale cu adevărat inspirate (Niponul, Comori de aur) stau alături de altele mai ample, uneori sonete (vezi Avatar, sonetul-efigie care deschide volumul Flori sacre, apoi capodopera O umbră de dincolo de Styx), sau de peisajele grandioase din Lewki; regula textului minimalist nu mai este respectată, dar stilistica de profunzime a rămas aceeași. Vocea poetului se stinge pe suflul de
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
celor românești; pînă atunci, prima formă fusese mereu cea românească, întotdeauna superioară celeilalte. Deși publicate tîrziu în volum (Bronzes, 1897), poemele sale franțuzești au fost scrise încă din tinerețe, pe parcursul multor ani. Cele mai multe piese din volumul amintit posedă dublă variantă (Avatar, Le steppe, Leurre). în ele, poetul se arată mai conformist decît în textul românesc, versifică sec în alexandrini cuminți, preferă sonetul, respectă scrupulos prozodia și își alege atent rimele, în maniera lui Hérédia. în general ideea poetică, uneori vibrantă și
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
de rang european. Sub aceste premize a apărut astfel prima producție de operă acreditată de noua echipă managerială a Operei Naționale din București, cu o provocare care a plasat capodopera verdiană Rigoletto într-o atmosferă „marca Chicago 1920”, în care avatarurile prohibiției au netezit drumul spre o funestă celebritate marilor gangsteri precum cea a legendarului Al Capone, readus de regizorul Stephen Barlow în hainele Ducelui de Mantova. Dar să o luăm cu începutul, care în cazul noului Rigoletto a însemnat - după
Uite c? se poate! by Virgil OPRINA [Corola-journal/Journalistic/83487_a_84812]
-
condamnare, cum s-a întâmplat, ne amintim, cu Iuliu Maniu și Dinu Brătianu. Istoria romanului se dovedește și ea una senzațională. Autoarea, stabilită în Anglia, trimite unei bune prietene, prin anii ^60, o serie de scrisori, în care îi relata avatarurile primejdioase ale vieții clandestine a ei, nepoată de Brătieni, deci "reacționară", aparținând "burghezo-moșierimii", și a soțului ei, un opozant neînduplecat al regimului de teroare, instaurat în România după invazia sovietică. Prietena Piei Pillat este impresionată de momentele de tensiune pe
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
realizată în 1913 de Egon Schiele și aflată într-o colecție privată, dovedește că artistul, care a dus o viață excentrică, este un reprezentant memorabil al principiului „artă pentru artă” și pentru care corpul, sexualitatea, genul și moartea au reprezentat avatarurile necesare și problematice ale existenței sale. La douleur, lucrare timpurie realizată de Pablo Picasso în 1902 sau 1903, înregistrează viața de zi cu zi a tânărului artist, ilustrând obsesia pe care acesta o avea pentru femei și pentru sex. O
Top 10 cele mai sexy opere de artă () [Corola-journal/Journalistic/62571_a_63896]
-
Doi tineri vorbesc la telefon: - Alo! - Salut! - Ce faci? - Mi-am luat iPhone 5 și mă uitam la Avatar 2!
Ultimul banc cu iPhone 5 () [Corola-journal/Journalistic/68769_a_70094]
-
devine scumpă la vorbă și discretă. Pe côté-ul lui moralizator, însă, de cinic inventar al păcatelor pe care nu mai poți să le îndrepți, fiindcă sosit-a clipa, motivul morții care-ți predică e mult mai vechi. Istoria lui, și avatarurile românești, sistematizate pe baza unei cuprinzătoare bibliografii, fac tema de cercetare pe care-o dezvoltă Mihai Moraru în O carte populară necunoscută: "Viteazul și moartea", volumul pe care l-a publicat de curînd la Cartea Universitară. Urmînd tipicul unei bune
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
iată, se plasează bine în actualitate fie cu subiect rural, fie cu subiect (sub)urban, asemeni faimosului dramaturg, la fel de celebru, Paul Everac. Romanul lui Săraru, al cărui titlu, Ciocoi noi cu bodiguard (Editura Rao, 2004), evocă romanul lui Filimon, prezintă avatarurile ciocoiești mai noi, ceea ce încearcă să transpună în film și Șerban Marinescu. Regizorul are la activ filme precum Magnatul (2004), Turnul din Pisa (2002) din care am reținut o singură replică simpatică a la D.R.Popescu: "Ce Pisa măsii!" și
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
este diminuată. Cu toate acestea notația muzicală a pendulat mereu între severitate și îngăduință. Se poate scrie chiar o istorie a muzicii prin prisma coeficientului de libertate pe care compozitorii l-au imprimat partiturii. De asemenea, se poate întreprinde reconstituirea avatarurilor semiografice ale tuturor parametrilor sonori: bunăoară, rigoarea notației în Renaștere (mai puțin a reprezentării timbrului) și Baroc (exceptând dinamica), ori fortuitele libertăți formale, redevabile solistului, din concertul instrumental clasico-romantic, cadența solistică fiind lăsată îndeobște la latitudinea protagonistului. Odată cu impresionismul și
G?nd ?i semn by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83454_a_84779]
-
chiar una familială. Drumul precipitat prin brusă către peștera-uter, printre puținele elemente simbolice revelate, reprezintă scurta agonie a lui Boonmee, dar creează și premisele renașterii sale. La fel de confuz și cu acel grotesc emoționant al picturii naive ca și apariția fiuluimaimuță, avatarul cu aspect de maimuță este recuperabil din fotografiile cu tineri thailandezi cu fețe surâzătoare, dar înarmați până în dinți. În acest viitor aluziv, prezența non-umană a lui Boonmee reflectă angoasa și inaderența prin contrast. Prin ermetism ironic, regizorul se plasează la
Unchiul Boonmee se pregătește să moară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5526_a_6851]
-
Sabina Spineni Avatar Opriți cercul ! La prima stație, vreau să cobor din caruselul vieților mele anterioare, să sar pe trepte într-un picior, zorind să scape timpul de gravitație și inima bietului soare, de fibrilație, și până să-mi scoată chipul la licitație
Versuri de Sabina Spineni by Sabina Spineni () [Corola-journal/Journalistic/4170_a_5495]
-
pragul obișnuit, artiștii sunt făpturi apăsat narcisice: se iubesc prea mult ca să aibă puterea de a nu se înfățișa direct posterității. Raluca Dună are migală descriptivă și un ochi de acuitate ciclopică față de detalii. Descrie tablouri, comentează documente și urmărește avatarurile prin care trece obsesia de sine a artiștilor. Dar ce atrage atenția nu e atît amănunțimea comentariilor, cît premisa pe care autoarea declară că și-a clădit cercetarea. Raluca Dună afirmă că „atît scriitorii, cît și pictorii uzează de procedee
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
Auguste Comte, Emile Durkheim sau Max Weber, până la scientismul sexist al adepților sociobiologiei, de la viziunea funcționalistă, având în prim-plan teoria rolurilor de gen (gender roles), până la teoriile conflictualiste (critice) de extracție marxistă și weberiană, cartea trece în revistă diferitele avataruri ale categoriei de gen în discursul sociologic. Subcapitolul dedicat tehnicilor de excludere sau pseudoincludere a femeilor și a problematicii de gen în gândirea sociologică "prefeministă" constituie un interesant exercițiu de "defamiliarizare" aplicat teoretizărilor lui Max Weber, Emile Durkheim și Karl
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
redescoperă prospețimea percepției pencilinsoniene, cu apropierile ei surprinzătoare, "suprarealiste". Poeta americană este omniprezentă, fie propriu-zis prin crâmpeie de versuri, fie prin binecunoscuta-i propensiune de a materializa abstractul, de a da forme palpabile inefabilului. Arta Seducției se constituie într-un avatar post-derridean al poeziei practicate de Emily Dickinson, crucială pentru perspectiva poetei românce fiind conștiința faptului că "Il n'y a pas dehors texte": "Nu trupul, nu sufletul, ci sexul din inima cuvântului meu este punctul meu forte", spune autoarea în
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]