1,716 matches
-
septembrie 1765, generalul Siscovits a ales localitatea Tohanul Vechi, vecină cu Zărneștiul, pentru a organiza o unitate de grăniceri. A alungat populația românească, din care unii au plecat la Râșnov, alții la Bran sau Zărnești, dar 119 familii, cu tot avutul lor mobil au format o caravană bătrâni, femei, copii și tot ce au reușit să care pe animale sau în căruțe. S-au oprit la câțiva kilometri, la drumul ce lega Brașovul de Bran și se continua peste Carpați, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
și fiindcă străluce sus pe coame, Sfărâmă ghilotina, dar și război și foame.” Victor Hugo 349. „Îți intră cartea-n minte și-aici desface toate Cătușele greșelii de adevăr legate Ca-n fiecare cuget e nodul gordian.” Victor Hugo 350. „Avutul tău e cartea! Ea este bucuria Și dreptul, adevărul, virtutea, datoria, Progresul, rațiunea ce patimi risipesc.” Victor Hugo 351. „Cartea înseamnă libertate.” Victor Hugo 352. „Nimic nu farmecă mai mult decât să întâlnești într-o carte lucruri plăcute care sunt
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
transport și de comunicație. Peste tot va domina un sentiment de ușurare generală, o reală "bucurie de a trăi", chiar dacă aceasta nu corespunde nici pe departe imaginii acelor années folles ai lui Épinal care nu este valabilă decît pentru cei avuți. În realitate: în ciuda amestecurilor sociale din tranșee și a distrugerii unor averi provocată de război, diferențele sociale rămîn deosebit de mari. Greutățile războiului marchează profund culturile europene din perioada interbelică, în mod direct prin evocarea acestuia și indirect prin perceperea unei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ajutor. În istoria exilului nostru, chestiunea pachetelor va ocupa un loc important. Un nou mod de viață se născuse pentru unii oameni în lumea, fără clase, a comuniștilor. O răsturnare totală aruncase România în sclavie. Oamenii erau deposedați de tot avutul, nu mai era nici o casă românească care să nu fi fost prădată, nu mai era nici o familie, unde cel puțin un membru să nu fi cunoscut teroarea și nemaipomenita mizerie a închisorilor sovieto-comuniste, nici una unde doliul să nu fi făcut
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a mai rămas aproape nimeni din clasa intelectuală și conducătoare a țării. Aproape toți membrii ei au pierit în iadul închisorilor comuniștilor-sovietici. Numeroși sînt acei cărora nu li s-a făcut nici grația unui mormînt, fiind aruncați la groapa comună. Avuturile românilor sînt confiscate fără milă, despuierea este totală: pămînturile țăranilor sînt expropriate, locuințele oamenilor sînt naționalizate, prăvăliile negustorilor, atelierele meseriașilor, fabricile industriașilor, totul este confiscat, totul devine proprietatea Statului comunist-sovietic. Pînă și banii din pungile oamenilor sînt furați într-o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
salvați de la “repatrierea” în U.R.S.S. mii de basarabeni refugiați în România. Scrisoare din Paris Se cunoaște tragedia acelor basarabeni și bucovineni, care înainte de reocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către trupele rusești (1944) au trebuit să-și părăsească tot avutul și să se refugieze la frații lor din România. Se vorbește de un număr de 700.000, unul din marile exoduri din istoria Europei, dar puțin cunoscut în lumea occidentală. Cele trăite în anul ocupației ruso-comuniste (1940-1941) erau prea vii
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
vizuină de fiară era prea bună. Oamenii Îl venerară și mai mult. Îi aduceau și de ale gurii, legume, lapte și fructe, câte-o găină pe care o scăpaseră din ghearele dijmuitorilor. Sihastrul le ceru să nu-și mai prăpădească avutul. Singurele lucruri pe care le lua și pentru care le era recunoscător erau boabele de grâu, oleacă de sare și câte un fagure de miere. Uneori primea și câteva nuci. În scurtă vreme, faima lui de ascet făcu ocolul Pădurii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sprijinul pentru a-și putea deschide singur o mică afacere, Solomon refuză și intră În slujba prietenului său. Se instală În cămăruța de lângă biroul lui Urs, mânuind cu Îndemânare o pană uriașă și adăugând cu iscusință grămezi de monede la avutul stăpânului său. Seara pleca acasă liniștit, unde soața lui Îl aștepta cu știucă um plută, Își făcea rugăciunile și mulțumea dumnezeului Savaot pentru că-i salvase viața Într-un chip atât de miraculos. Era liniștit, nu mai avea griji și ambiții
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ajuns acasă, era întuneric. Am deschis încet ușa de la tindă și am intrat. Nimic. Nicio mișcare. Mă așteptam ca mama să mă certe pentru întârziere. Dar nu s-a întâmplat așa. Mama, săraca, mergea și lucra cu ziua pe la cei avuți. Când se întorcea, seara, după o zi de muncă, era frântă de oboseală. Dar nu avea parte de odihnă: trebuia să ne facă de mâncare, să ne spele, să ne îngrijească. Eram șase copii, șase copii care o așteptau pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
burgheză în care totul părea așezat pe zeci de ani înainte, cu proprietari de hotel, cu fete aranjate cu lăzi de zestre. Deci lăzile de zestre pierdute rezonau în amintirea bunicii mele și a surorii ei precum cel mai prețios avut pierdut, că în ele vedeau investiția asta, cer‑ titudinea că viitorul le e aranjat pe generații. Și străbunica mea, de altfel, a făcut enorma greșeală de a se reîntoarce. S-a reîntors propriu-zis de pe pod - tre‑ cuse practic în partea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lipsa lor de profitabilitate de teama costurilor sociale sau din com‑ plicitate și asta le creează o rentă de stat celor care pradă. Dar nu e numai furt individual, ci asta a fost strategia generală de a menține puterea, transferând avutul statu‑ lui în avut privat nu pe calea transparentă, bună doar de discutat la televiziuni, ci pe cea netransparentă. Și Ion Iliescu nu e doar cel care a definit capitalismul de cume‑ trie, ci cel care l‑a patronat. V.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lui vină, chiar dacă n-a tras un profit personal. El, probabil, a estimat că asta este calea prin care poți să refaci o structură de putere. N-aveai cu ce să-i plătești pe fideli decât prin căpĂtuirea lor din avutul public. Deci fiecare și-a luat, pur și sim‑ plu, ce-a vrut. Și așa s-a construit noua elită de putere în România după ’90. O elită rapace patronată de el. Și care nu mai era ideologică. V.A
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sănătății cuprindea sfaturi privitoare la tuberculoză, periculozitatea fumatului, a consumului de alcool, urzica pentru leac, farmacia din casă etc. Erau încrustate în pagină și fotografii ca cea a „gospodarului Ion a lui Toader Ursachi”. Un creștin care slujește Domnului din avutul său.”; ori: „Scrisoarea unei «pocăite» rugânduse să fie primită iarăși în sfânta biserică ortodoxă”. Revista în 5 exemplarea ajungea în mod gratuit și la închisoarea Tribunalului Storojineț, iar George Popovici, doctorand în drept, directorul închisorii, mulțumea redacției Credința (nr.8
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să răspundă la corespondența primită la timp, conform promisiunilor și cerințelor. „Colecționați mărci poștale!” - era îndemnul revistei, cu argumentele: cea mai sigură metodă de a-‚i păstra economiile este colecționarea de mărci poștale; mii de oameni au pierdut în timpul inflației avutul lor la Casa de economii, la bancă la titluri de valoare și la împrumuturi, la ipotecă, la asigurări și a.m.d. Mărcile poștale însă au păstrat valoarea lor. Cine a plasat economiile sale în mărci șia păstrat avutul său.” Abonații
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în timpul inflației avutul lor la Casa de economii, la bancă la titluri de valoare și la împrumuturi, la ipotecă, la asigurări și a.m.d. Mărcile poștale însă au păstrat valoarea lor. Cine a plasat economiile sale în mărci șia păstrat avutul său.” Abonații la Filatelia aveau avantajul că își puteau da mâna cu prietenii filateliști peste țări și mări. Era redactată în limbile română, franceză, germană și engleză. * Fișier Fișier, revistă scoasă la Cernăuți în anul 1934 de E. Ar. Zaharia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe primar, la propriu, din comună, iar pe „bogătani sau chiaburi” - adică pe cei așezați și cu prestigiu În comună - Îi oferă samavolniciei activiștilor și securiștilor care trebuiau să facă iute „colectivizarea”, adică spolierea brutală a țăranului nu numai de avutul său, pământul, uneltele și vitele, dar de propria-i demnitate și echilibru intern, moral.Ă N. Manolescu afirma de curând - afirmație pe care o vom regăsi probabil În Istoria literaturii pe care o pregătește! - că nu atât propaganda intensă și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și un popă tânăr, răgușit, care joacă biliard. Drum cu un om de treabă, care mă duce cu căruța. Într-un loc și pe drum luându-ne de vorbă de hoți, îi vorbesc de haiduci care prădau numai pe cei avuți. "E adevărat, zice el, și eu în viața mea n-am făcut fapta asta, să iau de la cei săraci. Când am văzut că are Românul doi boi, l-am lăsat în pace. Dacă am văzut că are patru, i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dă scutire de orice dajdie. Au venit soli dela craii leșilor și ungurilor, făgăduind sprijin. A venit și sol dela Veneția cu vorbe frumoase și daruri puține, făgăduind bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei, pielicele avutul oilor. lapte, brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al armatei, ordona inspecții ale unor unități - călărașii din anumite ținuturi, inspecții care se lăsau cu pedepse grele, pentru cei care nu veneau cu armele pregătite (scut, sabie curbă, în stil turcesc, suliță cu coadă lungă, secure sau buzdugan). Cei avuți posedau cămăși de zale și coifuri de oțel. Foarte puțini aveau armuri în stilul cavalerilor occidentali. Cei mai mulți “îmbrăcau niște haine de in, umplute cu bumbac în grosime de trei, patru degete, mai ales în partea umerilor și până la coate - după cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
demon¬strează „nu numai vitejia, ci și abilitatea «magică»”. Motivul transformării feciorului în cerb mândru este comun colindelor și basmelor. Colinda tip III, 69, Vânători preschimbați în cerbi, conține numeroase indicii inițiatice: „Cel uncheș bătrân/ El că și-o d-avut/ Nouă fiușori./ El nu i-onvățat/ Nice văcărași,/ Făr’ el i-o-nvățat/ Munții la vânat./ Punte și-au d-aflat,/ Urmă de cerb mare./ Atât au urmărit,/ Pân’ s-au rătăcit/ Și s-au neftinat/ Nouă cerbi de munte” (Urisiu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vorba de adevăratul gând și voință a noastră a locuitorilor din Bogata apoi să fie toți cei 220 capi de familie întrebați dacă voiesc să plece sau nu și nu 2-3 ori 6 care pot fi stăpâni pe voința și avutul lor, dar care nu pot lua hotărâri pentru un sat întreg și nici n-au această putere dată de sat în nici un chip, ori pot fi niște putregaiuri ale satului nostru. Cum că noi stăm aici de mult este și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dat de generalul Constantin Prezan către locuitorii Basarabiei la 12/25 ianuarie 1918, se preciza că “Sfatul Țării Moldovenești... ne-a cerut să trecem Prutul, ca să aducem rânduială și liniște în satele și târgurile voastre, punând la adăpost viața și avutul întregului popor împotriva răufăcătorilor... oastea română - se arăta în Manifest - nu dorește altceva decât ca, prin rânduiala și liniștea ce aduce, să vă dea putința să vă statorniciți și să vă desăvârșiți autonomia și slobozeniile voastre, precum veți hotărî voi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Guvernator, Am onoare a vă înainta în copie jurnalul Consilului de Miniștri din 18 iulie a.c., prin care Banca Națională este autorizată, conform art. 1 al Legii publicate în Monitorul Oficial nr. 233/916, a-și strămuta aiurea sediul și avutul ei, cât și pe cel pe care îl are în păstrare. În consecință, vă rog ca dintr-o odată, sau în mai multe rânduri, să luați măsurile necesare pentru ca, față cu împrejurările eventuale, interesele Băncii să fie apărate. Bineînțeles, vă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Rusia a depozitelor Casei de Depuneri, Ministerului de Finanțe, Băncii Naționale, Creditelor și celorlalte instituții financiare importante. Un jurnal al Consiliului de Miniștri (No. 275 bis din 18 iulie 1917) autoriză strămutarea aiurea a sediului Băncii Naționale, a întregului său avut și a aceluia ce are în păstrare, iar ministrul Finanțelor, cu adresa sa No. 11.960 din 22 iulie 1918, aducând aceasta la cunoștința guvernatorului Băncii, adaugă: „bineînțeles, vă rugăm să țineți seamă că Statul va avea aici nevoie și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai departe de concursul Băncii și, deci, a îngriji să se rețină stocul necesar de bilete pentru acest scop. Banca funcționează mai departe aci". O comunicare în același sens e făcută tuturor Băncilor importante, invitându-le să ia măsuri ca „avutul societății constând în titluri, efecte de orice natură, obiecte prețioase etc., să poată fi imediat expediat în Rusia, numerarul urmând a fi vărsat de urgență Băncii Naționale". În ce privește băncile „Comercială Română“, „Marmorosch Blank“, „Românească", „Comerțului“, „de Scont“, ele au fost
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]