1,939 matches
-
ritual magic. Nepăsarea, grimasa veselă, ironia nu compun o mască pe chipul celui înspăimîntat, incapabil a înfrunta fățiș primejdia maximă, nutrind însă gîndul a o "trage pe sfoară"? Neîndurîndu-se a se desprinde de fenomenologia vieții, de sancționarea morală curentă, de "bîrfă", autorul evită a purcede către groaznicul tărîm, face tot posibilul pentru a rămîne dincoace. Spre a crea iluzia cu pricina, nu se dă în lături de la cinism (probă certă a supraviețuirii): Ce se mai răsfață muribundul! Cu cîtă importanță geme
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
aceste notații intime, un Eugen Barbu necunoscut, mai altfel, fie și întrucâtva, decât acela pe care toată lumea îl cunoaște. Nici vorbă de așa ceva. îl aflăm acolo, din păcate, pe același Eugen Barbu, știut și răsștiut, adică ranchiunos, poltron, ahtiat după bârfe, grobian și antisemit. Oarecum insolită totuși, deși nu chiar neașteptată, este turnura de notă informativă pe care o ia la Eugen Barbu jurnalul intim, dedicat parcă, mai degrabă decât posterității, unui lector avizat din proximitate. Iată: "La Paris, Tacu și
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
încercam să o redefinim era foarte mare. Cu toate astea, eram mult mai atenți unii la ceilalți și, împreună, mai întorși cu fața la valori. Unde s-a greșit, oare? De ce am lăsat să cadă unele povești în derizoriu, de ce legendele și bîrfele au luat locul chestiunilor adevărate și solide? Acum, mai mult ca oricînd, discursurile s-au înveninat, s-au transformat în atacuri și nu în polemici, vanitatea este pe tron, cu orice preț, intoleranța a substituit toleranța. Și sentimentul precis că
O gală cu nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6379_a_7704]
-
o rugăminte. Zi de zi în acest mijloc de august i-am văzut atrași în jocul marelui aparat mass-media - mai ales audiovizual și digital - care, fără creier și fără pilot, n-are nimic de-a face cu jurnalismul. Câte zvonuri, bârfe, fleacuri, unele mai stupide decât altele, mai avem de ascultat? Câte aproximări fără urmare și rumori fără alt interes decât alimentarea unui zgomot de fond?” Îi ține hangul, în același număr, un altul: „În fiecare an, e același lucru. O dată cu
Și la alții ca la noi () [Corola-journal/Journalistic/3259_a_4584]
-
Ascultăm ticăitul ceasului. Seara de-acum paisprezece ani trece din nou prin fața noastră, secundă după secundă. Sub masă, picioarele noastre își continuă explorările. Deasupra mesei, ochii noștri vorbesc altă limbă decât gurile noastre. Monika ne punea la curent cu ultimele bârfe de la De Kleine Wereld. Eu am făcut o remarcă despre biotehnologie și despre bacteria Escherichia coli. Dar Monika a declarat că subiectul ăsta îi strică apetitul și a întrebat-o pe Ellen ce obiceiuri culinare există în Anzi. Dar nici
Karel G. van Loon - Fructul pasiunii by Andrei Anastasescu () [Corola-journal/Journalistic/6265_a_7590]
-
care se intitulează uneori chiar "Monden", are un profil stilistic destul de diferit de cel tradițional, apropiindu-se mai mult de tiparele actuale ale jurnalismului de scandal. Nu e greu sa deduci, dincolo de diferențele individuale, trăsăturile programatice ale acestor texte de bîrfa scrisă, care trec în revistă, pe un ton lejer și glumeț, cît mai multe detalii din viața privată a vedetelor și a personalităților politice la modă: ele își propun să fie spumoase, inteligente, amuzante, surprinzătoare. Reflexul lingvistic al acestei proiecții
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
mă autocitez: Și ce, dacă el s-ar fi aflat în locul meu și m-ar fi văzut făcându-mă singur o statuie de bancnote, demonul observației, comun tuturor celor ce scriu, n-ar fi procedat la fel, umplând târgul cu bârfa respectivă?... Era, vasăzică, o scenă pe care nici un prozator din lume n-ar fi putut-o disprețui. Altă scenă avusese loc la Cartea Românească pe când Marin Preda era directorul editurii. Intrasem întâmplător în redacție la Ivasiuc, care era redactor-șef
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]
-
și anume climatul de rumoare provincială al cărei principal ferment sînt tocmai trăsăturile pe care, culmea, le deplîngem atît de mult la noi: umoarea irascibilă, orgoliile și ranchiunile ireductibile, spiritul de gașcă și grupurile de influență, taclalele de cafenea și bîrfele impenitente, polemicile arzătoare și campaniile de discreditare. Tocmai aceste trăsături creează un cîmp psihologic a cărui intensitate definește atmosfera culturală a lumii de aici. Și tot ele ne dau specificul cultural. Ceea ce îl salvează pe român de la sterilitate e tocmai
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
puteau observa în sală tâmplele argintii, cheliile și Vasile Lupu, prietenul meu Haralampy, a declarat-o pe nevastă-sa (profesoară de muzică) persóna non grata și a exilat-o la socri, în nordul bucovinean extrem. Motivul? Stând noi la o bârfă politică în fața micului ecran, moldoveanca îi prezisese în anul 2000 ex-președintelui actual: - Dânsu’ are-un viitor politic de tot... - Vezi-vezi, că n-ai pus bulina roșie!, o avertizase Haralampy nervos. Poate vrei să te-ntorci la ranci-ul tău de
A doua venire a domnului Emil Constantinescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13313_a_14638]
-
e vorba de suspiciunea unui asasinat), dar e cel puțin la fel de posibil a-i atribui intenția ironică de a sublinia insinuarea. într-o acumulare cu evidentă intenție glumeață și parodică - la Creangă - , cam apare ca unul din elementele excesului de bîrfe și aluzii incerte: "îi spunea cumva cineva câte ceva de pe undeva, care era cam așa și nu așa (...)" (finalul la Povestea lui Stan Pățitul). în folosirile "serioase", imprecizia poate privi gradul de specificare (cantitativă sau calitativă) a unui conținut reprezentat (cam o
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
prea cuminți)/ la coadă dar n-am rezistat./ Era mult prea frig./ Câinii cartierului ăncepuseră să latre,/ beznă era tot mai groasă, n-aveam mănuși./ Tipenie-de-Om zăcea lat la intrarea an casă./ Pană-de-Curent și el, cu Pană-de-Gaz,/ prin cotloane, la bârfa./ Frig, foarte frig,/ frig și gheața, greață" (Dark ages). Precum la Ion Caraion, ne ăntămpină o dezolare generalizată, ănversunată, cu componente geologice, osteologice, suburbane, pseudometafizice: Măruntaiele pământului vâjâiau,/ o mană nevăzuta ne desenase semnul rușinii/ pe frunte/ și nu mai
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
Constantin Țoiu Nici Anglia nu scapă de bârfa ăndrăcită a celor patru ași ai vieții pariziene. Greoaia, morală, cinstită, dacă vreți, buna Anglie, orișicum, față de spiritul franțuzesc latin, ironic, spumos, tolerant și atât de ăntelegător an ale vieții... Azi limba engleză ași ia o revanșa. Dar nu despre
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
Mai grobiene erau ripostele întocmite de scribii racolați de partidul comunist francez. Când scriitorul nu se ralia la campanii de denigrare inițiate de aparatul de propagandă (momente în care s-a separat de politica partidului) era prompt pedepsit, țintă a bârfelor, aliment pentru pofta de maculare a târgului. Abia înălțat de curând la rangul de somitate în filosofie, el s-a trezit exclus fără nici o ezitare de la onoruri, pentru că s-a declarat în dezacord cu direcția ideologică oficială. În combaterea lui
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
cont propriu: iată capitole distincte în romanul mai vechi, abia atinse, bifate în Mirii nemuririi. Un subiect consistent este închis înainte de a fi inițiat cu adevărat. Nici incursiunile prozatorului în promiscuitatea unui cerc de mahalagioaice nu sunt mai spornice. Din bârfa groasă a prietenelor Elenuței (sora lui Rafael) nu iese mai nimic, sub raport artistic. Cu excepția Mirelei (viitoarea nevastă a aceluiași Rafael), portretizările sunt sumare, fără inspirație; sau lipsesc. S-ar putea spune că nici nu avem în fața ochilor siluete conturate
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
lui Rafael) nu iese mai nimic, sub raport artistic. Cu excepția Mirelei (viitoarea nevastă a aceluiași Rafael), portretizările sunt sumare, fără inspirație; sau lipsesc. S-ar putea spune că nici nu avem în fața ochilor siluete conturate de personaje, ci franjuri de bârfă repetitivă, fantoșele unor cațe dâmbovițene. De această totală inconsistență tipologică se salvează, literar vorbind, Mirela, tânără apetisantă și femeie de două ori nefericită: o dată ca simplu accesoriu sexual pentru cei câțiva bărbați din viața ei; și apoi, ca mamă de
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
decenii. Ridicat la rang nobiliar din anul 1991, autor al unor studii literare fundamentale dedicate lui Shakespeare, Yeats, și altor monștri sacri ai literaturii de limbă engleză, Kermode ar fi putut cu siguranță scrie o memorialistică abundînd în nume celebre, bîrfe de salon, sau pur și simplu valoroasă pentru reconstituirea unei epoci culturale din perspectiva unui om care a contribuit esențial la formarea și dirijarea ei. Not Entitled ( Fără titlu) este însă o cronică melancolică a unei existențe prezentate voit ca
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
că primea semnale că între ei exista dragoste. "E păcat că un cuplu atât de frumos se desparte. Am văzut gesturi de reală dragoste între ei. A fost un declick și n-a mai fost dragoste și se pare că bârfele care existau pe piață erau adevărate. Nu cred într-o infidelitate pâna în momentul de față. Eu cred că Valentina n-a mai tras la jugul conjugal, cred că ea a fost în lumina reflectoarelor și la propriu, și la
Botezatu, despre Valentina Pelinel: N-a mai tras la jugul conjugal by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71352_a_72677]
-
înșiși mai puțin prin tradiționalele „harnic” sau „ospitalier”; noul ideal este „civilizația” (a se înțelege vestică); dar și mai interesant e că portretul conaționalilor e predominant negativ: „1) dorința de a fi șef (de a avea puterea); 2) tendința spre bîrfe, scenarii și jocuri politice; 3) tendința de a se crede mai deștept; 4) înclinația spre distracție; 5) dorința de a fi lăudat; 6) tendința de a căuta țapi ispășitori; 7) comoditatea, lenea; 8) tendința de a invidia; 9) mîndria, orgoliul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4994_a_6319]
-
de comisariat poate înrola orice fotbalist promițător și orice milițian găsește mijloace de presiune pentru a racola tinerele talente. Așa a fost sub comuniști, așa e și astăzi. Vechea logică face ravagii în continuare. O trecere pe la emisiunile specializate în bârfe fotbalistice e mai eficientă decât orice campanie electorală. Datul cu părerea, bătutul pe burtă, grohăielile așa-zis ironice, etalarea ciocoiască a unor toalete sfidătoare atât prin preț, cât și pentru felul țipător în care stau pe acești inși cu totul
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
fost la Viena pentru a-și trata o afecțiune a spatelui. Cristian Boureanu neagă, însă, că relația dintre el și soția sa ar avea de suferit. Noi nu divorțăm, sunt doar niște zvonuri răutăcioase. Din când în când apar aceste bârfe și nu știu de unde vin. Este adevărat că am stat două săptămâni internat în Austria pentru că am probleme cu coloana, iar Valentina este în America să rezolve niște treburi, doar atât, nimic mai mult", a declarat politicianul, pentru Click!. Informații
Zvon de divorţ în familia deputatului PDL, Cristian Boureanu () [Corola-journal/Journalistic/68920_a_70245]
-
în Elveția și caut de lucru urgent" (cereas.ro); ,momentan pescuiesc în Noua Zeelandă" (pescuitul.ro). Se mai poate evoca și utilizarea poetică a termenului (Sorin Vieru, Momentan, volum de versuri publicat în 1991). În orice caz, cuvîntul este omniprezent, în bîrfe despre vedete - ,să dăm cărțile pe față și să aflăm adevărul... momentan au prietene sau nu?", în barometre culturale - ,Ce citiți momentan?", precum și în multe alte promisiuni sau amenințări: Nu mai pun manele! (Momenta
Momentan by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10946_a_12271]
-
pentru ce, dar și = și): "shi băieți creativi moldovenii noștri, îmbină modernul cu trecutul și încearcă să prindă doi iepuri dintro lovitură...". Mai rar e notata în mesaje închiderea lui e la i, de altfel o trăsătură general populară ("unile bîrfe se adeveresc"), chiar dacă este fixată oarecum în stereotipurile despre vorbirea moldoveneasca ("pi moldovenește"). Unele fragmente cuprind acumulări ale mărcilor pronunției regionale - "tăt are să shie ghine..." - tinzînd să devină un fel de ghicitori, jocuri de perspicacitate în care trebuie reconstituita grafia
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
atît de meticulos ordonîndu-și bioritmul într-o incredibilă cadență Fascinante, vizitele acestea (ale de curînd debutantului în pictură, ale redactorului pentru arte de la "Cronica", contînd pe colaborarea sistematică a febricitatului homo americanus), fascinante (și vivante), asigurîndu-mi-le pentru îndepărtarea eventualelor parșive bîrfe privind specialul libidou al gazdei cu ușoara companie a cîte unei pempante de Iași, de altfel captată imediat în galanteriile amfitrionului. Cît de tabucchian simple erau/sînt aceste încăperi, în superba lor devălmășie
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
care i-a adus celebritatea. O carte de memorialistică poate fi citită și ca un manual al reușitei în viață sau într-un domeniu de activitate. La nivelul cel mai superficial, literatura memorialistică poate fi depozitara unor savuroase colecții de bîrfe și indiscreții picante (amorurile extraconjugale ale unor oameni care au marcat epoca, lașități, situații penibile, beții, scandaluri, toate menite să schimbe imaginea celor care nu se mai află în grațiile autorului). În fine, unui cititor mai sofisticat, astfel de cărți
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
se bucurau scriitorii puterii - vacanțe lungi și feerice la Sinaia și la mare, case de creație, drepturi de autor mai mult decît decente, promovare pe toate canalele, notorietatea în viața publică etc.). În același timp, cartea este la nivel de bîrfă, un repertoar al iubirilor și al aventurilor din tinerența efervescentă a unei scriitoare rămase în legenda literaturii române ca o neobosită devoratoare de bărbați. La ambele nivele, a impresionat franchețea, stilul sportiv, senin, în care autoarea își descrie lașitățile, oportunismul
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]