1,792 matches
-
consecințele anticipate. Construcțiile sunt așadar contextuale. R. Boudon (1995) crede că tensiunea epistemică dintre universal și contextual, în domeniul judecăților morale, al axiologicului în general, se poate rezolva printr-o abordare cognitivistă. Soluția propusă ar fi următoarea. Există o raționalitate axiologică, dar nu una general valabilă. Opțiunile valorice morale ale indivizilor vor fi altele, în funcție de tipurile de situații (contexte); pentru parametri identici, însă, raționamentul este universal. Ca și în matematică, de la aceleași axiome se ajunge la aceleași concluzii. Sociologul francez își
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
superioritatea principiului echității. Observația de esență ce se poate face considerațiilor cognitivist-raționaliste de maisus este una clasică, și anume în ce măsură alegerea situațiilor, a parametrilor și mai apoi chiar a multor construcții „logice” nu se află ea însăși sub semnul structurilor axiologice (valori, norme, atitudini). De altfel, trebuie remarcat faptul că exemplul lui Boudon se referă la domeniul economic, unde sigur că raționalitatea, calculul rece, sunt dominante. 4. Numeroase studii empirice converg însă cu datele oferite de practica istorică și cotidiană, infirmând
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
instrumentale (material-pragmatice) la cele expresive, de la sinele instituțional, ancorat în statusuri sociale, la cel spontan, intim, lucru recunoscut și într-o relativ recentă lucrare de psihologie comportamentalist-cognitivistă (Mynatt, Doherty, 2002), orientare psihologică ce admite, cu mare prudență și zgârcenie, factorul axiologic. Constatările de acest fel, venite din câmpul psihologiei și al psihologiei sociale, sunt consonante cu preocupările sociologice actuale, expres dedicate valorilor, cum sunt cele datorate lui R. Inglehart (1997, 1999), și care evidențiază relevanța valorilor postmaterialiste în viața oamenilor. S-
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prieteniei, mai multă atenție acordată familiei și petrecerii timpului liber în mod plăcut - este puternic diferențiată. (Și trebuie subliniat cu tărie căvariabilitatea este notabilă și uneori ridicată, nu atât pe plan aspirațional, ca principii ideatice, ci pe cel al traducerii axiologicului în comportamente efective.) Practicarea unor asemenea valori este strâns condiționată, deși nu în mod necesar și automat, de siguranța economică. Ceea ce face ca în interiorul societăților să existe mari discrepanțe între clase și grupuri sociale, în ceea ce privește conținutul axiologicului postmodern și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cel al traducerii axiologicului în comportamente efective.) Practicarea unor asemenea valori este strâns condiționată, deși nu în mod necesar și automat, de siguranța economică. Ceea ce face ca în interiorul societăților să existe mari discrepanțe între clase și grupuri sociale, în ceea ce privește conținutul axiologicului postmodern și mai ales în transpunerea lui în conduite concrete; dar și între țări, pe ansamblu, ca valoare statistică. Admițând un continuum de la „foarte puțin” practicate la „foarte mult”, țara noastră s-ar plasa undeva pe la mijloc, așa cum arată, de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de opinie, relația mass-media - public) și fundalul de consens (the ground of consensus), adică valorile, normele, atitudinile comune și stabile ale grupurilor umane. Este justificat să admitem că opiniile noastre cu privire la diverse aspecte și evenimente ale socialului au un fundal axiologic (valori comune), opinia publică în sens strict- și actual - fiind reprezentată însă tocmai de complexitatea acestor opinii, distribuite în jurul unor probleme controversate. Pentru sinteza opinii fluctuante - consens valoric sau, în terminologia lui McIver, sistemul opiniei publice, mai potrivit, susține Lazarsfeld
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în special prin sondaje -, reprezentând deci „sistemul opiniei publice” sau opinia publică în calitate de fenomen de sinteză, noțiunea de „mentalitate” are o sferă și mai largă și un conținut mai bogat. Aceasta deoarece ea include nu doar „judecățile de valoare” (preferințe axiologice - valori, norme, atitudini, opinii), ci și „judecăți de constatare” (cunoștințe propriu-zise) și moduri de a gândi, mituri, teorii, reprezentări sociale (stereotipii). Unitatea infrastructurală fundamentală a mentalităților este ceea ce în engleză se numește belief, echivalat în românește prin „crez” sau „credință
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
circuit cauzal care asigură o transmitere în timp a unuisistem de valori și atitudini. Opinia publică, deși mult mai schimbătoare, reacționând prompt la mișcarea istorică concretă, nu se desfășoară totuși aleatoriu față de acest sistem, ci are în el un fundal axiologic. Sublinierea rolului unui substrat axiologic și cultural specific, al tradiției, în înțelegerea mai nuanțată a opiniei publice trebuie completată, în același timp, cu ideea evidentă că, mai ales în ultimii 50 de ani, a crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
transmitere în timp a unuisistem de valori și atitudini. Opinia publică, deși mult mai schimbătoare, reacționând prompt la mișcarea istorică concretă, nu se desfășoară totuși aleatoriu față de acest sistem, ci are în el un fundal axiologic. Sublinierea rolului unui substrat axiologic și cultural specific, al tradiției, în înțelegerea mai nuanțată a opiniei publice trebuie completată, în același timp, cu ideea evidentă că, mai ales în ultimii 50 de ani, a crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și s-a micșorat diversitatea între
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a extrapola în sensul consonanței răspunsurilor, fiind prezent deci un efect de halo, sunt rezultatul unor mecanisme cognitive deosebite de cele valorico-atitudinale, însă deloc independente de acestea. Adică anticipațiile și extrapolările se produc cu mai mare pondere în sensul structurilor axiologice ale operatorului. De subliniat însă că intervenția factorilor și mecanismelor cognitiv-axiologice are loc, mai ales, în condițiile unor situații și răspunsuri mai puțin definite, fără contururi ferme. Și foarte important de reținut e faptul că, așa cum o arată practica anchetelor
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1974), „Shadow Prices, Market Wages and Labor Supply”, Econometrica, 42, pp. 679-694. Heckman, J. James (1979), „Sample Selection as a Specification Bias”, Econometrica, 45, pp. 153-161. Hennessy, B. (1985), Public Opinion, Brooks Coole Publishing Company, Monterrey. Iluț, Petru (1995), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Iluț, Petru (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași. Iluț, Petru (2004), Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Inglehart, Ronald (1997), Modernization and Postmodernization. Cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o solidă cunoaștere a marilor direcții din filosofia artei. Câteva însemne sunt evidente de pe acum: informația cuprinzătoare care conlucrează cu o intuiție precisă, concluziile demersului analitic fiind adesea surprinzătoare. Fără să caute originalitatea cu orice preț, eseistul ajunge la formulări axiologice personale, pentru că abordează operele de artă dintr-o perspectivă în care raporturile dintre idee și semnul plastic sunt interpretate într-un sistem de relații multiple, aflându-se în atenție atât arta contemporană artistului discutat, cât și istoria formelor. Aproape în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
intervenite la nivel economic și social; exigențele legate de orientarea copiilor, tinerilor, adolescenților Într-un univers informațional dinamic, diversificat și, uneori, contradictoriu. Pornind de la aceste exigențe, asumarea și practicarea efectivă a parteneriatului educațional trebuie să se bazeze pe un consens axiologic al tuturor categoriilor interesate În dezvoltarea educației și, În particular, În susținerea unităților de Învățământ. Pentru a realiza de facto un parteneriat construit pe baza valorilor democratice, În societatea românească trebuie să se opereze o schimbare de valori, atitudini și
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
29 I.3. Niveluri și tipuri ale schimbărilor educaționale / 35 CAPITOLUL II. NORMATIVITATEA PROCESULUI DE SCHIMBARE EDUCAȚIONALĂ / 51 II.1. Principiile schimbării educaționale. Definire și caracteristici generale / 51 II.2. Caracterizarea principiilor schimbării educaționale / 54 II.2. 1. Principiul fundamentării axiologice a schimbării / 55 II.2. 2. Principiul racordării la social / 57 II.2. 3. Principiul proiectării schimbării / 58 II.2. 4. Principiul stimulării motivației pentru schimbare / 61 II.2. 5. Principiul schimbării prin acțiune / 62 II.2. 6. Principiul eficienței
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
inițiative reformatoare. Aceste principii au rolul de a reflecta complexitatea fenomenului și a procesului schimbării, oferind atât cadrelor didactice, cât și managerilor școlari un set de repere normative care servesc depășirii tentației de a improviza. Ele vizează atât aspecte generale (axiologice, sociale), cât și norme ce pot fi asimilate la nivel individual (de proiectare, de motivare, de acțiune etc.). De asemenea, este descrisă specificitatea organizației școlare, ca entitate ce provoacă și care receptează schimbarea, sunt reliefate dimensiunile dezvoltării acestei organizații, este
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în educație, care sunt mecanismele care o generează și o susțin, ce implicații multistadiale prezintă sau ce avantaje decurg pe termen lung. Din acest punct de vedere, considerăm că procesul schimbării educaționale poate fi analizat din cel puțin cinci perspective: axiologică, socială, psihologică, pedagogică și managerial-strategică. Perspectiva axiologică În circumstanțele actuale, în care societatea se află în plin proces de prefacere, cantonarea educației în cadrul strâmt al vechilor repere valorice ar conduce la formarea unei imagini retrograde a școlii. Din acest motiv
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
generează și o susțin, ce implicații multistadiale prezintă sau ce avantaje decurg pe termen lung. Din acest punct de vedere, considerăm că procesul schimbării educaționale poate fi analizat din cel puțin cinci perspective: axiologică, socială, psihologică, pedagogică și managerial-strategică. Perspectiva axiologică În circumstanțele actuale, în care societatea se află în plin proces de prefacere, cantonarea educației în cadrul strâmt al vechilor repere valorice ar conduce la formarea unei imagini retrograde a școlii. Din acest motiv, procesul schimbării educaționale trebuie să faciliteze depășirea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
riscurilor pe care le presupune promovarea excesivă a noilor tehnologii. Acestea prezintă riscul depersonalizării individului, a "pierderii libertății" de acțiune a acestuia, îi limitează creativitatea și dorința de implicare. Valorile culturale reprezintă, prin raportare la fenomenul schimbării în educație, referențialul axiologic fundamental, cel care ghidează promovarea unui tip sau altul de schimbare. Nici acest factor nu este însă scutit de interpretări: unii pot considera valorile culturale ca fiind impuse, ca elemente ce obligă la uniformizare, alții pot să cadă în greșeala
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbarea sistemului și a procesului de învățământ deopotrivă. Caracterul funcțional al principiilor schimbării se manifestă numai în măsura în care acestea reușesc să se plieze pe trei paliere esențiale: a) proiectarea schimbării educaționale, ca nivel de maximă generalitate, realizată prin raportare la prescripții axiologice, sau prin capacitatea indivizilor/organizațiilor de a anticipa viitorul; b) compatibilizarea cu cerințele procesului de învățământ, nivelul real, concret la care schimbările sunt configurate; c) compatibilizarea cu cerințele de dezvoltare a organizației școlare, ca expresie a capacității școlii de a
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
principii generale ale schimbării, principiile schimbării individuale, principiile schimbării organizaționale. Deoarece, în mare parte, conținutul acestora se pliază pe toate cele trei nivele, am renunțat, fapt pentru care propunem și avansăm spre analiză următoarele principii ale schimbării educaționale: * principiul fundamentării axiologice a schimbării; * principiul racordării la social; * principiul proiectării schimbării; * principiul stimulării motivației pentru schimbare; * principiul schimbării prin acțiune; * principiul eficienței schimbării. II. 2. Caracterizarea principiilor schimbării educaționale Proiectarea și implementarea schimbărilor la nivel educațional devin operabile numai în măsura în care principiile schimbării
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
interesului pentru aceasta, precum și de cunoașterea principiilor ce stau la baza schimbării și a caracteristicilor acestora. În acest sens, încercăm o minimă explicitare a fiecărui principiu în parte, așa cum se reflectă acestea în viziunea noastră. II. 2. 1. Principiul fundamentării axiologice a schimbării La nivel educațional, și nu numai, schimbarea trebuie să fie consonantă cu calitatea, cu valoarea cu atât mai mult, cu cât efectele acestei schimbări se răsfrâng asupra pregătirii elevilor, dar și asupra profesorilor și a școlii în ansamblu
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nu putem recurge la anumite conținuturi, sau la strategii moderne de învățământ, decât în măsura în care acestea satisfac cerințele impuse prin stabilirea obiectivelor, dacă servesc nu doar acumulărilor cantitative, ci și formării gândirii critice, dezvoltării creativității, învățării prin cooperare etc. Din perspectivă axiologică, schimbarea educațională trebuie să evite limitarea la simpla reproducere a valorilor societății, transpuse în principii didactice sau norme de funcționare a școlii. Vom asista în acest caz la un soi de mimetism cu efect letal asupra spiritului acesteia. Dimpotrivă, școala
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu desăvârșire. Riscul de a promova nonvalori există atunci când se încearcă absolutizarea lucrurilor în ambele sensuri. În fond, modernitatea în educație se bazează pe reinterpretarea valorilor tradiționale și nu prin anularea acestora. O altă dificultate ridicată de analiza principiului fundamentării axiologice a schimbărilor educaționale este următoarea: "când putem afirma cu certitudine că o schimbare la nivel educațional este cu adevărat valoroasă?" și, lucru de asemenea important, "cine poate evalua acest aspect, pe baza căror criterii?". Întrebările sunt justificate, dacă ne gândim
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educaționale se obține lent și nu întotdeauna aceasta permite obținerea unor rezultate imediat observabile. Este nevoie de timp pentru cristalizarea schimbării și pentru operaționalizarea acesteia. La nivelul școlii, schimbarea trebuie însă susținută din interior, nu doar din afara acesteia. În ceea ce privește evaluarea axiologică a schimbărilor educaționale, aceasta presupune coexistența a două elemente: * cristalizarea unui referențial axiologic propriu indivizilor și școlii deopotrivă și * formarea unor competențe axiologice. Definit drept "totalitatea mobilurilor individuale și a normativelor supraindividuale, interiorizate de subiect, care se actualizează în orice
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
observabile. Este nevoie de timp pentru cristalizarea schimbării și pentru operaționalizarea acesteia. La nivelul școlii, schimbarea trebuie însă susținută din interior, nu doar din afara acesteia. În ceea ce privește evaluarea axiologică a schimbărilor educaționale, aceasta presupune coexistența a două elemente: * cristalizarea unui referențial axiologic propriu indivizilor și școlii deopotrivă și * formarea unor competențe axiologice. Definit drept "totalitatea mobilurilor individuale și a normativelor supraindividuale, interiorizate de subiect, care se actualizează în orice act de valorizare" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 186), referențialul axiologic se construiește
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]