10,353 matches
-
sistemul fermelor organice este descris în tabelul 3.1. 3.2.2. Potasiul Potasiul este un nutrient esențial pentru plantă, care este necesar pentru sinteza aminoacizilor si proteinelor din ionii de amoniu. Plantele, de regulă, conțin mai mult potasiu decît azot, el fiind cel mai abundent cation din celulele plantelor. Potasiul este considerat ca fiind important în procesul fotosintetic pentru că insuficiența potasiului în frunze se pare că determină o rată scăzută a asimilării CO2. De asemenea, potasiul este esențial pentru animale
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
baza plantei. La trifoi și lucernă simptomele se manifestă prin apariția pe frunze a unor pete albe, avînd marginile galbene sau brune. Pe solurile nisipoase sau calcaroase și pe unele soluri turboase, în situația unui nivel scăzut de potasiu și azot în sol, plantele pot rămîne pitice, cu frunze mici și cenușii la culoare, fructe și semințe mici ca număr, greutate și mărime. Un exces de azot relativ față de potasiu provoacă o susceptibilate a plantelor la atacul fungilor și bacteriilor, reducînd
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
calcaroase și pe unele soluri turboase, în situația unui nivel scăzut de potasiu și azot în sol, plantele pot rămîne pitice, cu frunze mici și cenușii la culoare, fructe și semințe mici ca număr, greutate și mărime. Un exces de azot relativ față de potasiu provoacă o susceptibilate a plantelor la atacul fungilor și bacteriilor, reducînd și rezistența acestora la secetă. 3.2.2.2. Accesibilitatea potasiului pentru plante Problemele referitoare la potasiu se referă mai mult la accesibilitatea elementului pentru plante
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
parentale ale solurilor comune variază de la mai puțin de 0,01% în mineralele bogate în siliciu la peste 0,2% în minerale bogate în calciu. în medie, conținutul de fosfor în stratul arabil al solurilor reprezintă cca ½ din cel al azotului și a douăzecea parte din cel al potasiului. Un sol ce conține 0,05% fosfor va conține 1120 kg P/ha în stratul arabil. Fosfații se găsesc în sol, în principal ca fosfați anorganici, sub forma unor compuși chimici definiți
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de neutralizare sau echivalentul CaO (PNA CaO=100%). 3.2.5. Alte elemente nutritive Multe alte elemente nutritive, care sunt importante pentru creșterea și dezvoltarea culturilor, interacționează foarte strîns cu nutrienții majori analizați până acum. Acidifierea cauzată de fertilizanții cu azot poate determina blocarea altor nutrienți care devin inaccesibili pentru plante. Același fenomen se întîmplă și în cazul excesului de potasiu accesibil, care fiind antagonic magneziului determină reducerea cantității de magneziu disponibilă pentru a fi preluată de plante. Accesibilitatea altor microelemente
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în sol au fost dejecțiile și paiele din așternutul animalelor. Balanța nutrienților la poarta fermei pe o perioadă de 30 de ani, din 1952 în 1981 (tabelul 3.2.), arată cum poate fi condus managementul nutrienților fermei. Balanța negativă pentru azot indică clar contribuția procesului de fixare biologică a azotului care este intens datorită nivelurilor ridicate de materie organică stabilă (gunoiul de grajd). Balanța pozitivă pentru potasiu se datorează încorporării în sol a paielor pentru așternut. Terenul utilizat de către fermă a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
animalelor. Balanța nutrienților la poarta fermei pe o perioadă de 30 de ani, din 1952 în 1981 (tabelul 3.2.), arată cum poate fi condus managementul nutrienților fermei. Balanța negativă pentru azot indică clar contribuția procesului de fixare biologică a azotului care este intens datorită nivelurilor ridicate de materie organică stabilă (gunoiul de grajd). Balanța pozitivă pentru potasiu se datorează încorporării în sol a paielor pentru așternut. Terenul utilizat de către fermă a fost aproximativ 60% pășune și 40% arabil. Cifrele publicate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Terenul utilizat de către fermă a fost aproximativ 60% pășune și 40% arabil. Cifrele publicate, cum ar fi cele din tabelele 3.3 și 3.4, cuantifică în detaliu nutrienții majori îndepărtați odată cu recoltele culturilor precum și ratele potențiale de fixare a azotului. Aceste date pot fi utilizate și pentru stabilirea nevoilor de acoperire cu nutrienți specifici ai cerințelor atît pentru cultura de bază cît și pentru asolamentul proiectat. CAPITOLUL IV MANAGEMENTUL îNGRĂȘĂMINTELOR ORGANICE 4.1. îngrășămintele de origine animală Managementul îngrășămintelor organice
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
un rol crucial în sistemul organic. îngrășămintele nu sunt o simplă “problemă” rezumată la disponibilitatea lor la un preț cât mai ieftin posibil, ele sunt o resursă valoroasă care completează ciclul nutrienților și care permit fixarea a cât mai mult azot de către leguminoase și preluarea nutrienților pentru a fi returnați în sol, unde ei pot deveni accesibili pentru următoarele culturi. îngrășămintele organice au ca scop să îmbunătățească proprietățile biologice și fizico chimice ale solului, fiind surse importante de energie și nutrienți
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sunt accesibili pentru nutriția culturilor în anul aplicării (tabelul 4.3.). De asemenea, pierderile de nutrienți pe timpul depozitării pot avea loc din cauza levigării și volatilizării, care depind în mare măsură de modul în care sunt gospodărite aceste îngrășăminte. Pierderile de azot ca amoniac sau azot gazos din îngrășămînt pot fi de ordinul a 10% din greutatea totală, când acesta este tasat în grămadă și ajung pînă la 40% când grămada este afânată și întoarsă. Pierderile gazoase din mustul de gunoi pot
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
culturilor în anul aplicării (tabelul 4.3.). De asemenea, pierderile de nutrienți pe timpul depozitării pot avea loc din cauza levigării și volatilizării, care depind în mare măsură de modul în care sunt gospodărite aceste îngrășăminte. Pierderile de azot ca amoniac sau azot gazos din îngrășămînt pot fi de ordinul a 10% din greutatea totală, când acesta este tasat în grămadă și ajung pînă la 40% când grămada este afânată și întoarsă. Pierderile gazoase din mustul de gunoi pot fi de ordinul a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cazul aplicării în toamnă sau iarnă (tabelul 4.4.). Cifrele din tabelul 4.5. indică o aprovizionare estimată rezonabilă, cu cantități de elemente minerale accesibile culturilor în anul aplicării, pentru diferitele tipuri de îngrășăminte și must de gunoi. în cazul azotului, valorile sunt un indicator al cantității de azot accesibil pentru a fi preluat de către plante. Accesibilitatea azotului este variabilă, fiind afectată de rata și momentul aplicării, condițiile meteo ulterioare administrării și viteza încorporării în sol. în cazul fosforului și potasiului
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
4.). Cifrele din tabelul 4.5. indică o aprovizionare estimată rezonabilă, cu cantități de elemente minerale accesibile culturilor în anul aplicării, pentru diferitele tipuri de îngrășăminte și must de gunoi. în cazul azotului, valorile sunt un indicator al cantității de azot accesibil pentru a fi preluat de către plante. Accesibilitatea azotului este variabilă, fiind afectată de rata și momentul aplicării, condițiile meteo ulterioare administrării și viteza încorporării în sol. în cazul fosforului și potasiului, cifrele din tabel ne arată cantitatea de nutrienți
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
estimată rezonabilă, cu cantități de elemente minerale accesibile culturilor în anul aplicării, pentru diferitele tipuri de îngrășăminte și must de gunoi. în cazul azotului, valorile sunt un indicator al cantității de azot accesibil pentru a fi preluat de către plante. Accesibilitatea azotului este variabilă, fiind afectată de rata și momentul aplicării, condițiile meteo ulterioare administrării și viteza încorporării în sol. în cazul fosforului și potasiului, cifrele din tabel ne arată cantitatea de nutrienți accesibili plantelor pentru culturile succesive aplicării. Cu toate acestea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
2,5 pînă la 3 unități de șeptel ierbivor/ha. Utilizînd tabelele de mai sus, aceste cantități vor fi echivalentul a 45.000 litri de urină proaspătă și nediluată de taurine sau porcine la hectar, ceea ce reprezintă circa 225 kg azot total, 90 kg fosfor și 225 kg potasiu la hectar. 4.2. Gunoiul de grajd Gunoiul de grajd este constituit din dejecțiile de animale și materialul de așternut, de obicei paie, în cantități variabile și în stadii variate de descompunere
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
descompus la aer din halele adînc îngropate. Dejecțiile avicole împreună cu așternutul colectate pe șipcile de lemn sau pe podeaua îngropată dedesubtul pantei bateriilor de cuști sunt descompuse lent la aer. 4.2.1. Conținutul de nutrienți 4.2.1.1. Azotul accesibil Deoarece se utilizează diferite tipuri de așternut, în cantități variabile, iar animalele sunt hrănite pe intervale lungi de timp cu diete diferite, compoziția nutrițională a gunoiului de grajd poate varia în limite vaste. în unele cazuri această compoziție poate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
varia în limite vaste. în unele cazuri această compoziție poate fi obținută prin analizarea direct a materialului, dar adesea materialul nu este omogen și rezultate care să poată fi generalizate sunt dificil de obținut. Gunoiul de grajd conține mai puțin azot solubil decît urina, care rezultă prin lenta mineralizare, iar ca urmare accesibilitatea este similară atunci cînd gunoiul se administrează în toamnă sau în primăvară. Raportul C:N este un factor important care influențează accesibilitatea azotului din gunoiul de grajd. Gunoiul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de grajd conține mai puțin azot solubil decît urina, care rezultă prin lenta mineralizare, iar ca urmare accesibilitatea este similară atunci cînd gunoiul se administrează în toamnă sau în primăvară. Raportul C:N este un factor important care influențează accesibilitatea azotului din gunoiul de grajd. Gunoiul proaspăt împreună cu paiele pot crește considerabil nivelul producțiilor, în timp ce conținutul ridicat de carbon din gunoiul proaspăt datorat unei cantități mari de paie conținută poate scădea nivelul producției. Cu toate acestea, cunoscînd raportul C:N optim
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
împreună cu paiele pot crește considerabil nivelul producțiilor, în timp ce conținutul ridicat de carbon din gunoiul proaspăt datorat unei cantități mari de paie conținută poate scădea nivelul producției. Cu toate acestea, cunoscînd raportul C:N optim este, totuși, imposibilă precizarea cantității de azot mineralizat, deoarece îngrășăminte organice care au raporturi C:N identice pot fi cu totul diferite. în compostarea aerobă a gunoiului, timpul lung de compostare crește stabilitatea biologică a compușilor cu azot și în consecință scade accesibilitatea azotului. Dacă este prioritară
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
C:N optim este, totuși, imposibilă precizarea cantității de azot mineralizat, deoarece îngrășăminte organice care au raporturi C:N identice pot fi cu totul diferite. în compostarea aerobă a gunoiului, timpul lung de compostare crește stabilitatea biologică a compușilor cu azot și în consecință scade accesibilitatea azotului. Dacă este prioritară creșterea accesibilității azotului, atunci se va utiliza materialul în stare proaspătă, iar dacă este mai importantă contribuția materialului la creșterea nivelului de materie organică din sol, atunci se va prefera aplicarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
precizarea cantității de azot mineralizat, deoarece îngrășăminte organice care au raporturi C:N identice pot fi cu totul diferite. în compostarea aerobă a gunoiului, timpul lung de compostare crește stabilitatea biologică a compușilor cu azot și în consecință scade accesibilitatea azotului. Dacă este prioritară creșterea accesibilității azotului, atunci se va utiliza materialul în stare proaspătă, iar dacă este mai importantă contribuția materialului la creșterea nivelului de materie organică din sol, atunci se va prefera aplicarea îngrășămîntului matur, compostat. Deși aplicarea unor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
îngrășăminte organice care au raporturi C:N identice pot fi cu totul diferite. în compostarea aerobă a gunoiului, timpul lung de compostare crește stabilitatea biologică a compușilor cu azot și în consecință scade accesibilitatea azotului. Dacă este prioritară creșterea accesibilității azotului, atunci se va utiliza materialul în stare proaspătă, iar dacă este mai importantă contribuția materialului la creșterea nivelului de materie organică din sol, atunci se va prefera aplicarea îngrășămîntului matur, compostat. Deși aplicarea unor doze mari de gunoi are ca
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
materialul în stare proaspătă, iar dacă este mai importantă contribuția materialului la creșterea nivelului de materie organică din sol, atunci se va prefera aplicarea îngrășămîntului matur, compostat. Deși aplicarea unor doze mari de gunoi are ca rezultat mărirea producției de azot, totuși plantele de cultură utilizează mai puțin azot din gunoiul de grajd aplicat în doze ridicate. în experiențe de cîmp, aplicarea fracționată a gunoiul a condus la o preluare superioară a azotului de către plante comparativ cu aplicarea într-o singură
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
importantă contribuția materialului la creșterea nivelului de materie organică din sol, atunci se va prefera aplicarea îngrășămîntului matur, compostat. Deși aplicarea unor doze mari de gunoi are ca rezultat mărirea producției de azot, totuși plantele de cultură utilizează mai puțin azot din gunoiul de grajd aplicat în doze ridicate. în experiențe de cîmp, aplicarea fracționată a gunoiul a condus la o preluare superioară a azotului de către plante comparativ cu aplicarea într-o singură doză abundentă. Un alt experiment a demonstrat că
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de gunoi are ca rezultat mărirea producției de azot, totuși plantele de cultură utilizează mai puțin azot din gunoiul de grajd aplicat în doze ridicate. în experiențe de cîmp, aplicarea fracționată a gunoiul a condus la o preluare superioară a azotului de către plante comparativ cu aplicarea într-o singură doză abundentă. Un alt experiment a demonstrat că repetarea anuală a aplicării gunoiului de grajd crește cantitatea totală de azot preluată datorită mineralizării și acumulării reziduurilor de îngrășămînt, în timp ce o aplicare într-
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]