1,715 matches
-
reproșul că îl tratează ca pe un auslander - „se instalaseră comod în clișeu, nu vroiau să-și recunoască eroarea, această atitudine e o adevărată calamitate!”. Nemții, pentru unii conaționali ai lui Wagner, se împart, așadar, în auslanderi (veneticii) și islanderi (băștinașii). Primii, evident, sunt inferiori celor din urmă. E o amplă dezbatere în Germania pe această temă, amplificată în urma afluxului de etnici germani imigranți din țările estice și din Rusia. Richard ne mai povestește, în continuarea subiectului, cum a înregistrat, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
simplificat. Însă trebuie să spun că în cadrul literaturii germane nu suntem un fenomen singular. Literatura germană n-a fost niciodată una centralizată, ca de exemplu în Franța sau în alte țări. Germania a avut întotdeauna o literatură, ca să zic așa, băștinașă și o literatură căreia i se spune Literatur der Rander („literatură de pe margini”), adică o literatură din zonele marginale teritoriului cultural german. Spațiul actual politic german este, cum bine se știe, mai mic decât spațiul cultural german. Există partea germană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nici identitatea mea. Pentru ei, totul este auslander, adică străin, deși, în germană auslander nu înseamnă numai străin, pentru străin avem cuvântul fremd. Auslander este străin din punct de vedere al țării, adică aparține unei alte țări, iar inlander înseamnă băștinaș, cel din interior. Pentru nemți, băștinaș înseamnă cineva care este etnic german născut și crescut acolo, în comunitățile lor regionale. În Germania nu există centralism, există un regionalism dus dincolo de orice limită. Dialectele sunt foarte importante. De exemplu, dacă ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
este auslander, adică străin, deși, în germană auslander nu înseamnă numai străin, pentru străin avem cuvântul fremd. Auslander este străin din punct de vedere al țării, adică aparține unei alte țări, iar inlander înseamnă băștinaș, cel din interior. Pentru nemți, băștinaș înseamnă cineva care este etnic german născut și crescut acolo, în comunitățile lor regionale. În Germania nu există centralism, există un regionalism dus dincolo de orice limită. Dialectele sunt foarte importante. De exemplu, dacă ești din Bavaria și nu vorbești dialectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
păcate, sunt elitele care gândesc în mare măsură în felul acesta. Și asta blochează foarte mult procesul de gândire în Germania de astăzi. Revenind la mine, trebuie să spun că îmi asum diferența. Eu cred că nu poți să fii băștinaș dacă nu ești așa prin naștere. Adică, ce este important pentru un scriitor ca mine, care a trăit 35 de ani în Banat și care, după aceea, emigrează într-o altă țară, chiar dacă e țara limbii și a culturii lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mine, care a trăit 35 de ani în Banat și care, după aceea, emigrează într-o altă țară, chiar dacă e țara limbii și a culturii lui, este că totuși rămâne această diferență. Diferența este pe ambele părți, ca să spun așa. Băștinașii de aici n-au trăit în condițiile în care am trăit eu. Nu numai eu mă deosebesc de ei, dar și ei se deosebesc de mine. Și pentru un scriitor, acest lucru nu constituie un handicap, ci o substanță din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
reprezentând unul spiritul de ordine germanic și cealaltă igiena nord-americană la granițele fetide ale ecumenismului civilizat. Reflexul profilactic al omului alb la debarcare: să-și șteargă cu grijă tacâmurile, să bea apă fiartă și să-l salute de departe pe băștinaș. Venisem de mai multe ori la Ierusalim, dar nu mă plimbasem încă niciodată prin Tel-Aviv. Hoinărind pe străzile acestei metropole spațioase și bine aerisite, în care vestitorii modernismului emancipator s-ar simți acum ca acasă, mărturisesc că mă încearcă o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în America se bucurau, de asemenea, de multe privilegii, deveneau autorități locale de necontestat. Acest sistem s-a perpetuat peste trei sute de ani. În 1570, viceregele Francisco de Toledo a reorganizat teritoriul și a inițiat exploatarea zăcămintelor de argint. Populația băștinașă a reacționat permanent împotriva coloniștilor spanioli, cea mai virulentă și mai organizată a fost revolta "Tupak Amaru", dar lupta pentru independență începe de-abia în secolul al XIX-lea, când pe scena istoriei apar două mari personalități latino-americane: Jose de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Europa sub steag străin pentru menținerea, slava și mărirea asupritorilor lor, și că ei drept răsplată aveau să îndure micșorarea drepturilor moștenite, izgonirea limbii lor din viața publică, din școală și chiar din biserică; considerând că în același timp poporul băștinaș a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogățiile izvoarelor de câștig ale acestei țări și despoiat în mare parte de vechea sa moștenire; considerând că, cu toate acestea, bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de usurpatori de la o populație robită și dezbrăcată de dreptul ei firesc de a se rosti liber asupra soartei sale politice. Astăzi, când una din Puterile Contractante, Austria, s-a prăbușit sub greutatea păcatelor și crimelor ei seculare, noi, urmașii băștinașilor acestei țări, ajunși stăpâni deplini pe hotarele noastre, declarăm actul de cesiune de la 1775 nul și neavenit, și hotărâm realipirea țării noastre la Moldova, din trupul căreia fusese ruptă. Hotărârea noastră este fermă și nestrămutată, fiindcă Austria, în curs de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
seamă ai țării erau siliți să-și părăsească țara, pentru a putea trăi și simți ca români. Pe moșiile Bisericii bucovinene se înființară colonii străine, din venitul lor trăiau slujbași străini de neamul și de legea ctitorilor moldoveni, în vreme ce țăranul băștinaș, ajungând la sapă de lemn, era silit să emigreze. Și, mai ales, în cursul acestui război, stăpânirea austriacă a căutat să distrugă neamul nostru din Bucovina prin mijloace fără scrupule. Drept aceea, sute de români bucovineni s-au înrolat în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Craiova vin oameni care știu că sunt trei manifestări faine de care mă ocup și unde se simt ca acasă. Însă nu trebuie să crezi că aici e doar o "colonie" unde vin seniorii artei pentru a-i domestici pe băștinași. La Craiova, aici unde avem teatru național, filarmonică, teatru liric și trei reviste culturale de nivel foarte bun, trăiesc și scriu poeți ca Ionel Ciupureanu, prozatori veritabili, așa cum e Cornel Mihai Ungureanu, critici ca Ion Buzera, Xenia Karo sau eseiști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și altceva? Îți spun un secret: e atâta poezie pe lumea asta, nedescoperită, netrăită, că e o fericire să o descoperi, să o jefuiești. Situația e comparabilă cu cea de la invadarea teritoriilor care au devenit continentele americane de mai târziu. Băștinașii aveau aur cu nemiluita și nu îi cunoșteau valoarea de piață, atâta doar, se împopoțonau cu el. Barbarii europeni au mirosit aurul, s-au isterizat și au pus de un jaf și de un genocid ale căror proporții înfioară și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
numeau Guanahani, botezată, de Columb, "San Salvador", petec de pă-mânt care, secole de-a rândul, a dat mare bătaie de cap cartografilor, istoricilor, geografilor, cu identificarea sa, fiind primul "pământ" din "Lumea Noua". După explorarea noului teritoriu, în urma "discuțiilor" cu băștinașii, Amiralul a decis, la 21 octombrie: "voi pleca spre o foarte mare insulă, care socotesc că trebuie să fie Cipangu, după informațiile pe care mi le dau acești indieni pe care-i am cu mine și care o numesc Colba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
o numesc Colba, și acolo spun că se află corăbii foarte mari și mulți oameni deprinși cu marea..." La 23 octombrie, "Jurnalul" consemnează din nou: "Azi voiam să pornesc către insula Cuba, după informațiile pe care mi le dau acești băștinași în privința mărimii și bogăției, socot că trebuie să fie Cipangu" (p. 66). Se cuvine o explicație la cele de mai sus: Columb avea cunoștințe despre Extremul Orient și ținuturile sale "fabuloase", probabil din "Milionul" lui Marco Polo și alte relatări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
da "Marelui Han scrisorile Altețelor Voastre și să-i cer un răspuns cu care să mă întorc în Europa"! Din această eroare, pardonabilă azi, s-a născut toponimicul "Indiile de vest" pentru noile teritorii descoperite și denumirea de "indieni" dată băștinașilor. Azi, cu computerul la îndemână, ne putem permite să zâmbim de scenele descrise în "Jurnal" cu privire la "discuțiile" Amiralului cu "indienii" postați în fața sa, "așa cum i-au născut mamele lor", precum și de eforturile făcute de "traducătorul" expediției, evreul convertit Luis de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
meșteșugari, navele au mai încărcat, pentru noile teritorii, animale domestice, animale de povară, semințe diverse, unelte agricole... Expediția avea scopuri clare econo-mice și comerciale și de supunere și creștinare a "indienilor", obiectiv realizat prin clasica metodă "foc și sabie". "Pacificarea băștinașilor a început în insula Española azi Haiti și Republica Dominicană unde, în prima călătorie, Columb întemeiase o așezare, "Navidad", și lăsase o "colonie" de 38 de spanioli. Coborând pe țărm, la 28 noiembrie, a găsit fortăreața arsă și nici urmă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Coborând pe țărm, la 28 noiembrie, a găsit fortăreața arsă și nici urmă de cei 38 de spanioli. Din relatările localnicilor a reieșit că o parte din spanioli s-au omorât între ei și o parte au fost omorâți de băștinași, deoarece "începuseră să ia soțiile de la soții lor și fiecare pornise să caute aur singur și numai pe seama lui"! Cu trecerea timpului, noii veniți aveau să semene, în teritoriile descoperite, teroarea și spaima, obligându-i pe băștinași să se organizeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fost omorâți de băștinași, deoarece "începuseră să ia soțiile de la soții lor și fiecare pornise să caute aur singur și numai pe seama lui"! Cu trecerea timpului, noii veniți aveau să semene, în teritoriile descoperite, teroarea și spaima, obligându-i pe băștinași să se organizeze și să riposteze. Din descrierile călugărului Las Casas, fervent apărător al băștinașilor, privind cea de a doua călătorie, aflăm: "Veștile despre excesele comise de creștini, contrar legilor naturale și umane, se răspândiră în toate regatele, provinciile, satele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
să caute aur singur și numai pe seama lui"! Cu trecerea timpului, noii veniți aveau să semene, în teritoriile descoperite, teroarea și spaima, obligându-i pe băștinași să se organizeze și să riposteze. Din descrierile călugărului Las Casas, fervent apărător al băștinașilor, privind cea de a doua călătorie, aflăm: "Veștile despre excesele comise de creștini, contrar legilor naturale și umane, se răspândiră în toate regatele, provinciile, satele și regiunile. Aceste vești groaznice, înspăimântătoare, despre asprimea, neînduplecarea, cruzimea, firea neliniștită și nedreptatea oamenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
săbiile despi-cându-i în două, asmuțeau câinii, care-i sfâșiau și apoi mâncau, îi ardeau de vii și-i supuneau la torturi de tot felul, cât se poate de nemiloase și mai neomenești" (p. 264). Așa cum avea să raporteze Amiralul suveranilor, băștinașii au fost supuși și obligați să plătească, din 1496, "tribut pen-tru pământul ce-l stăpâneau", Las Casas concluzionând că " Datorită măcelurilor din timpul luptelor, a foamei, a bolilor, lipsurilor și opresiunii ce au avut de suferit apoi indienii, din cauza sărăciei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pâinea lor casabi -, apă, pește și tot ce aveau la îndemână. Indienii ofereau toate acestea creștinilor fără să ceară ceva în schimb, ca și cum ar fi socotit că fiecare lucru adus în dar le va salva sufletul" (p. 250). La "indicațiile" băștinașilor "cubanezi", Amiralul porni, la 3 mai, în căutarea unei noi insule Jamaica, "descoperită" și trecută în patrimoniul Coroanei. La 14 mai reveni în Cuba cu intenția "de a se convinge dacă acest pământ este insulă sau continent". În căutările sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Țevile astea, sau cum s-or chema ei, le numesc tabacos". În alte relatări, "ierburile uscate" mai sunt menționate și cu denumirile utilizate de localnici de "cojiba" sau "cohoba", iar "tobaco" era un instrument în forma de Y, folosit de băștinași la "tras fumul" prin introducerea sa în nări. Madrilenul Gonzalo Fernandes de Oviedo (1478-1557) și el cronicar al "Indiilor", în "Historia general y natural de las Indias", Sevilla, 1535, avea să descrie astfel o "partidă de fumat": "șeful de trib
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mai mari specialiști din fabricile de tutun. Comercializarea a început în 1982, având un succes imediat, în 1992, la aniversarea a 500 de ani de la descoperirea Cubei de către Cristofor Columb, fiind lansată "Linea 1492". Marca poartă numele vechi dat de băștinași tutunului. San Cristobal de la Habana, lansată la cea de a 480-a aniversare de la fondarea orașului Havana. Guantanamera, lansată în 2002, poartă numele celebrei compoziții muzicale a lui J. Fernandez. În Cuba, "țara tutunului", există și azi un cult pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cei 50 de spanioli care au supraviețuit au fost închiși sub punte și apoi li s-a tăiat capul. "El Olones" a revenit în Cuba în 1670, și debarcând, fugind de un uragan, pe o insulă, a fost surprins de băștinași, care, fiind canibali, se spune că l-ar fi omorât și... mâncat! Trist sfârșit chiar și pentru un pirat! Ultimii pirați vestiți de origine franceză au fost frații Jean și Pierre Lafitte, descendenți din basci francezi, care la în-ceput de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]